Ioana și Traian Băsescu pierd moșia Nana, plătesc creditul la CEC Bank și încurcă proprietățile țăranilor

A fost Traian Băsescu păcălit de un italian șmecher, unul adus special pentru această operațiune, sau s-a grăbit, a forțat nota și s-a ars. Sau pur și simplu cel care le știa și dădea sentimentul că le învârte și le știe pe toate are totuși un computer perimat? Întrebarea aceasta stăruie chiar și în mintea procurorilor și a țăranilor de la Nana. Altfel de ce a cumpărat pe fugă o moșie atât de frumoasă fără să facă verificările minime? A împins-o în față pe fiica sa Ioana, a presat și CEC-ul pentru un credit neobișnuit și, fără să își dea seama ce face, a înghițit o ghiulea încinsă, pe care n-o va mai digera până la sfârșitul vieții. Traian Băsescu plătit pe semnătura Ioanei Băsescu (după cum a mărturisit singur la TV) cu suma de 4.600.000 lei (adică aproximativ 1.000.050 EUR) pentru 298 de hectare de pământ în comuna Nana, județul Călărași. Conform unei decizii a procurorilor, în acest moment, 200 de hectare din terenurile familiei Băsescu sunt puse sub sechestru. Terenurile de la Nana nu puteau fi repartizate țăranilor pentru simplul fapt că erau proprietate publică a statului. Iar schimbarea statutului acestora s-a făcut fără respectarea Legii 213/1998. Așa se explică de ce în 30 septembrie 2014, DNA a dat următorul comunicat:

Ce stă la baza sechestrului pe moșia de la Nana?

Iată comunicatul DNA:

”Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a corupţiei au dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de următoarele persoane care, la data faptelor, aveau funcţiile arătate, după cum urmează:

ŞERBAN JENEL, prefect al județului Călărași,
COMAN CORNEL, subprefect al judeţului Călăraşi,
CLĂBESCU DORU EDUARD, subprefect al judeţului Călăraşi,
IFRIM ELENA, șef serviciu – Instituţia Prefectului,
NĂBÎRGEAC ION, director la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Călăraşi,
DOBRE AURELIAN, director executiv în Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Călăraşi,
JARUL EUGEN, şef al Administrației Domeniilor Statului – sucursala Călăraşi;
PŞANU STELIAN, director al Societății Naţionale “Îmbunătăţiri Funciare” Călărași,
TUDONE DUMITRU, secretar general, Consiliul Judeţean Călărași;
MARINESCU BADEA, inspector șef al Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare Bucureşti;
TITU ANA, director al Direcţiei Silvice Călăraşi,
BURUIANĂ CORNEL, reprezentant al Asociaţiei Naţionale a Proprietarilor de Pământ, de Păduri „ Propact „,

MANEA VICTOR, DOROBANŢU DOREL, TUDOR LUCIAN, CULEA DUMITRU, GIUREA CONSTANTIN, CHIRICĂ CONSTANTIN, reprezentanţi ai comisiilor locale de fond funciar din localităţile Fundulea, Lupşanu,Gurbăneşti, Valea Argovei, Nicolae Bălcescu, Tămădău,

toţi, sub aspectul săvârşirii infracțiunii de abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul, cu consecințe deosebit de grave.

Din ordonanța de efectuare în continuare a urmăririi penale întocmită de procurori a rezultat că există date şi indicii temeinice potrivit cărora:

La data de 12 iulie 2007, suspectul Dorobanțu Dorel și un reprezentant al OCPI Călăraşi au încheiat un proces-verbal de delimitare a unei suprafeţe de 1982,54 ha, aflată în domeniul public al statului (administrarea Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare Agrcolă Fundulea), în vederea punerii în posesie a persoanelor al căror drept de proprietate a fost reconstituit de către comisiile locale Fundulea, Tămădău, Gurbăneşti, Săruleşti, Nicolae Bălcescu, Valea Argovei, Nana, Lehliu, Lupşanu, invocând art. 47 din regulamentul aprobat prin HG nr. 890/2005 şi fără a dispune de documente care să reflecte modul de calcul al acestor suprafeţe.

