Premierul Dacian Cioloș s-a întâlnit, vineri, cu comisarul european Corina Crețu, cei doi discutând despre fondurile europene. „Întâlnirea mi-a fost utilă, să îmi fac o idee despre finalizarea programului 2007 – 2013, unde am găsit programul operațional regional blocat în urma unui audit la comisie, dar, din câte am înțeles, lucrurile se pot rezolva rapid”. Totodată, premierul a explicat că mai sunt la dispoziție câteva săptămâni pentru creșterea gradului de absorție.
„Am discutat și despre noua perioada 2014 – 2020 unde sunt încă foarte multe lucruri care nu fost făcute. Trebuie terminat sistemul informatic, procedurile de acreditare care încă nu sunt finalizate”, a subliniat șeful Executivului.
Cioloș a precizat că dorește să crească eficiența administrației și își propune să aducă experți europeni care au experiență în elaborarea unor criterii de recrutarea pentru ocuparea posturilor din această zonă. Eficiența administrației ar fi, potrivit lui Dacian Cioloș, esențială pentru atingerea celorlalte obiective legate
de absorția fondurilor.
De la Atena, la București?
Propunerea premierului Cioloș pare să semnaleze o evolutie a administrației centrale asemănatoare cu cea din Grecia din perioada Task Force Greece, structura europeană care a fost privită la Atena și nu numai drept adevăratul guvern vreme de aproape patru ani. În primăvara acestui an, Task Force Greece și-a făcut bagajele și a plecat de la Atena, pentru că guvernul de stânga a refuzat să mai coopereze cu experții.
Acum, o misiune similară pare să se pregătească să vină în România, pentru a ajuta la evaluarea și recrutarea personalului din administratie. Unii membri pot fi aceiași, pentru că misunea din Grecia nu a fost desființată, ci doar trecută pe o linie secundară. Cam ce a însemnat reforma pe acest segment în Grecia? O arata rapoartele Task Force Greece. Iată unul dintre ultimele (pe perioada februarie-mai 2014).
”Un important pas a fost făcut prin strategia de reformă și un plan de doi ani adoptat de Consiliul pentru Reformă al Guvernului. Acest plan de actiune – care acoperă reforma administrației centrale, inclusiv strategia de resurse umane – constituie o pârghie centrală pentru guvern în coordonarea și implementarea reformelor”.
Și continuă. ”A fost inițiată o procedură pentru selectarea managerilor din administrația greacă, cu obiectivul de a fi alese cele mai corespunzătoare persoane pentru managementul de top și capacitatea administrativă. Obiectivul este să acoperim numirile la nivel înalt (directori și directori generali) și să completăm procesul de numire pentru manageri (șefi de unitate). Se află în lucru propuneri pentru rectificarea grilei de salarizare și a recompenselor pentru performanță”.
Nu este locul aici să vorbim despre cât de performanți sau neperformanți, corupți sau cinstiți erau funcționarii greci din administrația centrală. Însă este limpede că scopul Task Force Greece a fost de a înlocui eșaloanele doi si trei din guvern, până la directori și șefi de birouri.
Task Force Greece a fost creată în 2011 de Jose Manuel Barroso, pentru a oferi o “nevinovată” asistenţă tehnică Atenei şi la „invitaţia” acesteia, la fel ca și în cazul de acum al României. Doar apărarea naţionala lipsea din sfera de influenţă a Task Force Greece, în rest toate funcţiile suverane ale statului elen erau controlate de funcţionarii în costume negre cu insigna albastră şi steluţe galbene, pentru că este greu de presupus că un funcţionar european care oferă asistenţă tehnică unui guvern îndatorat marilor economii europene nu ar avea o influenţă mai mică decât cea a unui secretar de stat sau chiar a unui ministru.
Se pregătește o Task Force Romania?
Pentru greci, echipa de eurocrați care urma să le reformeze administrația și economia a fost personificată de trei nume: germanul Matthias Mors (reprezentantul Comisiei Europene în troica Comisia Europeană-Banca Centrală Europeană-FMI), germanul Horst Reichenbach (șeful Task Force Greece) și grecoaica Georgette Lalis (cea care conducea Task Force Greece la Atena, o juristă care de la aderarea Greciei la UE a lucrat in Comisia de la Bruxelles cu o pauză de patru ani, când a lucrat în țară pentru cadastru).
Tema preferată a lui Lalis: ”Nimeni nu le-a spus grecilor că trei generații vor trebui să plătească pentru creșterea bruscă a averilor în anii 1990. Noi suntem cei care trebuie să prezentăm nota de plată”. Având în vedere această sarcină, nu este de mirare că germanul Horst Reichenbach se deplasa prin Atena doar sub protecția poliției. Lalis o făcea fără pază.
