Un gest rarisim de rebeliune în cadrul guvernului american a acutizat tensiunile politice și sociale din Statele Unite și a demonstrat cât de hotărât este noul președinte Donald Trump să lupte împotriva birocrației de la Washington. Refuzând să se supună unui decret prezidențial, un lucru nemaiîntâlnit în ultimii 43 de ani, procurorul general al SUA, Sally Yates, le-a ordonat magistraților aflați în subordine să nu aplice decretul semnat de Donald Trump care interzice intrarea în țară a cetățenilor din șapte țări majoritar musulmane.
Șefa Departamentului Justiției din SUA și-a exprimat îndoiala că aplicarea acestui decret „ar fi conformă cu obligația solemnă a instituției de a căuta mereu dreptatea și de a apăra ceea ce este drept“.
Procurorul general „a trădat“
Reacția președintelui a fost una pe măsură – luni seară, Donald Trump a revocat-o pe șefa Departamentului Justiției, transmițând americanilor că Yates ar fi „prea slabă în ce privește frontierele și imigrația ilegală“. Noua administrație vede în fronda procurorului general o lovitură din partea fostului președinte Obama. La scurt timp, Casa Albă a comunicat și decizia președintelui de a-l demite pe șeful Agenției pentru Imigrație din Statele Unite, Daniel Ragsdale, fără a preciza însă motivele acestei hotărâri. Ceea ce a accentuat însă tensiunea în Statele Unite a fost referirea lui Donald Trump la „trădarea“ de care se face vinovată Yates. „Procurorul general interimar Sally Yates a trădat Departamentul Justiției, refuzând să aplice un decret prezidențial menit să-i protejeze pe cetățenii Statelor Unite“, se arată în comunicatul Casei Albe.
„Procurorul general interimar Sally Yates a trădat Departamentul Justiției, refuzând să aplice un decret prezidențial menit să-i protejeze pe cetățenii Statelor Unite“, se arată în comunicatul Casei Albe.
Un Watergate pentru Trump
Altfel, demiterea procurorului general nu ar trebui să surprindă, scriu BBC și mai multe publicații americane, pentru că Sally Yates asigura interimatul funcției, fiind numită de fostul președinte Barack Obama în așteptarea confirmării de către Senat, în cursul zilei de marți, a noului procuror general, Jeff Sessions. Este motivul pentru care comparația dintre actuala decizie a lui Trump și cea luată de președintele Richard Nixon în 1973 este eronată. Nixon l-a demis pe șeful Departamentului Justiției numit de el însuși, Elliot Richardson, pentru că acesta din urmă a refuzat demiterea procurorului însărcinat cu dosarul Watergate, cel mai mare scandal politic de până acum din Statele Unite.
Marea problemă a administrației Trump nu este demiterea, fie și pentru „trădare“, a procurorului general interimar al SUA, ci posibilitatea ca decretul antiimigrație să fie supus controlului constituționalității. Până cum, decretul care interzice pentru 120 de zile intrarea în SUA a cetățenilor din Irak, Iran, Yemen, Sudam, Somalia și Libia și interzice pe termen nelimitat intrarea cetățenilor sirieni a fost suspendat temporar prin decizii luate de judecători din câteva state americane, însă pornind doar de la aspecte umanitare, necum constituționale. Însă decizia procurorului general din statul Washington (un fief al democraților) de a intenta un proces constituțional decretului prezidențial poate deschide o cale periculoasă pentru Trump. „Nimeni nu e mai presus de lege, nici președintele. Nu el este cea mai puternică voce într-o sală de judecată, ci Constituția“, a spus procurorul Bob Ferguson.
Antiterorism sau antiislam?
Adversarii lui Trump susțin că decretul prezidențial este neconstituțional pentru că se bazează pe principii religioase. „A spune că cineva nu poate veni în Statele Unite pentru că este musulman este esența discriminării religioase“, spune decanul Facultății de Drept de la Universitatea din California. „Este o discriminare prost mascată împotriva musulmanilor și denotă preferința religioasă pentru creștini“, spune despre decret Laurence Tribe, de la Universitatea Harvard. Nici congresmanii republicani nu susțin decretul. „Justiția trebuie să decidă dacă nu s-a mers cumva prea departe. Cred că trebuie să avem grijă. În această țară nu dăm teste de religie“, spune liderul republicanilor din Senat, Mitch McConnell. Desigur, sunt și specialiști care susțin poziția lui Trump. „Niciun judecător nu poate interpreta decretul ca fiind antimusulman, pentru că marea majoritate a musulmanilor din lume nu sunt afectați“, spune Jonathan Turley, profesor la Universitatea „George Washington“.
Pe fondul acestor dispute dintre birocrați și actuala administrație, organizațiile pentru protecția drepturilor și libertăților devin o afacere prosperă. Uniunea Americană pentru Libertăți Civile, sponsorizată și de George Soros, a înregistrat donații de 24 de milioane de dolari doar într-un singur weekend. Organizația își propune să supună decretul lui Trump judecății Curții Supreme.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.