La începutul toamnei anului trecut, când Europa se confrunta cu cel mai mare val de imigranți, Slovacia a ripostat mai puternic decât se aștepta la sistemul cotelor planificat de Berlin. Bratislava a refuzat să aplice sistemul cotelor și a dat în judecată Comisia Europeană la Curtea Europeană de Justiție. Fronda slovacă a fost atât de dură, încât presa și politicienii europeni au început să vorbească despre sfârșitul Uniunii Europene.
Însa acesta a fost doar începutul. Sâmbătă, 16 ianuarie, Austria a anunțat că introduce controale la frontiere. În acest moment mai există trei state care au invocat Articolul 24 al Codului Frontierelor Schengen (privitor la situații previzibile) pentru a introduce controale pentru imigranți: Germania, Franța și Malta. Mai sunt apoi trei state Schengen care au introdus controale la frontiere invocând situații de urgență: Norvegia, Suedia și Danemarca.
Într-un articol publicat luni, Reuters scrie: ”Oare asa se va termina cu Europa? Germanii, fondatorii și finanțatorii uniunii postbelice, și-au închis frontierele în fața refugiatilor, pentru supraviețuirea politica a cancelarului care a primit un milion de refugiați. Iar apoi, de ce nu, germanii vor decide să reînvie marca”. Reuters scrie că nu este vorba de un scenariu pus pe hârtie în redacție, ci chiar de temeri tot mai întâlnite la cele mai înalte niveluri la Bruxelles si Berlin. Și președintele Comisiei Europene, și Angela Merkel au spus de mai multe ori ca prăbușirea spațiului Schengen ar însemna prăbușirea euro și că acum se joacă ”ultima sansa” a Europei.
Departe de ochii presei, oficialii germani sunt mult mai îngrijorați. ”Exista un risc mare ca Germania să-și închida granițele. De aici incolo nu mai există Schengen… Există riscul ca summitul din februarie să marcheze începutul numărătorii inverse”, spune o sursă oficială citată de Reuters.
Angela Merkel este supusă nu numai presiunii imigranților, ci și celei din propriul partid. In luna martie vor avea loc alegeri în mai multe landuri, iar tema refugiaților va fi cea mai importantă. Tot mai mulți politicieni cer ridicarea unor garduri la granițele Germaniei. ”Daca construiești un gard, atunci va fi sfârșitul Europei”, spune un politician important din Uniunea Creștin-Democrată, citat de Reuters. Și tot el adaugă cu îngrijorare că numărul refugiatilor nu s-a redus pe timpul iernii într-atat de mult pe cât se așteptau liderii de la Berlin. ”Vă imaginați ce se va întâmpla când vremea va deveni mai bună”, spune el.
Consiliul Europan din februarie poate să permită doar efectuarea unui bilanț extrem de negru. Nu se va putea constata decât că tot mai multe state UE au suspendat aplicarea Acordului Schengen (celor amintite deja li se poate adăuga Slovenia, care a avertizat deja în acest sens, dupa introducerea controalelor la frontieră în Austria). Se va mai constata că sistemul de relocare a imigranților pe baza de cote nu funcționează deloc, iar asta nu numai din cauza opoziției unor state, ci din cauza birocrației uriașe – din totalul de 160.000 de imigranti din Grecia si Italia care ar fi trebuit relocați cu începere din octombrie 2015, până acum au fost duși în alte țări doar 300. Iar eficiența unei noi forțe de poliție de frontieră și pază de coasta nu poate fi încă estimată, odată ce acest corp de pază european nu a apărut decât pe hârtie. Dincolo de imigranții din Africa și Orientul Mijlociu, UE poate începe să se închidă si in fata imigranților europeni, în momentul în care se va definitiva lista țărilor de origine sigure ceruta de Germania. Pe această listă vor figura statele care au semnat acorduri de asociere cu UE, printre care și Republica Moldova, Albania, Muntenegru, Serbia. Va fi tot mai greu pentru cetățenii acestor state să muncească în UE pentru supraviețuirea familiilor de acasă, iar ochii moldovenilor vor începe să caute din nou spre Rusia.
Cât privește Romania, Olanda a venit recent cu o propunere oficială care va arunca în mod clar și oficial țara noastră pe ultimul cerc concentric al UE. Olanda a propus crearea unui mini-Schengen, împreună cu Benelux, Germania și Austria. Olanda va avea pârghii pentru promovarea inițiativei – deține până la vară președinția UE. Având în vedere că relația Bruxelles-Ankara începe să se încălzească simțitor, în speranța opririi milioanelor de refugiați în Turcia, perspectiva primirii Turciei într-o UE cu două viteze prinde contur. Cu un nucleu dur al liberei circulații în Vest și cu Turcia în cadrul UE, este aproape limpede în ce sferă de influență economică și culturală va cădea România.
Unii văd în declarațiile Angelei Merkel și ale lui Jean-Claude-Juncker o tactică prin care se încearcă amenințarea liderilor europeni care se opun actualei politici pentru imigranti, in special în Italia și Grecia, țări care nu dau dovadă de conștiinciozitate în înregistrarea si refugiaților și care, pe de alta partă, depind în bună măsură de subsidiile germane și de investițiile industriașilor germani.
Însă scenariile sumbre cu care cancelarul și președintele Comisiei Europene avertizeaza Europa încep să prindă contur, par mult mai mult decât vorbe. ”Mai avem timp până in martie, poate până la vară, pentru a găsi o soluție europeană. După aceea, Schengen-ul este pierdut”, spune un oficial german citat de Reutres.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.