„Nu există o forţă politică să-i împingă pe procurori să deranjeze multinaţionale”

Multinaționalele din România își fac de cap pe banii românilor și cu acordul DNA. Procurorii anticorupție urmăresc “doar hoţi politicieni pentru că ei de fapt nu mai au putere reală, nu pentru că dau pe afară de influenţi ce sînt”, susține Costi Rogozanu.

“Justiţia e faţa elitei care ne conduce. Ce ştim sigur e că DNA nu are ce să facă. Nu există o forţă politică să-i împingă pe procurori să deranjeze multinaţionale. Da, şi procurorul e om şi vrea sprijin, c-o fi de la ambasadă, de la vreun partid, de oriunde”, scrie jurnalistul într-un articol publicat pe VoxPublica.

În marile dosare unde sunt implicate multinațioanle, procurorii nu au făcut decât să tragă la răspundere intermediarii.

Spre exemplu, firma italiană Salini-Impregilo care a construit autostrada Sibiu-Orăștie, închisă la mai puțin de un an de la finalizare, din cauza fisurilor și înfiltrațiilor de apă.

Un alt exemplu este recentul scandal privind construirea Arenei Naționale. Cătălin Tolontan a dezvăluit în articolele sale publicate pe tolo.ro neregulile ce privesc acoperișul retractabil, autorizațiile semnate în dublu exemplar și acosturile uriașe. Vizat în dosar, colosul mondial în construcții Max Bogl.

În scandaluri célèbre sunt implicate și OMV, Veolia, Microsoft, EOM, ENEL și firma austriacă Schweighofer, care a lăsat România fără păduri.

“Un hoţ român putea fi cît de cît cenzurat politic, ameninţat că i se ia vaca de muls etc. Un afacerist multinaţional va subcontracta românilor şi va face business-safari prin primăriile şi ministerele româneşti.

Da, ne va fi greu de ales: cine vrem să ne fure banii? unii locali mai primitivi sau unii fini la costum?”, întreabă Rogozanu.

Niciuna dintre companiile enumerate mai sus nu a fost condamnată de justiția românească. În schimb, intermediarii prin care s-au făcut afacerile ilegale, da.
“DNA nu vede multinaţionale. Kovesi, cînd spunea că nu se atinge de Microsoft, era pur şi simplu un activist dur al unui discurs hegemonic din ce în ce mai opresiv. Ea face anticorupţia ca să elibereze maşinăria de profit necontrolat, nu să facă justiţie socială. Că doar e funcţionar cu nişte ţinte trasate.

Tot ce pot face procurorii DNA, din ce vedem pînă acum în dosarele cu multinaţionale antinse, implicate etc., este să se ia de intermediari şi atît, şi nici de ăia cu rezultate clare”, scrie jurnalistul în articolul intitulat “Am fi avut sănătate mai bună dacă nu plăteam rente multinaţionalelor”.
Venirea corporaţiilor în România a adus un val de optimism, dar a produs și deziluzie.

„În fond, marea întrebare politică de care mai sîntem în stare e, o fi mai bine să mă las exploatat direct de un “afacerist” român care nu ştie nici măcar ce e aia drepturi vestice sau de unii dintr-o clădire de sticlă, cu plata mai mică dar la zi, dar şi cu o formă insidioasă de a-mi taxa mai adînc – şi fără milă faţă de cei care n-au de nici unele – electricitatea, apa, sănătatea”, afirmă Costi Rogozanu.

“Anticorupţia e ca un dat cu aspiratorul; dacă vrei să renovezi casa, nu o faci cu mopul şi cu cîrpa de şters praful. DNA lustruieşte atît cît poate, şi-a găsit drept aliaţi împotriva unor mafioţi nişte băieţi care au tras rente legal. Legalitatea nu e deloc o garanţie împotriva sărăcirii sistematizate.

Da, putem fi foarte săraci şi foarte cinstiţi.

Şi da, am fi avut sănătate mai bună dacă n-am fi fost paradis pentru cîteva multinaţionale de pe aici, ca să-i răspund şi acelui tehnocrat medic care ştie ce-i cancerul, dar nu ştie ce-i cancerul fără să ai bani în ziua de azi. E şi firesc, el vede tumorile dintr-un corp, nu din societate”, conchide Costi Rogozanu.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.