Mașinăria birocratică a UE s-a blocat

Alegrea britanicilor a înghețat procesul politic de programare pe termen lung de la Bruxelles, Comisia Europeană nemaifiind în măsură să elaboreze planuri ample înainte de notificarea oficială de la Londra despre ieșirea din UE. Actualul executiv european funcționează în regim de avarie, iar poziția președintelui Jean-Claude Juncker este tot mai fragilă – Angela Merkel îl vrea eliminat pe cel care s-a considerat timp de un an și jumătate inima Europei.

Regatul Unite va rămâne membru cu drepturi depline al UE până în momentul în care guvernul britanic va decide să activeze articolul 50 al Tratatului de la Lisabona, când ieșirea țării din Uniune va deveni oficială. Decizia aparține însă exclusiv Londrei.

Până atunci este imposibil ca UE să conceapă un plan de urgență sau să-și modifice politicile, din cauza interdicției formale a de a deschide discuțiile cu reprezentanții britanici pe care o are Comisia Europeană, susțin oficiali UE citați de Euractiv.

Politici extrem de importante ale UE, precum Uniunea Energetică, Uniunea Bancară sau Piața Unică Digitală pot fi paralizate. ”Nu vom specula pe marginea impactului posibilei ieșiri a Marii Britanii din UE atât timp cât nu am fost informați de activarea articolului 50”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Comisiei, Margaritis Schinas. ”Toate aspectele legate de portofoliile politice specifice trebuie abordate în momentul în care articolul 50 va fi activat”, a spus ea.

”Nu putem face propuneri pentru modificări pentru că nu știm ce vor britanicii și nu vom ști decât după activarea articolului 50 și începerea negocierilor pentru părăsirea UE”, spune o sursă din cadrul UE. ”Suntem prin urmare într-un soi de paranteză”.

Înainte de referendumul din Marea Britanie, premierul David Cameron a declarat că, în cazul unui vot pentru Brexit, va activa articolul 50 la Consiliul European imediat următor. Între timp însă, premierul Cameron a demisionat și a lăsat această sarcină în seama noului guvern, care, potrivit estimărilor, nu va fi învestit înainte de luna octombrie. Mai mult, posibilii săi succesori, conservatorii Michael Gove și Theresa May (ambii eurosceptici), au arătat ca nu este nicio grabă din acest punct de vedere. ”O vom face când vom fi cu toții pregătiți”, a spus Gove. Este pârghia de presiune pe care o deține Londra, ce speră să obțină o ieșire din UE cu menținerea avantajelor apartenenței la piața unică, însa cu limitarea imigrației, a contributiilor la bugetul UE, a liberei circulații.

Liderii de la Bruxelles cer, pe de altă parte, activarea cât mai rapidă a articolului 50 pentru ca mașinăria birocratică a UE să nu se gripeze. Chiar și așa, lucrurile vor fi complicate, pentru că discuțiile pentru părăsirea UE vor fi practic niște negocieri de aderare cu sens invers și se vor purta pe capitole, timp de nu mai puțin de doi ani din momentul în care Londra decide să le deschidă.

Mai grav pentru activitatea Comisiei Europene poate fi o demisie a președintelui Jean-Claude Juncker, demisie forțată de Germania. Un ministru din cabinetul de la Berlin care a dorit să-și păstreze anonimatul a declarat pentru The Sunday Times că Angela Merkel dorește să-l vadă plecat pe luxemburghezul Juncker din fruntea Comisiei. ”Presiunea asupra lui va deveni tot mai mare și cancelarul Merkel va trebui sa gestioneze problema aceasta cel mai probabil anul viitor”, a spus ministrul german, într-un avertisment dat lui Juncker pentru a-l determina să-și mai reducă din ambițiile federaliste. El a arătat că Berlinul este nemulțumit de prestația lui Juncker în contextul campaniei britanice pentru Brexit si de reacția sa dupa votul din Marea Britanie. Juncker a făcut constant apel la ”mai multă Europa”, iar aceasta i-ar fi ”speriat” pe alegătorii indeciși din Marea Britanie, care ar fi ales din aceasta cauză varianta Brexit.

Nemulțumiri legate de șeful Comisiei au și țările Grupului de la Visegrad, care îl acuză că a contribuit la Brexit și a lăsat astfel Uniunea fără Marea Britanie, un aliat al guvernelor eurosceptice din Europa Centrală.

În plus, publicațiile britanice reiau ceea ce oficialii UE au numit ”campanie de defăimare” – presupusa dependență de alcool de care suferă Juncker. Este unul dintre motivele pentru care premierul David Cameron s-ar fi opus numirii luxemburghezului în fruntea Comisiei.

Dincolo de aceste atacuri la persoană, nemulțumirile Germaniei legate de actuala conducere a Comisiei arată că în Europa are loc o schismă între viziunea federalistă, susținută vocal în acest moment de Franța și Belgia, și reformarea treptată a UE și doar în limita actualelor tratate, o viziune susținută de Berlin. Presa europeană scrie că în ajunul referendumului britanic, o serie de susținători ai proiectului federalist de la Bruxelles își doreau o ieșire rapidă a Marii Britanii, pentru ca, lipsite de sprijinul euroscepticilor de la Londra, state importante precum Polonia sau Cehia să fie absorbite în zona euro ”în următorii cinci ani”.

Pe deasupra, președintele Parlamentului European, Martin Schulz, vine cu propunerea înlocuirii actualei Comisii Europene (CE) cu un guvern european autentic, care să fie controlat de un parlament bicameral.

Nici actuala președinție a Consiliului UE deținută de Slovacia nu ajută la deblocarea malaxorului birocratic de la Bruxelles, pentru că premierul Robert Fico a sugerat că susține reducerea prerogativelor Comisiei Europene în favoarea Consiliului UE (i.e. guvernele statelor membre). Se anunță cel puțin șase luni de semi-paralizie la Bruxelles, cu activitatea Comisiei împiedicată de o decizie a Marii Britanii ce se lasă așteptată, cu o președinție UE central-europeană cu tendințe eurosceptice și anti-imigrație și cu o dispută franco-germană privind viitorul model de funcționare al UE.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.