Se pregătește la Bruxelles o Task Force Romania, care să-și insinueze ”managerii” și ”experții” bine evaluați și atent recrutati în structurile importante ale administrației centrale? Se prea poate, având in vedere ce scria site-ul euinside.eu în urma cu mai bine de doi ani. ”Aceasta poate să pară imposibil, dar amintiţi-vă cât de inacceptabilă a părut aducerea unor experţi străini în administraţia din Grecia, astfel încât această să devină din nou una de încredere. Bulgaria este un avertisment pentru UE. Nu conteaza cât de mică şi insignifiantă este o ţară, în UE totul este interconectat. Greşelile unuia sunt plătite de toţi. UE învaţă din mers. Pentru a evita să învăţăm o lecţie doar după o tragedie trebuie să înceapă pregatirea unei Troici pentru Bulgaria imediat. Trebuie luat în considerare dacă aceasta este o idee bună şi pentru Romania”.
Cine ar putea fi eurocații care vor veni să-i evalueze sau să-i schimbe pe cei de la guvern? O arată tot experiența Greciei. Un raport privind evaluarea programului de asistență tehnică pentru Grecia în perioada 2011-2013 arată că mulți experți au provenit din rândul funcționarilor de la Bruxelles și mai puțini din mediul privat din Grecia.
Având în vedere importanța afinităților culturale și lingvistice, se poate ca o parte dintre experții de la Bruxelles ce vor veni la București să fie români. Cine sunt funcționarii români de la Bruxelles? În afara de cazurile foștilor comisari europeni din partea României, care au devenit apoi consilier prezidențial (Leonard Orban) și prim-ministru (Dacian Cioloș), puține sunt lucrurile pe care publicul le cunoaște despre funcționarii săi de la Bruxelles. Până la urmă, dată fiind opacitatea executivului european, poate că chiar aceasta este ideea. Însă grecii, cu peste 25 de ani de UE în plus față de români, au ajuns să aibă opinii legate de eurocrații lor. Iata ce spunea în 2013 fostul director general pentru Cercetare din Comisia Europeană, grecul Achilleas Mitsos: ”Eurocrații greci sunt cei mai răi. Au știut ce se întâmplă, dar nu au îndrăznit să vorbească. Mai mult, mulți dintre ei aproape că s-au bucurat să vadă cum mica lor țară este făcută de râsul Europei. S-au comportat ca politicienii, în timp ce politicienii s-au comportat ca niște escroci”.
După această paralelă cu Grecia, ar merita amintit modul în care era prezentat laitmotivul ”tehnocratului salvator” încă din urma cu mai bine de doi ani. Căci, nu-i așa, propunerea premierului Ciolos urmărește ”tehnocratizarea” administrației.
Euinside, unul dintre site-urile care promova noile formațiuni politice bulgare propunea in 2013 ’’cel mai bun scenariu’’ pentru Bulgaria. Nu alegerile anticipate, nu o soluţie politică. Soluţia este “cultivarea unei noi clase de administratori, oameni care să fie educaţi pentru a şti ce înseamnă guvernarea, care să primească noţiunile de bază în economie, relaţii internaţionale şi energie” în şcoli constituite pe modelul Ecole Nationale d’Administration şi care să nu aibă o conducere formată din bulgari, ci din occidentali.
Iar așa cum protestele din Bulgaria de atunci erau susținute fățiș de comisarul european pentru Justiție Viviane Reding, acum protestele din România sunt susținute de un europarlamentar cu uși deschise la Comisie, pe nume Monica Macovei.
Politicienii hârșiți din România au ajuns la ora unui decont pe care nu-l așteptau, deși era evident că lucrarea DNA va grăbi momentul schimbului de generații. Iar după munca ”herculeană” de curățire, procurorilor nu li se poate cere să pună altceva în grajdurile lui Augias de la București, asta este sarcina politicienilor. Iar politicienii experimentați în ale guvernării știau bine că administrația centrală nu înseamnă doar o vacă de muls, ci și interesele strategice ale țării. Acum nu au decât să se sperie că, din cauza că au ținut pe lângă ei doar slugarnici cărători de mapă și plicuri și nu au lucrat la creșterea unei noi generații de politicieni români, se prea poate ajunge ca în funcții cheie să lucreze în loc de omul loial unui Escu, tehnocratul loial unui Mors sau Reichenbach.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.