Scandalul pentru ocuparea funcțiilor de directori în învațământul preuniversitar

Astăzi s-a desfășurat prima etapă din concursul pentru ocuparea posturilor de directori în învățământul preuniversitar. Ultimul demers de acest fel a mai avut loc în 2008. Mandatele celor numiți atunci, au expirat legal în 2012, de atunci posturile de conducere din învățământul preuniversitar au fost ocupate doar prin numiri prin detașări pe perioade scurte de maxim un an.

Proba scrisă din cadrul concursului a început la ora 10 și a constat în evaluarea cunoștințelor cadidaților și a aptitudinilor manageriale ale acestora printr-un test-grilă de 120 de minute elaborat de minister.

Guvernul prin vocea premierului și a ministrului educației a prezentat acest concurs ca pe unul care va aduce stabilitate în sistem și va depolitiza școala.

”De ani de zile se fac numiri temporare, se fac demiteri apoi și iar numiri temporare. Nu numai că nu se poate asigura un management consistent și eficient în aceste condiții, dar mai pot să se facă și legături între aceste numiri și demiteri și (…) anumite acțiuni politice. E foarte important din punctul meu de vedere ca politica partinică să iasă din școli. Învățământul are nevoie de susținere politică, dar nu are nevoie de numiri politice la conducerea școlilor. Acolo trebuie profesioniști în primul rând, oameni dedicați managementului acestor școli și mai ales oameni care să aibă o perspectivă clară a unui mandat”, a spus Dacian Cioloș la începutul ședinței de Guvern, de astăzi.

Concursul și regulile lui

Conform metodologiei, la proba scrisă au participat candidaţii ale căror dosare de înscriere au fost admise de comisiile de verificare, adică 6.502 candidați pentru funcția de director și 2.257 de candidați pentru funcția de director adjunct.
Membrii comisiilor de concurs vor evalua testul-grilă tot astăzi, în prezența candidaților și a 2 martori aleși succesiv dintre candidați.Rezultatele probei scrise nu se pot contesta.
Pentru fiecare probă de concurs punctajul maxim este de 50 de puncte, iar punctajul minim de promovare a probei este de 35 de puncte. Pentru ocuparea unei funcții de conducere în învățământul preuniversitar cadidații trebuie să însă să obțină un minim de 105 puncte din cumularea punctajelor celor trei probe de concurs.
După proba scrisă candidaţii vor susţine alte două probe: Analiza Cv-ului care va fi făcută în plenul comisiei, în prezența candidatului, pe baza documentelor din dosarul de înscriere care dovedesc cele afirmate în CV și un interviu cu o durată de maxim 30 de minute.
Este declarat promovat la concurs, candidatul care a obținut cel mai mare punctaj total.
În cazul egalității de punctaj, este declarat promovat candidatul care a realizat cel mai mare punctaj la proba scrisă. Dacă și în această situație egalitatea se păstrează, pentru unitățile de învățământ cu filiera tehnologică, este declarat promovat candidatul care este de specialitate: inginer, economist, medic etc., după caz, iar la filiera vocațională, cel care are specialitatea corespunzătoare profilului predominant al unității de învățământ, iar pentru celelalte unități de învățământ este declarat „promovat” candidatul care a realizat cel mai mare punctaj la proba de interviu.

Calendarul întregului concurs pentru ocuparea funcţiilor de director în şcoli se întinde pe două luni:
12 octombrie – proba scrisă
17 octombrie – 17 noiembrie, interviul şi evaluarea CV-ului
18 noiembrie – afişarea rezultatelor concursului
21-23 noiembrie – depunerea contestaţiilor
24 noiembrie – 9 decembrie – soluţionarea contestaţiilor şi afişarea rezultatelor finale
16 decembrie – validarea în consiliul de administraţie al Inspectoratului Şcolar a rezultatelor finale şi transmiterea acestora la Minister.

Concursul și scandalurile lui

Concursul și organizarea sa au fost însă criticate de aproape toată lumea. Inițial PSD a încercat să blocheze desfășurarea acestuia prin intermediul Comisiei de Învățământ din Senat conduse de Ecaterina Andronescu, care a făcut demersuri pentru amânarea concursurilor până vara viitoare.

