Scrisoare deschisă adresată europenilor

Peste 70 de personalități europene, printre care Alain Juppé – Franţa (fost prim-ministru, primarul orașului Bordeaux), Isabelle Durant- Belgia, (fost vice-prim-ministru, secretar general adjunct al Conferinței Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare) sau fostul premier român Petre Roman sunt semnatarii unei  Scrisori deschise adresată cetățenilor Uniunii Europene și șefilor de stat și de guvern ale țărilor membre.

„Dați putere cetățenilor că sa devină forță civica transnațională autentica“ este mesajul transmis de prin intermediul acestui document-apel de către CIVICO Europa. Apelul a fost făcut la doi ani după cel lansat într-un important cotidian european, şi în care se vorbea „despre o nouă renaștere a continentului nostru, iniţiat, printre alţii, şi de Petre Roman.

Documentul integral pe care vi-l prezintă acum Cotidianul a apărut, de asemenea, în importante publicaţii europene, printre care- Le Figaro, El Pais, The Guardian sau La Reppublica.

„Scrisoare deschisă adresată cetățenilor Uniunii Europene și șefilor de stat și de guvern ale țărilor membre 

În această perioadă de reluare a creșterii economice și de stabilitate relativă, noi, europenii, uităm faptul că nu cu mult timp în urmă ne-am aflat pe marginea prăpastiei și că realitatea este încă plină de incertitudini geopolitice și financiare. În Asia și în America nivelul datoriei înregistrează valori record, ceea ce poate declanșa o nouă criză economică mondială.

Exact acum doi ani lansam, într-un important cotidian european, un apel la o nouă renaștere a continentului nostru. Ne preocupa atunci evitarea unei implozii a proiectului european pe fondul unor mutații politice fără precedent, caracterizate prin recrudescența populismului și a naționalismului. Aveam convingerea că doar o mișcare profundă care să îi reunească pe cetățeni și pe formatorii de opinie din întregul spectru politic ar putea să creeze suficientă presiune politică care să garanteze unitatea celor 27 în situația unui vot negativ la referendumul privind apartenența Regatului Unit la Uniunea Europeană. De fapt, liderii europeni acceptaseră solicitarea lui David Cameron de a se renunța la pregătirea unui plan B, căci, potrivit fostului premier britanic, o asemenea măsură ar fi accentuat riscurile unui rezultat nefavorabil.

Apelul nostru a fost foarte bine primit. Au reacționat în favoarea lui zeci de mii de cetățeni. Șefii de stat și de guvern au dorit să ne întâlnească și, mai mult, au dat curs dublei noastre recomandări, și anume, de a rămâne uniți pe parcursul negocierilor și de a iniția eforturile în vederea proiectării unei foi de parcurs pentru viitorul Uniunii Europene. Președintele Comisiei Europene și președintele Consiliului European ne-au rugat să conducem procesul de reflecție cu privire la conținutul foii de parcurs și, în general, cu privire la cel mai potrivit mod de a îmbina suveranitatea națională cu cea europeană. Rezultatele acestui efort au făcut obiectul raportului „Calea europeană către un viitor mai bun”, prezentat acum un an. Propunerile noastre au fost foarte bine asumate la nivel politic, atât de către președintele Comisiei Europene, în cel mai recent discurs al său privind starea Uniunii, cât și de către președintele Republicii Franceze, în importantele sale discursuri ținute la Sorbona și Strasbourg. Și Parlamentul European și-a asumat recomandările și propunerile noastre.

Unele dintre recomandările noastre sunt deja transpuse în practică. De exemplu, consultarea cetățenilor – un proces adoptat în mai multe state membre, progresul activităților de cercetare și dezvoltare în domeniul apărării, prioritatea acordată astăzi inteligenței artificiale de către Comisia Europeană, îmbunătățiri în ceea ce privește calitatea informației, modernizarea modelului social european, proiectul educațional Erasmus, care le permite studenților și liceenilor să ia contact cu ceea ce înseamnă Uniunea Europeană încă din timpul studiilor. Aceste progrese trebuie susținute printr-un buget care să permită democratizarea programului Erasmus, susținerea unui program cultural ambițios și desfășurarea pe termen lung a activităților de cercetare-dezvoltare. Deși ne bucurăm de succesele noastre, nu putem spune că nu suntem și îngrijorați.

Dorința pentru o Europă mai puternică pe care cetățenii europeni au exprimat-o după desfășurarea referendumului britanic riscă să își piardă forța de mobilizare dacă cuvintele liderilor politici nu sunt însoțite de mai multe acțiuni concrete. Cele mai recente rezultate înregistrate la urne scot încă o dată în evidență intensitatea crescândă a mișcărilor populiste. Mai mult decât atât, respectul pentru statul de drept și valorile fundamentale, mai ales pluralismul mass-media și libertatea de expresie, par periclitate la un nivel nemaiîntâlnit până acum în cadrul Uniunii. În ciuda acestui fapt, libertatea de expresie pare a intra într-o nouă fază de letargie, deși Brexitul va deveni realitate în mai puțin de un an.

