Guvernul de la Atena a început să insiste tot mai mult pe concesiile pe care le-a făcut creditorilor externi, pentru a nu ajunge în incapacitate de plată. Vineri, guvernul a anunțat reluarea procesului de privatizare a portului Pireu, după ce la începutul săptămânii ministrul de Finanțe Yannis Varoufakis a ținut să sublinieze ”concesiile importante” care au făcut ca statul elen sa primească o tranșă de 7,2 miliarde de euro din imprumutul extern.
În realitate, concesiile făcute până acum de Grecia nu sunt unele majore. Privatizarea portului Pireu a fost reluată, dar aceasta în condițiile în care câștigătorul aproape sigur al privatizării va fi compania chineză COSCO, lucru deloc pe placul UE, iar aceasta nu va deține decât un pachet de 51% din acțiuni. Toate celelalte privatizări pe care creditorii și le-ar dori sunt blocate pe mai departe.
O altă concesie acceptată de Grecia este unificarea taxei TVA, care în acest moment este mai redusă în insule. Însă negocierile tehnice sunt dificile, iar guvernul elen cere foarte multe excepții. Aceasta va duce la prelungirea pe termen lung a negocierilor.
Mai mult, premierul Alexis Tsipras a ținut mereu să sublinieze că Greciei i se impun condiții inaccpetabile, în primul rând reformarea sistemului de pensii și a pieței muncii. El susține că facilitarea concedierilor, în condițiile în care șomajul depășește 25%, ar da o lovitură dură economiei. Statisticile mai arată că, deși piața muncii din Grecia este foarte rigidă, doar 11,4% dintre șomeri sunt înregistrați și primesc ajutor de șomaj. Restul, circa un milion, nu primesc aceasta indemnizație.
Al doilea punct de blocaj ține de reforma sistemului de pensii și majorarea vârstei de pensionare de la 65 la 67 de ani, pentru bărbați. Guvernul susține că majorarea vârstei de pesnionare ar lovi în șansele tinerilor șomeri de a găsi un loc de muncă. Cât privește reducerea pensiilor, Tsipras susține că pensionarii greci au plătit deja un preț mare la reducerea pensiilor cu peste 40%. Pensia ajunge în medie la 664 de euro, dar 44% dintre pensionari au venituri sub pragul sărăciei, plasat de Eurostat la 665 de euro pe an în cazul Greciei. Se mai adaugă impactul mare pe care l-ar avea reducerea pensiilor în familiile în care exista șomeri fără indemnizație, dependenți de acest venit garantat de stat. Din aceste motive, este dificil pentru guvern să cedeze presiunilor creditorilor.
Premierul Alexis Tsipras nu face acum decât să înainteze cu pași mici și prudenți în negocierile cu Comisia Europeană, FMI și Banca Centrală Europeană, subliniind mereu concesiile (mai mult sau mai puțin reale) făcute creditorilor. Aceasta pentru ca, în cazul unui eșec al negocierilor, guvernul Syriza să poată susține că europenii nu au fost de la început de bună credință și că au respins orice mână întinsă de Grecia. În cazul unui succes, desigur, Alexis Tsipras va susține că a obținut o mare victorie, atât timp cât nu a cedat în chestiunea pensiilor sau a pieței muncii, spre exemplu.
Poate cel mai dificil este însă pentru guvernul Tsipras să gestioneze valul de nemulțumire din randul propriului partid, Syriza. Este vorba de o coaliție de multe formațiuni de stânga destul de greu de controlat. O serie de parlamentari au criticat concesiile făcute de guvern până acum, le-au calificat drept ”inacceptabile” și au arătat cum creditorii ”au obsesia de a distruge statul providență”. Orice eroare în gestionarea relației cu majoritatea din parlament îl poate pune pe Tsipras în situația de a recurge la o alianță cu conservatorii, ceea ce ii va distruge orice șansă de a câștiga potențialele alegeri anticipate. În acest caz, electoratul care este favorabil politicii impuse de UE ar vota cu dreapta elenă, în timp ce electoratul ce a adus Syriza la putere la începutul acestui an va migra către comuniști sau către partidul neonazist Zori de Aur. Este o situație pe care până și cei mai mari critici europeni ai lui Tsipras doresc să o evite.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.