Mohammad Munaf, file de poveste (II)

În cursul lunii octombrie 2006, presa centrală îl cita pe Traian Băsescu, preşedintele de la acea vreme: “Munaf a fost preluat şi este în custodia americanilor. Noi nu aveam dreptul să-l luăm”. Practic, preşedintele nega faptul că Mohammad Munaf, al doilea terorist al ţării şi martor cheie în răpirea jurnaliştilor români în Irak, ar fi fost în custodia ofiţerilor Serviciului de Informații Externe. În viziunea sa, predarea irakianului de pe teritoriu românesc direct în mâinile americanilor era o poveste. Jurnaliştii care au stat o noapte la Ambasada României din Irak şi Octavian Hârşeu, ofiţerul de spionaj extern care îl însoţise în maşină pe teroristul american, de la locul eliberării până la ambasadă, minţea sau erau nebun.

Din păcate pentru fostul preşedinte, minciuna a fost scoasă la iveală în faţa instanţei Curţii de Apel Bucureşti în data de 7 iunie 2007, când negociatorul Hârşeu confirma, încă o dată sub jurământ, faptul că Munaf a fost prezent în Ambasada României din Irak şi a fost predat americanilor la ordin. Mai mult de atât, fostul “diplomat” a declarat că Mohammad Munaf a locuit în ambasadă, fiind dus de mai multe ori la întâlniri cu americanii. Octavian Hârşeu a recunoscut şi contribuţia arabilor Raad Halool şi Shamil Al Abadi în zilele crizei răpiţilor, dar şi faptul că cei doi care au interdicţie de intrare în România au fost prezenţi în ambasadă. De ce a minţit Băsescu opinia publică şi mai ales de ce recuperarea teroristului american este mai importantă decât prinderea partemerului său Omar Hayssam?

Mii de dolari pentru piciorul româncuţei

Mohamad Munaf a fost monitorizat de autorităţile române încă din studenţie, din anii ’80, când a produs un accident de maşină, lovind o fată, cu maşina pe trotuar. Pentru a nu fi trimis acasă, irakianul ar fi plătit o sumă de bani doctorilor şi fetei. Mohammad Munaf povestea deseori ce a păţit în timpul studenţiei cu o româncuţă. Se deplasa cu maşina personală pe Bulevardul Magheru din Capitală când, spune Munaf, „curva a coborât de pe trotuar şi a băgat piciorul sub roată”. „Eram disperat. Ce să fac?”, povestea acesta. Era în pragul expulzării. Un miliţian isteţ i-a spus că trebuie să se înţeleagă cu fata. Altfel, va fi expulzat. Înapoi în Irak, pe Mohammad îl aştepta războiul. Înrolat în trupele regimului Saddam, studentul putea fi trimis oricând pe front.

A dat 3.000 de dolari şpagă la doctor şi a schimbat radiografia.

„Pe ea am îmbrăcat-o în blugi. Şi sus şi jos. Aşa se purta pe vremea aceea”, povestea americanul din spatele biroului său din Manhattan Grup, trei decenii mai târziu.

După 1990, teroristul a dispărut o perioadă, întorcându-se din Olanda, fericit posesor de cetăţenie americană. Avantaj pe care l-a folosit din plin pentru protejarea, spălarea şi ascunderea fondurilor şi bunurilor folosite în acţiuni teroriste de gruparea Hayssam.

Paravan pentru afacerile teroristului Omar Hayssam

Aşadar, din propriile declaraţii reiese că Mohammad Munaf apare în firmele teroristului Omar Hayssam ca urmare a faptului că avea calitatea de cetăţean american. Beneficiind de acest statut, Munaf nu era decât un paravan pentru teroristul sirian în multitudinea afacerilor ilegale desfăşurate de Omar şi fraţii săi pe teritoriul României. Pe numele familiei Munaf (Mohammad şi Georget), primul terorist al ţării şi-a înstrăinat averea, începând cu sfârşitul anului 2004, numindu-l preşedinte al grupului de firme Manhattan pe americanul de ocazie. De asemenea, în ceea ce priveşte participarea teroristului Munaf la şmecheriile partenerului său Omar, trebuie menţionat că autorităţile române nu şi-au dat câtuşi de puţin silinţa pentru a identifica reţeaua folosită de american în finanţarea şi sprijinirea acţiunilor de crimă organizată.