Aceste prevederi, însă, nu erau aplicabile terenurilor aflate în administrarea institutelor de cercetare agricolă….”

Ce a cumpărat Traian Băsescu sub pălăria fiicei sale?

Din cele 298 de hectare cumpărate de Traian Băsescu de la Berfige SRL, de ce 200 de hectare au fost puse sub sechestru? În 2007 (când Traian Băsescu era atotputernic și devastator), Comisia județeană de fond funciar Călărași, prin Hotărârea 1604 /13 07 2007, a dispus trecerea suprafeței de 1.982,54 hectare din domeniul public al statului în domeniul privat al orașului Fundulea cu scopul de a fi pusă la dispoziția Comisiei locale de Fond funciar. De aici a început nenorocirea țăranilor din Nana, dar și beleaua arogantului titular al fotoliului de la Cotroceni. Respectiva suprafață era proprietate publică a statului român. Iată anexa 2 a Legii 220/2002 care conține suprafațele proprietate publică aflate în administrarea stațiunii:

Anexe Legea 290/ 2002

Cum s-a făcut? Printr-o hotărâre a Comisiei județene de Fond Funciar a județului Călărași, care nu are asemenea atribuții. După cum se vede, Hotărârea 1604 /13 07 2007 a Comisiei județene de Fond Funciar nu este opozabilă unei suprafețe aflată în proprietatea publică a statului român. După această logică de tavernă, Comisia locală de Fond Funciar ar fi putut să treacă în proprietatea unor orașe sau comune tot felul de suprafețe proprietate publică a statului, de la unități militare până la curți de școli și spitale.

Cum se putea face trecerea unui teren din proprietatea publică a statului în proprietatea unei unități administrativ-teritoriale? Transferul este reglementat în lege cât se poate de clar. Conform Legii 213/1998, se face astfel:

”Art. 9. – (1) Trecerea unui bun din domeniul public al statului in domeniul public al unei unitati administrativ-teritoriale se face la cererea consiliului judetean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucuresti sau a consiliului local, dupa caz, prin hotarare a Guvernului (Legea 213/1998)

Trebuie spus că întreaga operațiune s-a desfășurat sub supravegherea, organizarea și consultanța consilierului prezidențial Adrian Rădulescu, el însuși mare afacerist cu terenuri și investitor în agricultură în sudul României, mai ales în preajma Bucureștilor. Au fost Adrian Rădulescu (un soi de eminență cenușie chinuită în materie de agricultură la ministerul de resort și la Cotroceni) și Traian Băsescu atât de gură-cască în materie de legislație? Sau atât de aroganți încât au lăsat să curgă transferul terenurilor, crezând că ei vor decide președintele României și tot ei se vor afla la butoanele țării noastre până la sfârșitul vieții lor? Dacă de o investiţie personală atât de valoroasă s-a ocupat atât de superficial, cât de serios s-a ocupat Traian Băsescu de treburile României în cei zece ani de mandat? Din păcate vom afla într-un viitor nu prea îndepărtat!

Așadar, suprafața de 1.982,54 hectare avea statutul de proprietate publică a statului român și era dată în administrarea Institutului Național de Cercetare și Dezvoltare Agricolă Fundulea (INCDA)

Ce mai prevede Legea 213/1998 în legătură cu proprietatea publică?

”Art. 11. – (1) Bunurile din domeniul public sunt inalienabile, insesizabile si imprescriptibile, dupa cum urmeaza:

a) nu pot fi instrainate; ele pot fi date numai in administrare, concesionate sau inchiriate, in conditiile legii;

b) nu pot fi supuse executarii silite si asupra lor nu se pot constitui garantii reale;

c) nu pot fi dobandite de catre alte persoane prin uzucapiune sau prin efectul posesiei de buna-credinta asupra bunurilor mobile.”

