În 2011, guvernul Poloniei era cuprins de o mare euforie. Ministrul de Externe, Radoslaw Sikorski, își vedea țara ca o ”a doua Norvegie”, capabilă să devină un mare exportator de gaze de șist. Acum însă, Polonia a fost părăsită și de ultima mare companie petrolieră ce a mai rămas să încerce să extragă un volum de gaze de șist comercializabil.
Subsidiara poloneză a ConocoPhilps și-a încetat activitățile de forare în căutarea gazelor de șist și a lăsat pe această piață doar câteva mici companii poloneze și speranțe și mai reduse pentru guvernul de la Varșovia – unul dintre marii susținători ai exploatării gazelor de șist în Europa, scrie Politico.eu.
Scurtul episod al goanei după gaze de șist în Polonia a început în 2011, când US Energy Information Administration a publicat informația că în subsolul Poloniei ar zace circa 5,3 trilioane de metri cubi de gaze de șist, adică suficient cât țara să se alimenteze pentru 300 de ani la consumul actual și să-și obțină mult dorita independență energetică față de Rusia. Aceeași agenție americană arăta că și România are rezerve impresionante de gaze de șist, deschizând astfel dezbaterea și la București.
Tranformarea peste noapte a Poloniei în Eldorado a făcut ca în fază inițială reglementarile din domeniul energiei să fie extrem de laxe – adoptate în anii 1990. Astfel, investitorii au început să primeasca concesiuni pe baza principiului primul venit, primul servitr și s-a ajuns chiar ca unii să plătească pentru ele cu cardul de credit. Desigur, nu a lipsit corupția, însă la cote mult mai mici decât prin alte părți – circa 10.000 de euro pentru avizele de mediu și pentru acordarea concesiunii.
În 2011, guvernul de la Varșovia, unul puternic pro-occidental, condus pe atunci de actualul presedinte al Consiliului European, Donald Tusk, a intervenit însă cu o serie de măsuri considerate în țară drept necesare pentru reglementarea unui domeniu nou. Companiile vestice, la fel ca și presa occidentală le-a văzut însă ca o încercare nesănătoasă de maximizare a profiturilor statului. Pe scurt, guvernul polonez a refuzat să-și vândă foarte ieftin resursele a anunțat că va majora redevențele și, în plus, a încurajat companiile de stat poloneze să se implice în exploatarea gazelor de șist, dându-le prioritate în fața celor străine.
În acest nou context cade o lovitură dură – în 2012, o altă agenție americană, US Geological Survey, vine cu un raport care arată că rezervele poloneze ar fi de doar 1,9 trilioane de metri cubi și că raportul anterior s-a înșelat, pentru că informațiile se bazau pe date istorice, nu pe explorari recente. Mai mult, doar 500 de milioane de metri cubi ar fi exploatabili, din cauza condițiilor geologice puțin favorabile. Cu aceste noi date la îndemână, companiile străine au cerut menținerea la un nivel scăzut a redevențelor.
Poziția rigidă a guvernului a făcut ca în Polonia sa fie forate doar 70 de puțuri și doar 25 să treacă în faza de exploatare prin fracturare hidraulică. Niciunul nu a reușit să produca un volum de gaz comercializabil. Prin urmare, ExxonMobil a anunțat că se retrage în 2012, compania Marathon Oil în 2013, Total în 2014 și Chevron la începutul anului în curs. ConocoPhilips a rămas ultima mare companie străină activă. Se pare însă că perspectiva venirii la putere, în toamnă, a partidului Lege si Justiție, al cărui candidat a câștigat recent prezidențialele, a făcut ca și această companie să se retragă. Lege și Justiție, partidul lui Jaroslaw Kaczynski, dorea la un moment dat să ridice redevențele la circa 40%.
La patru ani de la entuziasmantele rapoarte americane, în Polonia mai rămân să foreze după gaze de șist doar câteva companii autohtone cărora le lipsește know how-ul, iar perspectiva transformării țării într-o a doua Norvegie s-a dovedit un simplu miraj. Optimismul se mai manifestă încă, iar o serie de analiști polonezi citati de Politico.eu subliniază că actuala evoluție a sectorului gazelor de șist nu trebuie considerată o ”tragedie națională”.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.