Motivul invocat de Abramburica a fost că organizarea lor ar bulversa anul școlar.

”A început anul școlar. Sunt în concurs 19.000 de posturi de directori. Se vor înscrie mai mulți. Asta înseamnă că 40.000-50.000 de profesori în loc să se ocupe de elevi se vor ocupa să-și citească bibliografia și de cum să-și câștige pozițiile de directori”, a susținut Ecaterina Antonescu.

Exagerarea fostului ministru PSD pornea chiar de la cifre. Ministerul nu a scos la concurs decât 6.545 funcţii de director și 2.500 poziţii de director-adjunct.

Demersurile senatoarei PSD erau cât se poate de interesate. În cei patru ani de provizorat, cât au tot fost amânate concursurile pentru funcțiile de director, numirile erau făcute de inspetorii școlari județeni numiți politic de minister. Ultimele numiri fuseseră făcute de PSD în 2015, iar prin noua amânare Ecaternia Andronescu voia ca tot același partid să controleze numirile în ipostaza în care va obține majoriattea la alegerile din 11 decembrie.

Scandalul din Senat s-a lasat și cu o plângere penală pentru falsificarea unei semnături în Comisia pentru învățământ.

Concursul a ajuns, ulterior, chiar și în fața Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării. CNCD a constatat că prevederile unui alineat din Ordinul ministrului Educaţiei, prin care se stabileşte metodologia de desfăşurare a concursului de directori şi directori adjuncţi de şcoli discriminează direct, pe criteriul rudeniei.

Alineatul respectiv prevede că persoanele care se află în relaţie de soţi şi rude de gradul I nu pot ocupa concomitent funcţii, astfel încât unul dintre ei să se afle într-o poziţie de conducere faţă de celălalt.

Poziția Ministerului Educaţiei a fost că măsura respectivă nu generează situaţii discriminatorii, ci previne apariţia conflictelor de interese.

Dezacordurile au continuat și cu doar două zile înainte de desfăşurarea probei scrise din cadrul concursului, mai mulţi profesori au protestat la sediul Ministerului Educaţiei, reclamând modul în care este organizat concursul.

Protestul a fost organizat de Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) care a transmis, printr-un comunicat de presă, că decizia Ministerului Educaţiei ”de a folosi un sistem de înscriere electronic neverificat a generat erori şi a condus la nereguli grave, care au ridicat serioase semne de întrebare privind corectitudinea înscrierii candidaţilor şi încadrarea în timpul alocat acestui proces”.
FSLI a reclamat că platforma a fost blocată între 15 minute şi o oră, iar în ziua de 30 septembrie a fost inutilizabilă 24 de ore şi, deşi candidaţii au sunat la departamentul tehnic al ministerului, la telefonul afişat nu a răspuns nimeni.

Din aceste motive FSLI a cerut ministerului prelungirea termenului de înscriere a candidaţilor la posturile de directori în şcoli, amânarea concursului până la remedierea totală a platformei şi acordarea unui timp suficient pentru candidaţii care doresc să remedieze documentele respinse.

Ulterior Ministerul Educației a decis că cei care nu s-au putut înscrie din cauza erorilor tehnice ale platformei online pot să depună încă o dată dosarul, chiar dacă termenul anunţat iniţial pentru depunerea actelor a expirat.

Concursul și puținii săi candidați

La București s a-u înscris 439 de candidați pentru funcțiile de director și 173 pentru cele de directori adjuncți a declarat pentru Agerpres, purtătorul de cuvânt al IȘMB, Marian Banu.

Potrivit acestuia, sunt scoase la concurs 639 de funcții , dintre care 423 pentru directori, iar 216 pentru directori adjuncți.

În 10% din unitățile de învățământ nicio persoană nu și-a depus candidatura, dar cu toate acestea un candidat s-a înscris să participe la concursul pentru funcția de director la 10 unități de învățământ.

La fel sta situația și la nivel național unde sunt 8.870 de candidaţi pe 9.100 aproximativ de posturi, deci, în medie, nici măcar un candidat pe post .

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.