„Arta este o sahară imensă în care nu găsești nici apă, nici mâncare și nici măcar un loc umbros pentru odihnă”, Aurel Nedel
A trecut 10 ani de la trecerea în eternitate a artistului plastic Aurel Nedel. Acesta se săvârșește în satul său natal, Vaidei, pe 19 ianuarie 2014, la vârsta de 84 de ani. Deși, doar zilele trecute se serba „Ziua Culturii Naționale” (subscriu întru totul celor scrise de Cornel Nistorescu în editorialul „Ziua Subculturii Naționale”, din 15 până în 19 ianuarie, am și uitat de ea cultură cum, nemeritat, l-am pus pe cel ce a studiat cu profesorii Rudolf Schweitzer-Cumpăna, apoi la cea a lui Alexandru Ciucurencu, al cărui discipol fervent va rămâne. Doar de, maeștrii Cumpăna și Ciucurencu sunt camarazii noști de birt.
Vai mie, vai ție, vai nouă, dar în special vai ei CULTURĂ!
Pe reputatul pictor Aurel Nedel l-am cunoscut cu multă vreme în urmă prin intermediul pictoriței-medic Jesi Filip. Retras în satul său natal Vaidei (comuna Romos), din apropierea Orăştiei, departe de lumea agitată din capitală unde s-a format ca artist si s-a impus cu vigoare în plastica românească. Uneori, se relaxa cutreierând pe dealurile si prin pădurile învecinate satului copilăriei sale. Din când în când, deschidea câte o expoziției personală în țară sau peste hotare. Citea cu pasiune literatură beletristică sau istorie. Îi îndrăgea pe Mihai Eminescu, Lucian Blaga, Ion Pilat, pe care-i citea cu aceeași plăcere ca pe marii clasici ai literaturii. Comentariile pe care le făcea cu evident discernământ legat de tumultoasele evenimente politice din România captivau interesul interlocutorilor săi. Participa activ la viața cultural-artistică a Transilvaniei.
Cum ziceam, s-au scurs 10 ani de la moartea maestrului Aurel Nedel, născut 17 ianuarie 1930, într-o familie de țărani din satul Vaidei, comunal Romos (lângă Orăștie), județul Hunedoara. Urmează cursurile școlii primare de pe lângă Școala Normală de Aplicații, apoi pe cele ale Liceului „Decebal” din Deva. Este remarcat de profesorul de desen, care îl îndeamnă să înceapă să deseneze „după antici” și îi transmite primele noțiuni de Istoria Artei.
În anul 1950 este trimis de părinți la București „să se facă doctor”. La căminul pentru studenți unde poposește, îi cunoaște pe viitorii pictori Traian Brădean și Constantin Blendea, care-l conving să participe alături de ei la cursurile pregătitoare pentru admiterea la Institutul de Arte Plastice.
În perioada 1951-1956, urmează Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București, mai întâi la clasa profesorului Rudolf Schweitzer-Cumpăna, apoi la cea a lui Alexandru Ciucurencu, al cărui discipol fervent va rămâne.
Debutează împreună cu Traian Brădean și Ion Nicodim, în 1956 (noiembrie-decembrie), prezentând 20 de picturi și 5 desene în expoziția deschisă la Sala „Kalinderu” din București.
Devine membru al Secției de Pictură a Uniunii Artiștilor Plastici, în anul 1958.
În 1960, participă cu lucrări la Expoziția „Arta plastică românească”, organizată la Berlin, Praga, Bratislava, Minsk și Moscova, iar în 1963 este prezent cu lucrări la „Expoziția tinerilor artiști”, deschisă la Paris. Tot în acest an are prima „Expoziție personală – Aurel Nedel”, cuprinzând 30 de uleiuri și două mozaicuri, la Sala „Onești” din capitală.
În cronicile plastice apărute, sunt remarcate picturile: „Autoportret”, „Peisaj pe Siret”, „Oțelarii”, „Fabrica de ciment”.
