Fostul ministru german de Externe Guido Westerwelle s-a stins din viaţă la 54 de ani. În iunie 2014 a fost diagnosticat cu leucemie. „Suntem în doliu pentru şeful nostru Guido Westerwelle”, scrie pe pagina de Facebook a Fundaţiei Guido Westerwelle.
A condus partidul liberal FDP (Partidul Liber Democrat), care a intrat în coaliţia condusă de creştin-democraţii Angelei Maerkel în 2009. Westerwelle a fost numit atunci ministru de Externe în al doilea guvern condus de Merkel, funcţie pe care a deţinut-o până în 2013.
Fundaţia sa a anunţat că fostul ministru german a murit într-un spital din Koln în urma complicaţiilor provocate de tratamenttul la care era supus. Decesul a fost confirmat de directorul fundaţiei, Alexander Vogel.
Guido Westerwelle a fost liderul FDP care a obţinut cel mai bun rezultat electoral din istioria partidului, o formaţiune care devenise arbitrul tradiţional al aranjamentelor post-electorale din Germania. Sub conducerea sa s-au încheiat 11 ani de opoziţie pentru FDP.
Ca ministru de Externe, Guido Westerwelle susţinut tradiţia germană a neimplicării militare peste graniţe. În 2011, Germania a refuzat să ia parte la campania militară a NATO în Libia, împotriva regimului Gaddafi. Tot atunci, Berlinul s-a abţinut la votul din Consiliul de Securitate ONU care a autorizat misiunea în Libia. A fost o atitudine care a provocat o răcire a relaţiilor cu aliaţii din NATO. Pe fondul haosului instalat în Libia, campania NATO a fost criticată ca fiind prea puţin ambiţioasă, iar Westerwelle a fost primul arătat cu degetul. El şi-a apărat abordarea. “Cultura moderaţiei militare este mai actuală ca niciodată. Ma preocupa atitudinea neo-războinică care creează impresia că intervenţiile militare pot fi mai rapide, mai eficiente, mai “chirurgicale” sau fără victime omeneşti”, spunea Westerwelle in 2012.
În timpul guvernării FDP, Germania a participat la negocierile P5+1 cu Iranul (cele cinci state membre permanente ale Consiliului de Securitate plus Germania), acele discuţii care au dus la semnarea acordului nuclear cu Iranul, în 2015. Westerwelle a fost un susţinător ferm al unui asemenea acord.
Mandatul său la Externe a fost criticat de multe voci, pe motiv că nu cunoştea suficient de bine dosarele.
Pe plan intern, partidul lui Westerwelle s-a contrat cu creştin-democraţii Angelei Merkel, susţinând reducerea taxelor, însă când a venit vorba despre tratarea crizei euro prin austeritate, FDP a fost un aliat de nădejde al cancelarului. Însă Westerwelle a criticat retorica austerităţii adoptată de o serie de lideri politici şi a spus ca “tonul dezbaterii a devenit foarte periculos”. “Să avem grijă să nu distrugem Europa”.
Westerwelle a spus public în 2004 ca este homosexual. A venit cu partenerul său Michael Mronz la sărbătorirea zilei de naştere a Angelei Merkel în acel an. “Nu-mi trăiesc viaţa ascuns într-un dulap, dar nici nu o pun în vitrină. Trăiesc normal”, a spus el.
În noiembrie 2015, Westerwelle a publicat o carte în care scrie despre experienţa sa în lupta cu cancerul. Se numea “Între două vieţi”.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.