Acceași lege prevede cum nu se poate mai clar care este soarta actelor de vânzare încheiate în legătură cu aceste terenuri:

”(2) Actele juridice încheiate cu încalcarea prevederilor alin. (1) privind regimul juridic al bunurilor din domeniul public sunt lovite de nulitate absolută” (Legea 213)

Adică ”adio Nana!”

Ioana Băsescu trage după scandalul Băsescu și proprietățile țăranilor din Nana

Cu alte cuvinte, soarta celor 1.982,54 hectare de la Nana este pecetluită. Degeaba au fost transferate de Comisia județeană de Fond Funciar către Primăria orașului Fundulea. Conform legii, operațiunea de transfer a terenului de la Nana nu intra în competența Consiliului Județean. Punct! De altfel, pentru încălcarea Legii 213/1998 privind transferul terenurilor aflate în proprietate publică a statului, DNA a deschis dosar penal și îi cercetează pe cei amintiți mai sus în comunicatul DNA. Din păcate, beleaua familiei Băsescu nu privește doar cele 200 de hectare din moșia fostului președinte. Aceeași soartă o vor avea și suprafețele țăranilor din Nana, dobândite din același lot de 1982,54 hectare, aflate și ele sub același sechestru. Și ele se vor întoarce în proprietatea statului român.

În acest moment, nu știm dacă între suprafețele de teren luate în sechestru de la Elena Udrea în dosarul ”Gala Bute” se află și unele provenite prin transferul ilegal al celor 1.982,54 hectare de teren proprietate publică a statului.

Dacă Traian Băsescu și Elena Udrea nu și-ar fi cumpărat moșie la Nana (județul Călărași) nu s-ar fi aflat despre operațiunea produsă cu încălcarea Legii 213/1998. Sau s-ar fi aflat mult prea târziu, când nimeni n-ar mai fi avut timp și nervi să descâlcească lucrurile. În același timp, suntem obligați să mai lăsăm loc și ipotezei că transferul terenurilor de la Fundulea, de la Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare Agricolă (adică unul dintre cele mai bune pământuri din Câmpia Română), s-a făcut exact pentru constituirea unei moșii de proporții, care să ajungă la un moment dat la moșierul de la Cotroceni. După felul grosolan în care s-a încălcat Legea 213/1998 și după felul în care au lucrat primarul, secretara și grupul infracțional de la Primăria Nana, încă mai putem presupune că un asemenea scenariu a existat. Un lucru este sigur ca un trăsnet pe capul familiei Băsescu. Cu sechestrul procurorilor din 30 septembrie 2014 se pune cruce definitiv scurtei cariere de moșier a fostului președinte al României. Cele 200 de hectare se vor întoarce obligatoriu în proprietatea statului român. Numai că beleaua președintelui și a familiei sale nu se sfârșeşte aici. Dandanaua abia începe!

Cu ce rambursează Ioana Băsescu creditul de la CEC Bank?

Președintele CEC și consiliul de credite trebuie să decidă de urgență stoparea creditului acordat Ioanei Băsescu și declanșarea operațiunii de recuperare a banilor. Terenul de 200 hectare fiind sub sechestru, nu mai poate fi nici valorificat, nici ținut în garanție. Adică nu mai poate fi valorificat de bancă. Prin urmare, CEC Bank trebuie să înceapă executarea silită a creditorului Ioana Băsescu. Proprietățile acesteia vor fi vizate cu prioritate, ca și veniturile. Din câte știm, Ioana Băsescu deține celebrul penthouse din Complexul Băneasa, o casă în Domenii și o proprietate undeva la țară. Cea mai valoroasă proprietate pe care CEC Bank Bank ar fi putut să o sechestreze era apartamentul din Băneasa. Era, pentru că, din câte am aflat în ultimul moment, acesta ar fi fost înstrăinat.

Afacerile familiei Băsescu încep să meargă din ce în ce mai prost. Arestarea Elenei Udrea, precum și pierderea iminentă a moșiei de la Nana deschid seria de eșecuri, pagube și dezastre care va acoperi toată paleta de știri negative din următorii ani.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.