Fostul ministru german de Externe Guido Westerwelle s-a stins din viaţă la 54 de ani. În iunie 2014 a fost diagnosticat cu leucemie. „Suntem în doliu pentru şeful nostru Guido Westerwelle”, scrie pe pagina de Facebook a Fundaţiei Guido Westerwelle.
A condus partidul liberal FDP (Partidul Liber Democrat), care a intrat în coaliţia condusă de creştin-democraţii Angelei Maerkel în 2009. Westerwelle a fost numit atunci ministru de Externe în al doilea guvern condus de Merkel, funcţie pe care a deţinut-o până în 2013.
Fundaţia sa a anunţat că fostul ministru german a murit într-un spital din Koln în urma complicaţiilor provocate de tratamenttul la care era supus. Decesul a fost confirmat de directorul fundaţiei, Alexander Vogel.
Guido Westerwelle a fost liderul FDP care a obţinut cel mai bun rezultat electoral din istioria partidului, o formaţiune care devenise arbitrul tradiţional al aranjamentelor post-electorale din Germania. Sub conducerea sa s-au încheiat 11 ani de opoziţie pentru FDP.
Ca ministru de Externe, Guido Westerwelle susţinut tradiţia germană a neimplicării militare peste graniţe. În 2011, Germania a refuzat să ia parte la campania militară a NATO în Libia, împotriva regimului Gaddafi. Tot atunci, Berlinul s-a abţinut la votul din Consiliul de Securitate ONU care a autorizat misiunea în Libia. A fost o atitudine care a provocat o răcire a relaţiilor cu aliaţii din NATO. Pe fondul haosului instalat în Libia, campania NATO a fost criticată ca fiind prea puţin ambiţioasă, iar Westerwelle a fost primul arătat cu degetul. El şi-a apărat abordarea. “Cultura moderaţiei militare este mai actuală ca niciodată. Ma preocupa atitudinea neo-războinică care creează impresia că intervenţiile militare pot fi mai rapide, mai eficiente, mai “chirurgicale” sau fără victime omeneşti”, spunea Westerwelle in 2012.
În timpul guvernării FDP, Germania a participat la negocierile P5+1 cu Iranul (cele cinci state membre permanente ale Consiliului de Securitate plus Germania), acele discuţii care au dus la semnarea acordului nuclear cu Iranul, în 2015. Westerwelle a fost un susţinător ferm al unui asemenea acord.
Mandatul său la Externe a fost criticat de multe voci, pe motiv că nu cunoştea suficient de bine dosarele.
Pe plan intern, partidul lui Westerwelle s-a contrat cu creştin-democraţii Angelei Merkel, susţinând reducerea taxelor, însă când a venit vorba despre tratarea crizei euro prin austeritate, FDP a fost un aliat de nădejde al cancelarului. Însă Westerwelle a criticat retorica austerităţii adoptată de o serie de lideri politici şi a spus ca “tonul dezbaterii a devenit foarte periculos”. “Să avem grijă să nu distrugem Europa”.
Westerwelle a spus public în 2004 ca este homosexual. A venit cu partenerul său Michael Mronz la sărbătorirea zilei de naştere a Angelei Merkel în acel an. “Nu-mi trăiesc viaţa ascuns într-un dulap, dar nici nu o pun în vitrină. Trăiesc normal”, a spus el.
În noiembrie 2015, Westerwelle a publicat o carte în care scrie despre experienţa sa în lupta cu cancerul. Se numea “Între două vieţi”.