Una dintre surorile sale, Miriam (sau Mariam), milionară în Irak şi rezidentă în Marea Britanie, deţinea la Londra firma Timesco Ltd (de instrumente şi servicii medicale) şi este, alături de fraţi şi cumnaţi, participantă direct la reţeaua de crimă organizată a teroristului Omar Hayssam. Miriam este menţionată în declaraţiile lui Mohammad Munaf ca fiind cea care trebuia sa-i elibereze infractorului sirian certificate medicale false (care atestau că ar fi bolnav psihic) cu care să scape din închisoare.

Deşi autorităţile române ştiau foarte bine modul fraudulos în care Omar Hayssam îşi înstrăinase o parte din avere şi firme (avându-l sub supraveghere specială din 2001), prin transfer către familia Munaf, încă din 2004, nu au luat nicio măsură pentru a-l împiedica sau a pune sechestru pe averea sa. Nici în timpul răpirii, nici imediat după eliberarea jurnaliştilor, nu s-au făcut demersuri de identificare a surselor de finanţare a activităţilor criminale desfăşurate în plan internaţional de grupul lui Omar Hayssam (din care făceau parte Viktor Bout şi Mohamad Munaf). Nu se ştie cum, Munaf reţinut de trupele americane în Irak şi judecat în România, acesta reuşeşte să-şi înstrăineze averea, inclusiv toate firmele luate de la Omar Hayssam. Probabil, prin acte false. Nu se ştie de ce nu a fost dată în urmărire sora acestuia Miriam pentru participare la acţiunile grupului de crimă organizată condus de Omar Hayssam.

În notele serviciilor secrete

Mohamad Munaf a fost cercetat de procurorii români pentru evaziune fiscală şi alte infracţiuni economice. Nota strict secretă a DGIPI nr. 00922119/04.04.2005 îl acuză pe Mohammad Munaf de evaziune fiscală, înşelăciune şi spălare de bani.

Presa centrală a scris despre Munaf că s-ar fi aflat în spatele dispariţiei navei „Red Sky“, care transporta aproape 2000 de tone de nitrat de amoniu poros de la combinatului Nitramonia din Făgăraş. Marfa (material cu dublă utilizare civilă şi militară) trebuia livrată către Societe Nationale et Miniere din Mauritania. O destinaţie de tranzit des folosită de serviciile secrete române şi de contrabandiştii internaţionali pentru transportul armamentului către zona arabă, mai ales spre Irak. Nava Red Sky plecată din portul Constanţa în vara lui 2001 n-a ajuns niciodată la destinaţie. Combinatul făgăraşean Nitramonia n-a recuperat nici un leu din transportul pierdut. Se pare că încărcătura a fost deturnată de Mohamad Munaf în folosul teroriştilor din Irak, care folosesc azotatul poros de amoniu pentru fabricarea explozibilului. Substanţa se foloseşte de obicei ca îngrăşământ în agricultură, dar în formă uscată (strat mai gros de 10 centimetri) sau îmbibat cu motorină şi în amestec pulbere de aluminu, azotatul poros de amoniu se transformă într-un explozibil extrem de puternic.

Din declaraţiile scrise ale teroristului american luate după arestare (de magistraţii români într-o locaţie securizată din Aeroportul Internaţional din Bagdad) reiese că Munaf l-a ajutat pe Hayssam la identificarea şi procurarea din Irak a unei cantităţi apreciabile de mercur roşu, o substanţă folosită în industria militară, nucleară, dar şi de terorişti la fabricarea bombelor artizanale. Acelaşi Mohammad Munaf, persoana desemnată să şteargă urmele lui Omar prin firme, fiind cel care a fost introdus în mai multe societăţi în 2004, imediat ce au debutat anchetele cu privire la deturnarea de fonduri sau spălare banilor.

Dat în urmărire prin Interpol, protejat de SUA

Cetăţeanul american Mohamad Munaf este preluat de ofiţerii Serviciului de Informaţii Externe din Bagdad în aceeaşi zi cu ostaticii români şi este dus cu aceştia în sediu Ambasadei României din Irak (teritoriu românesc). În dimineaţa următoare, jurnaliştii români se întorc în ţară la bordul unui avion Hercules C 130B, iar teroristul american este predat trupelor SUA staţionate în Bagdad – Forţele de Comandă 134.

