OUG privind interceptările nu asigură protecţia drepturilor şi libertăţilor constituţionale

Prezentăm comparativ şi fără comentarii textele de lege anterior şi ulterior modificării, precum şi o propunere de iniţiativă legislativă adoptată tacit în anul 2005 de Camera Deputaţilor, ulterior blocată la Senat, prin care se instituia şi sistemul de garantare a drepturilor, libertăţilor şi intereselor terţilor interceptaţi incidental, victime colaterale ale intruziunilor implicate de interceptări.

Menţionăm că în prezent, la un număr de peste 40.000 de persoane obiect al autorizărilor de inteceptare, numărul victimelor colaterale ale intruziunilor implicate de interceptări se estimeazăa fi, potrivit prof. univ. dr. Ion Barbu, analist socio-politic, la cca, 4 milioane de persoane.

Din interceptările conexe/ accidentale a cca. 4 milioane de persoane rezultă o mare şi înfloritoare industrie de informaţii despre viaţa personală, familia, afacerile şi interesele „victimelor colaterale”, o arhivă bună la toate cele, despre care toţi cei implicaţi tac şi, mai mult, nici nu se gândesc la un sistem de protecţie juridică.

Aşa că dra. ministru Prună a Justiţiei Române ne-a minţit sfruntat, atunci când a vorbit despre instaurarea legalităţii în materia interceptării. O invităm să lectureze cu atenţie textul articolului de lege corespondent dintr-o iniţiativă legislative din anul 2005, care aveaîn vedere sistemul de protecţie în prezent inexistent.

Legea nr. 14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii

Art. 8

Serviciul Român de Informaţii este autorizat să deţină şi să folosească mijloace adecvate pentru obţinerea, verificarea, prelucrarea şi stocarea informaţiilor privitoare la siguranţa naţională, în condiţiile legii.

Completări aduse prin Ordonanţa de Urgenţă (Prună) a Guvernului României nr. din martie 2016

La articolul 8 se introduc două alineate noi, cu următorul cuprins:

„(2) Pentru relaţia cu furnizorii de comunicaţii electronice destinate publicului, Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor este desemnat cu rolul de a obţine, prelucra şi stoca informaţii în domeniul securităţii naţionale. La cererea organelor de urmărire penală, Centrul asigură accesul nemijlocit şi distinct al acestora la sistemele tehnice în scopul executării supravegherii tehnice prevăzute la art.138 alin. (1) lit.a) din Codul de Procedură Penală.

(3) Condiţiile concrete de acces la sistemele tehnice al organelor judiciare se stabilesc prin protocoale de cooperare.”

Articolul corespondent din proiectul de Lege privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii inţiat de deptatul Ion Stan şi adoptat tacit de Camera Deputaţilor în anul 2005

ART. 15.- În domeniul securităţii naţionale a României, pentru punerea în aplicare a actelor de autorizarea a interceptării comunicaţiilor şi al protecţiei împotriva interceptărilor ilegale, potrivit legii, Serviciul:

a) asigură organizarea, dotarea şin funcţiuonarea Centrului Tehnic pentru Securitate Naţională. Structură specializată în domeniul punerii în aplicare a actelor de autorizare a interceptării comunicaţiilor şin al protecţiei împotriva interceptărilor ilegale. Centrul Tehnic asigura necesităţile tehice petru tţi titularii autorizărilor emise în domeniul securităţii naţionale;

b) stabileşte relaţii de cooperare cu operatorii şi furnizorii de comunicaţii în vederea punerii în aplicare a actelor de autorizare a interceptării;

c) asigură realizarea operaţiunilor de interceptare şi obţinere a datelor şi informaţiilor din sistemele de comunicaţii pentru titlarii actelor de autorizare acordate în condiţiile prevăzute de lege;

d) aplică procedurile de secretizare, minimalizare, anonomizare, ştergere şi radiere necesare pentru protejarea drepturilor, libertăţilor şi interesele terţilor care intră in legături de comunicaţii cu persoanele care fac obiectul autorizărilor de interceptare;

e) implementează programe naţionale de protecţie în domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor, de securitate a Sistemului Informatic Integrat şi de prevenire a criminalităţii informatice;

f) desfăşoară activităţi tehnice de control ambiental şi de supraveghere radio în scopul obţinerii informaţiilor referitoare la starea de protecţie a comunicaţiilor efectuate în interiorul spaţiilor şi locurilor protejate împotriva interceptării ilegale;

g) realizează protecţia radioelectronică a spaţiului national împotriva activităţilor ilegale;

h) avizează şi acreditează operatiile de producţie, comercializare, import ori export a aparaturii de interceptare, precumşi utilizatorii acesteia;

i) desfăşoară activităţi de expertiză şi audit, cu caracter extrajudiciar, în domeniile tehnicii de calcul, comunicaţiilor, vocii şi vorbirii, înregistrări foto-video şi graficii pentru instituţiile de şecuritate şi alte autoriăţi publice.

Menţionăm că au fost depuse şi proiecte de lege privind regimul interceptărilor şi controlul acestora, dar toate guvernările au găsit de cuviinţă că le este mult mai utilă dereglementarea, mai cu seamă în anii electorali, când se pot constata şi creşteri exponenţiale ale volumului de interceptări.

Interesant este, în acest context, şi ce mai spune Edward Snowden:

„Sub pretextul luptei antiteroriste, guvernele îşi sporesc puterea printr-un spionaj agresiv şi invaziv”

„Fostul colaborator al Agenţiei de Securitate Naţională a SUA (NSA) Edward Snowden, cunoscut pentru dezvăluirea unor programe globale de spionaj electronic ale serviciilor secrete americane, a subliniat într-un interviu acordat postului spaniol de televiziune ‘La Sexta’ că spionajul, inclusiv cel care vizează populaţia, a devenit astăzi ‘mai agresiv şi mai invaziv faţă de cum era odată’, consemnează (14.03.2016) agenţia ‘EFE’.

În interviul dat din Rusia, unde i s-a oferit refugiu pentru a nu ajunge pe mâna justiţiei americane, Snowden a menţionat că nu doar serviciile secrete ale SUA apelează la metode de supraveghere masivă, la fel procedând şi altele, cum ar cele din Marea Britanie, Franţa, Germania sau Spania, pentru că acest spionaj este ‘ieftin, uşor şi util’.

În opinia fostului agent american, terorismul este doar pretextul pentru a justifica această supraveghere pe scară extinsă. ‘Este vorba de manipulare diplomatică, spionaj economic şi control social. Este vorba de putere şi nu există nicio îndoială că supravegherea în masă sporeşte puterea guvernului’, explică Edward Snowden.

În acest context el a amintit că rezultatul unei investigaţii cerute chiar de preşedintele Barack Obama a relevat că acest tip de supraveghere nu a fost eficient în combaterea terorismului. ‘Si-au dat seama că acest tip de programe nu au împiedicat vreodată un atac terorist. Mai mult decât atât, niciodată nu au evidenţiat (…) ceva diferit în vreo investigaţie teroristă în SUA’, a mai argumentat Snowden, subliniind că ‘atunci când culegi toate (informaţiile) nu mai înţelegi nimic’. (…)”

Agenţia de ştiri: „Agerpres” din 14.03.2016 – Sorin Popescu

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.