Ca urmare, adresăm un apel insistent de revigorare a proiectului european tuturor liderilor politici, cetățenilor, formatorilor de opinie, liderilor de sindicat și conducătorilor de întreprinderi de pe întregul continent. Considerăm că este indispensabil ca la reuniunea din iunie, Consiliul European să își asume un plan clar care să prevadă revigorarea Uniunii. Planul trebuie să cuprindă acțiuni concrete cu impact pozitiv asupra așteptărilor de lungă și de scurtă durată ale cetățenilor, precum și un calendar precis de punere în aplicare. În caz contrar, există riscul grav ca următoarele alegeri europene să fie marcate de o creștere fără precedent a intensității mișcărilor populiste. Așadar, îi îndemnăm pe toți europenii să participe la consultări ale cetățenilor, în speranța că vor participa și cei mai vulnerabili și că se vor face auzite toate opiniile exprimate, oricât de diferite ar fi ele. Avem convingerea profundă că evoluțiile pozitive nu trebuie să se oprească aici, că împreună trebuie să încercăm să fim și mai inovatori și ambițioși în această perioadă de transformări fără precedent. Această ambiție reprezintă izvorul dorinței noastre de a pune bazele unei noi etape a democrației europene.

Propunem consacrarea dreptului perpetuu al cetățenilor de a participa la viața politică a Uniunii și îi invităm pe toți cei care doresc să ni se alăture să ia parte la crearea unei platforme civice permanente, civico.eu, cu caracter transnațional și multilingv, care să le permită cetățenilor nu doar să fie consultați, ci și să fie ei înșiși inițiatorii unui dialog civic direct din care să rezulte un flux permanent de propuneri concrete destinate instituțiilor europene. Tehnologiile digitale, progresele înregistrate în domeniul traducerii automate și evoluțiile în ceea ce privește inteligența artificială aduc o perspectivă diferită asupra democrației. Nu este în niciun caz vorba de a renunța la democrația reprezentativă, ci de a o completa printr-un instrument democratic care să permită participarea deliberativă permanentă. Astăzi, mai mult decât oricând, credem că cetățenii europeni trebuie să se constituie într-o forță civică transnațională.

Acum, când se împlinesc 70 de ani de la Congresul de la Haga, adevărat eveniment fondator al Uniunii Europene, facem apel pentru organizarea, până la finele acestui an, a unui nou congres al conștiințelor europene, care să îi reunească pe cetățeni, pe formatorii de opinie și pe liderii din întregul spectru politic european, pentru ca, împreună, să înceapă să scrie o nouă pagină a istoriei noastre comune. Doar prin progrese rapide și concrete, printr-o reînnoire democratică care să garanteze valorile noastre fundamentale și prin conjugarea tuturor eforturilor de bună credință vom reuși să reconstruim o platformă de încredere între cetățenii europeni și instituțiile europene, în spiritul unei solidarități renăscute. Iată condiția fundamentală care va permite transformarea Uniunii într-o mare putere democratică, culturală, socială, ecologică și industrială, capabilă să aibă un cuvânt decisiv în evoluțiile globale, să apere interesele europenilor și să contribuie la o lume mai bună.

Semnatarii apelului CIVICO Europa:

Guillaume Klossa (Franța), inițiatorul CIVICO Europa, manager, autor, fost expert al Grupului de reflecție privind viitorul UE (Consiliul European); Alberto Alemanno (Italia), profesor de drept, fondatorul Good Lobby; László Andor (Ungaria), economist, fost comisar european; Lionel Baier (Elveția), regizor de film; Miklos Barabas (Ungaria), director, House of Europe; Enrique Baron Crespo (Spania), fost președinte al Parlamentului European; Mars di Bartolomeo (Luxemburg), președintele Parlamentului din Luxemburg; Brando Benifei (Italia), deputat în Parlamentul European; Sylvain Bonnet (Franța), director de întreprindere; Jean-Louis Borloo (Franța), fost ministru, avocat; Mercedes Bresso (Italia), deputat în Parlamentul European, fost președinte al Comitetului Regiunilor; Elmar Brok (Germania), deputat în Parlamentul European, fost președinte al Comisiei pentru a afaceri externe din Parlamentul European; Philippe de Buck (Belgia), fost director general al BusinessEurope, membru al Comitetului Economic și Social al Uniunii Europene; Thomas de Charentenay (Franța), director de întreprindere; Daniel Cohn-Bendit (Franța/Germania), fost președinte al grupului ‘Verzilor’ din Parlamentul European; Georgios Dassis (Grecia), sindicalist, fost președinte al Comitetului Economic și Social al Uniunii Europene; Piotr Dudek (Polonia), coordonator pentru tineret și universități, CIVICO Europa; Paul Dujardin (Belgia), director general BOZAR; Isabelle Durant (Belgia), fost vice-prim-ministru, secretar general adjunct al Conferinței Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare; Michele Fiorillo (Italia), filozof, coordonator al rețelei CIVICO Europa; Cynthia Fleury (Franța), filozof și psihanalist; Markus Gabriel (Germania), filozof; Christophe Galfard (Franța), astrofizician și scriitor; Aart de Geus (Germania), președintele Fundației Bertelsmann; Felipe Gonzales (Spania), fost prim-ministru, fost președinte al Grupului de reflecție privind viitorul UE (Consiliul European); Sandro Gozi (Italia), ministru al afacerilor europene; Danuta Huebner (Polonia), fost comisar european, președinte al Comisiei pentru afaceri europene, Parlamentul European; Ulrike Guérot (Germania), director, European Democracy Lab; Alain Juppé (Franța), fost prim-ministru, primarul orașului Bordeaux; Charles Kaisin (Belgia), designer; Evika Karamagioli (Grecia), profesor universitar; Mathieu Labey (Franța), antreprenor; Alain Lamassoure (Franța), deputat în Parlamentul European, fost ministru; Christophe Leclercq (Franța), antreprenor media și fondator al platformei EurActiv; Jo Leinen (Germania), deputat în Parlamentul European, fost președinte al asociației de lobby Europa Movement International; André Loesekrug-Pietri (Germania/Franța), fondator d’ACapital, fost consilier special al ministrului forțelor armate, purtător de cuvând al J.E.D.I.; Robert Menasse (Austria), scriitor;  Jean-Pierre Mignard (Franța), avocat; Joelle Milquet (Belgia), deputat din partea Regiunii Bruxelles, fost vice-prim-ministru; Alexandra Mitsotaki (Grecia), președinte al ActionAid Hellas; Jonathan Moskovic (Belgia), membru fondator CIVICO Europa, coordonatorul proiectului G1000;  Ferdinando Nelli Feroci (Italia), ambasador, fost comisar european; Catherine Noone (Irlanda), senator, președinte al Adunării Cetățenilor din Irlanda; Johanna Nyman (Suedia), fost președinte al Forumului European al Tineretului; Sofi Oksanen (Finlanda), scriitoare; Guilherme d’Oliveira Martins (Portugalia), administrator al Fundației Gulbenkian, fost ministru; Erik Orsenna (Franța), scriitor; Rossen Plesneviev (Bulgaria), fost președinte al Bulgariei; Francesco Profumo (Italia), fost ministru, președinte al fundației Compagnia di San Paolo; Sneska Quaedvlieg-Mihailovic (Țările de Jos/Serbia), secretar-general al federației Europa Nostra pentru patrimoniul european; Jean Quatremer (Franța), jurnalist și eseist; Francesca Ratti (Italia), fost secretar-general adjunct al Parlamentului European, președinte al CIVICO Europa; Maria Joãn Rodrigues (Portugalia), fost ministru, vice-președinte al grupului ‘Socialiștilor și Democraților’ din Parlamentul European; Robin Rivaton (Franța), autor; Petre Roman (România), fost prim-ministru; Taavi Roivas (Estonia), fost prim-ministru al Estoniei; Wytze Russchen (Țările de Jos), membru fondator al CIVICO Europa; Jochen Sandig (Germania), director al companiei de dans Sasha Waltz and Guests; Roberto Saviano (Italia), scriitor; Nicolas Schmit (Luxemburg), ministrul muncii, ocupării forței de muncă și imigrației; Gesine Schwan (Germania), președinte al platformei de guvernanță Humboldt-Viadrina; Denis Simonneau (Franța), președinte al EuropaNova; Benjamin Spark (Belgia), artist; Wolfgang Tillmans (Germania), fotograf și artist plastic; Kirsten Van den Hull (Țările de Jos), deputat; René van der Linden (Țările de Jos), fost președinte al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, fost președinte al Senatului Țărilor de Jos; Guy Verhofstadt (Belgia), fost prim-ministru, președintele grupului ‘ALDE’ din Parlamentul European; Vaira Vike Freiberga (Letonia), fost președinte al Republicii Letonia; Cédric Villani (Franța), matematician, laureat al medaliei Fields, deputat; Pietro Vimont (Franța/Italia), membru fondator și director de operațiuni al CIVICO Europa; Luca Visentini (Italia), secretar general al Confederației Europene a Sindicatelor; Leedert de Voogd (Țările de Jos), director de întreprindere; Sasha Waltz (Germania), coregraf și dansatoare; Wim Wenders (Germania), cineast.“

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.