În perioada mai-iunie 1968 expune la Sala „Amfora” din București 22 de uleiuri și 10 acuarele, printre care „Peisaj gris”, „Pădure albastră”, „Fructieră”, etc. Cu acest prilej, Petru Comarnescu scria în „Cronica plastică” din 30 mai 1968: „Nedel este un poet al griurilor, brunurilor, galbenurilor foarte nuanțate, pictura lui se caracterizează prin armonii rare, game prețioase, construcții statice, îndelung gândite și muncite, niciodată banale sau lipsite de sensibilitate.”
Participă la expoziția „Arta plastică românească” organizată la Praga. Primește Ordinul „Meritul cultural” – Clasa a IV-a.
Anul 1969 îi aduce noi succese: Este prezent cu lucrări în Expoziția „Pictura contemporană românească”, deschisă la Tel Aviv, Helsinki, …, Rijeka, Titograd.
Împreună cu Constantin Piliuță, Mihai Bandac, C. Baciu și C. Foamete, deschide o expoziție la Galeria „Apollo” din București. Aurel Nedel prezintă 15 uleiuri, dintre care „Autoportret”, „Cana Verde”, „Natură statică”.
În luna septembrie 1971, împreună cu sculptorul Nicolae Adam, deschide o expoziție la Galeria de Artă din Deva, în care figurează cu 30 de uleiuri.
În 1972, este unul dintre cei „Nouă pictori români contemporani” ce expun la Freiburg – Germania. În 1973, participă la expoziția „Pictorii țărilor socialiste”, organizată la Szczecin, Ulan Bator, Tinzin, Pekin, Phenian, Philadelphia, și la „Expoziția de pictură și grafică românească” deschisă la Veneția.
În 1974, figurează cu lucrări în Expoziția „Arta plastică românească contemporană”, itinerantă la Moscova, Tunis, Cairo, Bamberg.
În luna mai a aceluiași an, împreună cu sculptorul George Apostu, deschide o expoziție la Galeria „Apollo” din București. Din cele 27 de lucrări, se remarcă: „Dublul portret”, „Case în Bulgaria”, „Bărci la Tuzla”, „Natură statică cu lalele și păpuși”.
În Portugalia (la Lisabona, în 1975), participă la „Expoziția de pictură și grafică contemporană”, apoi la Moscova, Ankara și Berlin, la Expoziția „30 de ani victorioși”.
În 1976, figurează cu lucrări la „Expoziția țărilor socialiste – pictură, sculptură, grafică” de la Praga, și la „Expoziția de artă plastică românească” de la Istambul.
Participă (în 1977) la următoarele expoziții de grup, deschise peste hotare: „30 de ani victorioși”, Moscova; „Pictură și sculptură românească”, Lisabona; „Expoziția contemporană de pictură și desen dedicată centenarului Independenței”, Sofia; „Expoziția de artă românească contemporană”, Berlin și Praga.
În 1979, deschide o expoziție personală la Galeria de Artă din Deva, unde prezintă 22 de uleiuri și 15 guașe, dintre care amintim: „Peisaj în Bărăgan”, „Fructe”, „Toamnă”, „Zile albe”, etc.
Primește premiul III la a II-a ediție a Festivalului Național „Cântarea României”, pentru mozaicul „Bucuria muncii în agricultură”, amplasat pe fațada Casei de Cultură din comuna Malul cu Flori, județul Dâmbovița.
În decembrie 1980, Muzeul Național de Artă al României din București organizează retrospectiva „Aurel Nedel”, cuprinzând 149 de lucrări de pictură și grafică, însoțită de un catalog științific. Comentariile de specialitate din catalog poartă semnăturile profesorilor Dan Grigorescu, Constantin Prut, Alexandru Cebuc.
În anul 1981, participă la „Expoziția anuală a municipiului București”, iar, în 1983, figurează cu picturi la „Expoziția aniversară Alba-Iulia”.
În 1987, este prezent la „Salonul de pictură și sculptură Tulcea – Botoșani”.
Perioada 1988-1989 este marcată de participări la expoziții de grup deschise la Galeriile de Artă din Focșani, Deva, București.
În 1992, la Galeria „Jean Louis Calderon” din București, se deschide „Expoziția de pictură și acuarelă – Aurel Nedel”.