Unul dintre conducătorii echipei SIE de intervenţie care l-a preluat şi adus pe Munaf la ambasadă a fost colonelul Octavian Hârşeu, oficial consilier al ambasadorului român Mihai Ştefan Stuparu şi negociator de limbă arabă pe toată perioada crizei ostaticilor. În sediul ambasadei române din Bagdad, Mohamad Munaf a intrat în custodia trupelor de pază şi securitate care, ulterior, au primit misiunea de a-l escorta pe terorist la autoritatea americană. Ofiţerii SIE care cunosc aceste amănunte (în afară de jurnaliştii români) sunt: Mihai Ştefan Stuparu (cunoscut în Centrală ca Billy sau Trabant), Cristian Voicu (consulul general al României din Bagdad), Ruxandra Budeanu – ataşat şi Cristian Lăţea – consilier. Deşi plecarea jurnaliştilor români către Bucureşti era anunţată şi programată în ziua eliberării, avionul a decolat de abia a doua zi. Negocierile cu Forţa Multinaţională condusă de SUA, care dorea să îi audieze pe ostatici (după cum s-a aflat mai târziu), s-au prelungit şi s-au complicat deoarece americanii doreau să stea de vorbă şi cu foştii ostatici români. După o serie de discuţii cu ambasadorul american în Irak şi după unele şicane, jurnaliştii au decolat sub supravegherea maiorului SRI Florian Coldea, iar Mohammad Munaf a fost predat autorităţilor militare americane câteva zile mai târziu. Nu se ştie nici astăzi, oficial, la ordinul sau cu aprobarea cui. Ministerul de Externe ne-a declarat că nu există vreun protocol de predare.

Teroristul american Mohammad Munaf a fost înregistrat în centrul de detenţie Abu Ghrayb ca deţinut SUA cu numărul US91Z200175. Trupele americane l-au protejat mai mult de zece ani, timp în care al doilea terorist al României, Mohammad Munaf, a fost condamnat la moarte de un tribunal irakian şi la ani grei de închisoare în România. Ministrul Justiţiei, Monica Luisa Macovei, se opune în mod repetat cererii de extrădare pe care statul român trebuia să o facă în vederea aducerii teroristului american în faţa instanţei din România, împiedicând aflarea adevărului în dosarul de trafic internaţional cu armament (628/D/P/2005) şi înfăptuirea actului de justiţie în dosarul răpirii (540/D/P/2005). Munaf ajunge în cele din urmă să fie căutat de Interpol pentru fapte de terorism. Zece ani mai târziu, în ciuda ordinului minstresei PDL, nr. 1833/C/ 05 decembrie 2005, prin care aceasta se opunea formulării cererilor de extrădare a teroristului american Mohamad Munaf, americanii se descarcă de gestiune şi ni-l pun în braţe cu tot cu faptele sale.

Primele mărturii în dosarul Armamentul

Din declaraţiile fostului procuror DIICOT Ciprian Nastasiu, magistratul care a instrumentat dosarele secretizate Răpirea din Irak şi Armamentul, reiese că Mohammad Munaf a fost primul care a vorbit despre traficul ilegal cu armament şi activităţile de crimă organizată desfăşurate pe teritoriul României de clanul Hayssam pe mâna contrabandistului Viktor Bout. Astfel, teroristul american dezvăluia organelor de anchetă numele de cod al traficantului de armament care apare în discuţiile cu Omar Hayssam pe această temă.

Printre altele, Ivanov, identificat mai târziu în persoana colonelului GRU (serviciul secret al armatei ruse) Ivan Grigorevici Busuioc, era partener de ilegalităţi cu nu mai puţin celebrul Shimon Naor. Dealtfel, imediat ce a fost arestat şi interogat, Ivanov şi-a adus aminte despre interesul partenerului Omar Hayssam pentru tractoare, combine şi elicoptere produse în Belarus. Nastasiu afirmă că cei doi se cunoscuseră la începutul anilor 2000 la Bucureşti, având apoi avut numeroase întâlniri şi discuţii referitoare la tranzacţii cu echipamente militare la Moscova şi în Siria, cu mai multe delegaţii din care făceau parte Nicolae Săracu, Cico Dumitrescu, Mustafa Tlas. Cazul Busuioc a fost conexat dosarului 628/D/P/2005 şi a fost rezolvat prin arestarea, judecarea şi condamnarea traficantului Bout în anul 2007, în hotelul Marriott din Bangkok. Ţigareta II este un alt dosar conexat la Armamentul.

Judecat şi condamnat de instanţele române în contumacie pentru fapte de terorism, cetăţeanul american Mohammad Munaf a fost dat în urmărire prin Interpol pentru fapte de terorism. Aproape un deceniu a fost de negăsit, deşi toată lumea ştia că este în custodia autorităţilor SUA, partenerul strategic al României. La sfârşitul lunii august 2015, Preşedinţia României anunţa că teroristul american a fost adus în ţară şi încarcerat. Oficialii români nu au oferit nicio explicaţie despre modul în care Munaf a fost preluat şi adus în ţară, încălcându-se astfel ordinul ministrului Monica Luisa Macovei nr. 1833/C din dcembrie 2005.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.