Iohannis, pesimist de Ziua Culturii Naționale

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, la sesiunea festivă a Academiei Române dedicată Zilei Culturii Naţionale, că în ultimii ani, din păcate, România „se distinge prin cea mai redusă rată europeană de achiziţie şi lectură de carte”.

El a adăugat că declararea prin lege a anului 2019 drept Anul Cărţii este o iniţiativă bună şi că aşteaptă din partea Guvernului să o pună în aplicare, cu eficienţă. „Să dăm culturii în acest an o acţiune concertată, coerentă, în favoarea lecturii şi a cărţii”, a spus Iohannis.

„Premiile şi aplauzele primite de creatorii şi artiştii români în 2018 au demonstrat, din nou, că România este un partener valoros în dialogul dintre civilizaţii. Prin bogăţia şi diversitatea culturii şi patrimoniului nostru, adevăraţi piloni ai identităţii naţionale, ca şi prin operele tinerelor generaţii de artişti, România adaugă marii simfonii universale, an de an, noi expresii şi armonii”, a afirmat Klaus Iohannis marţi, în alocuţiunea susţinută la sesiunea festivă a Academiei Române dedicată Zilei Culturii Naţionale.

El a spus că, atunci când se vorbeşte despre cultura română, trebuie să se facă referire la rolul său esenţial în evoluţia spre modernitate a ţării noastre.

„Începând cu a doua jumătate a secolului XIX, prin contribuţia elitelor, România s-a înscris, inclusiv cultural, pe o traiectorie occidentală, care a coincis, deloc întâmplător, cu împlinirea aspiraţiilor noastre naţionale. Acest proces a condus la afirmarea marilor valori ale literaturii, muzicii şi artei plastice româneşti pe firmamentul culturii universale. Operele lui George Enescu, Constantin Brâncuşi, Eugen Ionesco, Emil Cioran ori Tristan Tzara au demonstrat compatibilitatea dintre tradiţie şi modernitate şi stau mărturie îngemănării culturii noastre cu spiritul european şi cu valorile artistice internaţionale. Este lăudabil că noile generaţii de creatori din literatură, film, artă plastică ori artele spectacolului au capacitatea de a fructifica în continuare acest dialog între naţional şi universal, cu rezultate excepţionale”, a mai spus Iohannis.

Potrivit acestuia, „2019, anul Sezonului cultural româno-francez, al Festivalului Enescu şi al Festivalului Europalia, mari proiecte culturale internaţionale cărora le-am acordat Înaltul Patronaj, constituie o oportunitate fără egal pentru reafirmarea României drept un spaţiu al consacrării artistice”.

Iohannis a afirmat că Academia Română, acum mai bine de 150 de ani, şi-a asumat un rol fundamental în procesul de cultivare a limbii, în care rămâne şi astăzi principalul responsabil.

„În ultimii ani, din păcate, România se distinge prin cea mai redusă rată europeană de achiziţie şi lectură de carte. Pe fondul acestei situaţii, am apreciat declararea prin lege a anului 2019 drept Anul Cărţii ca o iniţiativă bună şi aştept din partea Guvernului să o pună în aplicare, cu eficienţă. Să dăm culturii în acest an o acţiune concertată, coerentă, în favoarea lecturii şi a cărţii!”, a adăugat el.

Preşedintele Iohannis a menţionat că, prin mesajele şi valorile pe care le promovează, cultura nu se rezumă doar la expresia artistică formalizată în sălile de concerte, de teatru sau expoziţie.

„Dându-i cinstire în zi de sărbătoare naţională, poporul român recunoaşte atât rolul important al culturii în viaţa noastră, cât şi contribuţia ei la construcţia societăţii de mâine. Desfăşurându-se sub aura operei lui Mihai Eminescu, Ziua Culturii Naţionale trebuie să fie pentru autorităţi un bun prilej de a a-şi asuma, responsabil, momentele fundamentale, valorile constitutive şi deschiderile modernităţii româneşti europene. Celebrarea culturii naţionale în anul 2019, când se împlinesc 30 de ani de la Revoluţia din Decembrie 1989, nu poate face abstracţie de rolul pe care arta şi artiştii şi-l asumă, din ce în ce mai pregnant, pentru un stat al integrităţii şi responsabilităţii, pentru o societate a libertăţii şi toleranţei”, a afirmat Iohannis.

Potrivit şefului statului, „o Românie educată, într-o Europă mai coezivă, mai apropiată de cetăţenii săi, este cea care îşi preţuieşte creatorii şi îşi protejează patrimoniul cultural”.

„Dincolo de viziuni economice şi instituţionale, proiectele de viitor ale României, ca parte a Uniunii Europene, trebuie să fie şi «proiecţii» culturale, pentru că doar cultura defineşte locul comun al valorilor şi intereselor care ne unesc. Europa în care cred trebuie să-i mobilizeze şi să-i motiveze pe cei care văd cetăţenia europeană ca o expresie şi garanţie a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Este aceeaşi Europă care îi inspiră şi îi însufleţeşte pe cei care văd spiritul european ca o nepreţuită moştenire primită de la Cervantes şi Leonardo da Vinci, de la Lamartine şi Chopin, de la Beethoven şi Enescu. Sunt convins că acesta este şi proiectul european în care se regăseşte, pe drept şi cu cinste, cultura română!”, şi-a încheiat discursul Iohannis.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.