În 1995 „Expoziție de pictură și grafică – Aurel Nedel” se deschide la Galeria „Jean Louis Calderon” din București. În „Cronicile plastice” apărute, sunt menționate lucrările: „Casă printre pomi”, „Dealurile de sub Țarc”, „Vara la mine acasă”, „Căpițe toamna”, „Amurg”, „Pădure iarna”, etc. În luna iunie a aceluiași an, la Galeria Artistică a Cercului Militar Național din București, este organizată „Expoziția pictorilor Traian Brădean și Aurel Nedel”, în care figurează tablourile: „Casa de la marginea pădurii”, „Clăi cu fân și casă”, „Pădurea”, „Început de toamnă”, „Căpiță”.
În 1996: „Expoziția de pictură – Aurel Nedel”, la Galeria de Artă a Cercului Militar Național din București, pe simeze figurând: „Toamnă în Deltă”, „Râu în Retezat”, „La baltă”, „Cerul”, „Peisaj”.
În anul 1997, maestrul s-a retras în satul său natal Vaidei, din apropierea Orăștiei, departe de lumea agitată din capitală, unde s-a format ca artist si s-a impus cu vigoare în plastica românească. Si-a construit un atelier în curtea casei părintesti în care primea cu multă căldură numerosi oaspeți.
În momentele de răgaz se întreținea afectuos cu nepoata sa, fetița lui Vladimir Nedel, fiul său mai mic, pictor deopotrivă, stabilit în Orăștie. Adeseori, cei doi artiști lucrau împreună.
În decembrie 1998 are loc „Expoziția pictorilor Aurel Nedel și Vladimir Nedel”, organizată la Galeria Artistică a Cercului Militar Național din București, care se bucură de aprecierile elogioase ale presei de specialitate.
În anul 2000, la Deva, la Galeria „Forma”, participă la expoziția de grup.
În anul 2002, deschide o expoziție de pictură la Galeria „Mircea Zdrenghea” din Orăștie.
În septembrie-octombrie 2003, două noi expoziții personale, la Galeria Artistică a Cercului Militar Național din București și la Galeria „Mircea Zdrenghea” din Orăștie.
În „Cronicile plastice” sunt remarcate lucrările: „Nud verde”, „Nud culcat”, „Câmp cu floarea soarelui”, „Iarna”, „Natură statică cu flori”, „Lingura de lemn”, „Primăvara … toamna”.
2005, pictorii Aurel Nedel și Vladimir Nedel expun din nou împreună, la Galeria Artistică a Cercului Militar Național din București.
2013 luna Octombrie , pictorii Aurel Nedel și Vladimir Nedel expun din nou împreună, în sala expozițională „Sinagoga” din Orăștie.
2013 decembrie maestrul Nedel susține conferința „Despre Frumos” în aceiași sală din Orăștie. Ambele manifestării fiind organizate, diriguite și avându-l ca curator pe Dan Orghici.
Recunoștințe:
1959 – Premiul la „expoziția tineretului” – București;
1968 – Ordinul „Meritul cultural”;
1979 – Premiul al III-lea la festivalul „Cântarea României”;
2022 – Cetățean de Onoare al comunei Romos (post-mortem).
Dan Orghici
Referințe:
Barbosa, Octavian – „Dicționarul artiștilor români contemporani” – Editura „Meridiane”, București, 1976;
Matache, Maria – NEDEL: Colecția de artă „Postelnicu”, Seria „Pictură contemporană” – Agenția „Antet”, 2009, Tipar: Herris Print, București;
Bălan, Ion Dodu – „In memoriam: Pictorul Aurel Nedel” – În „Almanahul oamenilor de la noi”, 2014; Coordonat de Dan Orghici și Petru Romoșan; Editat de Asociația de Presă „Vorba din Ardeal”;
Dan Orghici, Adrian Ioan, B. Secui „Oamenii din Ținutul Orăștiei-Călindaru’ Foii Interesante”, Volumul I, Ed. Măiastra, Târgu Jiu, 2023.
prima poza-fabulos:
– o lămâie,o pară si o femeie,
aia verde!