Taxa pe cifra de afaceri va cauza pierderi cuprinse între 35% şi 83% companiilor din sectorul distribuţiei de bunuri, susţin reprezentanţii Asociaţiei Companiilor de Distribuţie de Bunuri din România (ACDBR).
„În baza semnalelor primite de la membrii din teritoriu şi a analizelor făcute cu privire la activitatea partenerilor noştri din comerţul tradiţional, majoritatea lor fiind mici retaileri, Asociaţia Companiilor de Distribuţie de Bunuri din România (ACDBR) atrage atenţia că taxa pe cifra de afaceri va avea un impact negativ asupra sectorului economic de distribuţie de bunuri, şi implicit asupra economiei naţionale, din următoarele motive: Potrivit variantei de proiect aflată pe masa Guvernului şi care urmează să fie trimisă Parlamentului, toate companiile care îşi desfăşoară activitatea în ţara noastră ar urma să fie impozitate cu 1% din cifra de afaceri, dacă aceasta depăşeşte suma de 50 milioane de euro.
Menţionăm că o astfel de impozitare nu poate fi susţinută de companiile de distribuţie din FMCG, unde marja de profit funcţie de produsele distribuite se situează în medie între 0,47% şi 3,4%. Aplicarea unei astfel de impozitări în sectorul de distribuţie tradiţională de bunuri de larg consum ar avea un impact negativ asupra activităţii desfăşurate de companiile care sunt membre ale ACDBR şi nu numai, cât şi asupra comerţului tradiţional, adică a micilor retaileri şi a celor din HoReCa din ţara noastră”, se precizează într-un comunicat.
În acest moment, în mod real, marja de profit a unei companii de distribuţie în domeniul produselor din tutun (produse care generează, după produsele din petrol, cea mai mare valoare din accize la bugetul statului) este între 0,47% şi 1,37%, iar a unei companii din domeniul distribuţiei de băuturi şi alimente este între 1,5% şi 3,4%.
ACDBR menţionează că aplicarea unei cote de impozit de 1% pe cifra de afaceri care depăşeşte 50 milioane euro ar împovăra situaţia financiară a companiilor de distribuţie, făcând practic nerentabilă această activitate şi blocând aprovizionarea celor peste 60.000 de firme din piaţa tradiţională şi domeniul HoReCa.
„Din analiza noastră privind companiile de distribuţie de ţigări, alimente şi băuturi, rezultă că impactul asupra profitului cauzat de aplicarea IMCA este între 35% pentru companiile FMCG şi 83% pentru companiile distribuitoare de ţigări, ceea ce înseamnă o dublare a impozitului actual. Mai mult, datorită sezonalităţii în primele cinci luni ale anului, majoritatea companiilor din distribuţie înregistrează pierderi, care sunt recuperate în următoarele luni ale anului. Prin aplicarea IMCA (impozitul minim pe cifra de afaceri) de 1%, companiile ar plăti un impozit trimestrial foarte mare fără să aibă profit, ceea ce ar conduce la reducerea capitalizării şi a lichidităţilor necesare susţinerii afacerii în piaţă, generând împrumuturi bancare pentru susţinerea cash-flow-ului şi, automat, costuri mai mari. De aceea, am trimis adrese către domnul prim-ministru Marcel Ciolacu, către Guvern şi către decidenţii politici din Parlament prin care propunem ca firmele care activează în sectorul economic al distribuţiei de bunuri FMCG identificate prin codurile CAEN: 4631, 4632, 4633, 4634, 4635, 4636, 4637, 4638, 4639, 4617 fie exceptate de la plata IMCA, pentru că, altfel, activitatea va fi perturbată serios, ducând la închiderea acestor afaceri cu toate repercusiunile pe care le va avea asupra celor peste 60.000 de companii din piaţa de comerţ tradiţional, care este dominată de cele mai multe insolvenţe şi închideri ale activităţii”, se menţionează în comunicat.
