Medicii din București sunt suprasolicitați, cei mai importanți factori de stres întâlniți la doctorii din Capitală sunt sarcinile birocratice, salariile mici și prea mulți pacienți, arată un studiu realizat de către Colegiul Medicilor, care a prezentat vineri rezultatele.
Burnout-ul este principalul dușman al medicilor din București, care apare, potrivit unui chestionar realizat de către reprezentanții Colegiului Medicilor din Capitală, în urma mai multor factori cu care specialiștii se confruntă: prea multe sarcini birocratice, lipsa unui salariu motivant, numărul mare de consultații zilnice, interacțiunea cu pacienți dificili, dar și cu aparținătorii acestora.
„Știm cu toții că actul medical, și în general sănătatea, sunt puncte fierbinți, mai ales în ultima vreme. Știm cu toții că în sistemul de sănătate există o serie întreagă de neajunsuri, este un sistem, cu toții recunoaștem, subfinanțat, este un sistem care este grefat de probleme majore care trebuie reformat din temelii și acest lucru – neajunsurile – au evidente repercusiuni asupra actului medical, în care în permanență sunt doi actori: medicul și pacientul.
Unul dintre elemente care pot afecta negativ actul medical îl reprezintă acest sindrom de suprasolicitare fizică și psihică a profesionistului, burnout”, a declarat, în cadrul unei conferință de presă susținută vineri, președintele Colegiului Medicilor din București, Cătălina Poiană.
Medicii specialiști, rezidenți și primari care au răspuns chestionarului oferit de Colegiul Medicilor au declarat că, în medie, lucrează 42,9 ore pe săptămână și consultă 18,2 pacienți pe zi, iar 30% dintre aceștia au două locuri de muncă, și 12%, trei sau mai multe job-uri.
De asemenea, rezultatele acestui studiu arată că 55% dintre medicii bucureșteni suferă de burnout personal, 52% de burnout profesional, 36% de burnout legat de interacțiunea cu pacientul, iar 24 % suferă de toate cele trei tipuri. Potrivit reprezentanților Colegiului Medicilor, nivelul ridicat de stres are repercusiuni asupra relației cu pacientul care, spun aceștia, el are nevoie și să fie ascultat. Însă și pacienții sau aparținătorii acestora sunt cei care contribuie la creșterea nivelului de stres. Femeile sunt cele mai afectate de burnout, spre deosebire de bărbați.
„Una dintre probleme este cea legată de agresivitate, și agresivitatea poate că este de foarte multe ori mai importantă la aparținător decât la pacientul respectiv. Pacientul, de multe ori, înțelege situația în care este și este mult mai tolerant. De ce mai multe ori, aparținătorii, nu. Cele mai mari agresiuni sunt adresate medicului de către aparținători. Uneori, medicul s-ar simți bine dacă ar ști că sunt motitorizate aceste discuții și dacă ar putea să dovedească faptul că agresivitatea a fost cea care a declanșat la un moment dat o stare tensională. Dar după ce ai stat patru ore într-o operație și ai făcut tot ce au crezut tu că e mai bine și ți-ai dat sufletul acolo, în momentul în care ieși, nu poți să spui, să comunici aparținătorului tot ce ar dori el să afle, pentru că deja ești chemat la sală înapoi pentru celălalt pacient. După ce îți iei o serie de înjurături de la aparținători, poate că nu mai ai disponibilitatea necesară de a zâmbi”, a mai spus Cătălina Poiană.
Cu toate acestea, sarcinile birocratice se află în topul listei de factori care epuizează medicii din Capitală, potrivit rezultatelor chestionarului.
„Ar trebui să existe un suport, un sprijin, personal care să rezolve doar aceste probleme birocratice pe care nici medicul, nici spitalul nu şi le permit. În spitalele din vest nici un medic nu stă să introducă cu cardul, toate lucrurile sunt făcute de personal specializat. Medicul nu are treabă decât cu bolnavul, n-are treabă cu această birocraţie. Deci, aici e problema la noi. În condiţiile în care numărul de consultaţii este foarte mare, medicul nu are un timp suficient pentru a mulţumi pacientul. Aici nu e vorba de calitatea actului medical. Pacientul are o aşteptare de la tine, care nu este numai cea de competenţă, este şi cea de relaţie psihologică directă. El are nevoie de calmul tău, de un timp suficient. Unii oameni, psihologic vorbind, au nevoie de un timp mai scurt, alţii mai lung. Aş adăuga aici şi lipsa psihologilor din majoritatea spitalelor cu situaţii grave. Şi comunicarea gravităţii unui diagnostioc tot în sarcina medicului cade. Ori, acest medic, într-un timp scurt pentru că are multe consultaţii pe care le are, trebuie să fie şi competent – să pună un diagnostic corect şi să dea tratamentul corect, să rezolve şi birocraţia şi să mai comunice şi perfect cu pacientul, şi pacientul să vadă un medic zâmbitor, care explică pe înţelesul lui şi el să plece de acolo cu sentimentul că actul medical a fost dus până la capăt. Pentru că medicina vine din latină, de la a fi împreună cu pacientul, medicina nu înseamnă numai să ai competenţe de diagnostic şi tratament, ci şi să fii împreună cu pacientul. Ceea ce este extrem de greu de realizat.
Medicul ştie lucrurile acestea, îl apasă, îi creşte tot acest stres profesional, pentru că el şi-ar dori să ducă aceste lucruri până la capăt şi nu sepoate în sistemul pe care vi-l explicăm acum”, a explicat vicepreședintele Colegiului Medicilor, Bogdan Popescu.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.