De asemenea, ACDBR precizează că noul impozit minim asupra cifrei de afaceri ar urma să fie aplicat companiilor de distribuţie de bunuri, după ce prin OUG 67/2023 Guvernul a implus plafonarea adaosului comercial la 14 alimente de bază pe întregul lanţ de distribuţie la nivelul maxim de 5%, ceea ce a cauzat deja o scădere a marjei de profitabilitate a agenţilor economici din acest sector de activitate.
„Totodată, considerăm că majorarea accizelor la bere şi ţigări va conduce la o diminuare consistentă a consumului (care se vede chiar din acest an) ceea ce va afecta volumul de vânzări, generând restructurarea activităţii fapt care are ca efect direct disponibilizări de personal, crescând astfel rata şomajului şi, de aici, producând efecte negative în lanţ asupra economiei naţionale. Atragem atenţia cu privire la aceste aspecte deoarece distribuţiei tradiţionale de bunuri de larg consum îi revine rolul hotărâtor în asigurarea cursivităţii proceselor economice, întrucât ea finalizează activitatea unui producător, încheind ciclul de producţie şi asigurând resursele băneşti pentru reluarea activităţii economice. Distribuţia de bunuri reprezintă o activitate principală cu funcţie esenţială în procesul economic. Cu atât mai mult, asumându-şi în filiera produselor alimentare rolul de colectare, sortare, depozitare şi comercializare către vânzătorii finali ai bunurilor, tot distribuţiei tradiţionale de bunuri de larg consum îi revine rolul major de verigă în asigurarea securităţii alimentare, atât de mult pusă la încercare de evenimentele succesive din ultimii ani cauzate de pandemia de COVID-19 şi invadarea Ucrainei de către Rusia, contexte care au condus de la criza energetică până la cea economică ce au afectat şi continuă să afecteze distribuitorii români. Nu în ultimul rând, arătăm că distribuţia tradiţională reprezintă legătura fundamentală pentru comerţul tradiţional şi, prin urmare, pentru economia noastră naţională”, susţin reprezentanţii organizaţiei.
Asociaţia Companiilor de Distribuţie de Bunuri din România (ACDBR) menţionează că este membră a Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România, are în prezent în componenţa sa 38 de membri cu capital autohton, care operează în toate cele 8 regiuni de dezvoltare ale ţării şi, prin aceştia, cumulează următoarele caracteristici principale: cifră de afaceri însumată de circa 2 miliarde euro, cotă de piaţă de circa 40% din totalul pieţei de distribuţie tradiţionale de bunuri, circa 15.000 de angajaţi, flotă auto de circa 10.000 autovehicule.
Cand a introdus Tariceanu taxa de poluarea auto de prima inmatriculare, cica sa blocheze inmatricularea de masini vechi, soferii si-au inmatriculat masinile pe Bulgaria. Au avut si bulgarii o taxa dar era rezonabila. Statul a luat banii, statul roman a fost si dat in judecata si judecatorul a obligat statul sa restituie banii inapoi, taxs a fost considerata discriminatorie. Statul a ramas si fara bani.
Taxarea peste o anumita limita va scadea sau afecta veniturile fie prin evaziune fie, cel mai probabil, prin dificultati financiare si faliment.
Mai rămâne să-și arate nemulțumirea cormoranii, plaurii și inteligența artificială Ion. Ecoul ăsta cumulat din toate găurile și scorburile societății arată structura de milog și de hoț a poporului român.
Românul, altfel capitalist până-n ADN, vrea scutiri de impozit, impozit diminuat, tva variabilă, anulări de taxe, zece mii de proprietăți, dar impozit de 2 lei. Vrea țări ca afară, dar fără taxele și impozitele de acolo.
Nu înțelege că acolo unde legea discriminează (de exemplu în cazul scutirii de impozit pe venit al IT-știlor/râde universul în cazul așa zișilor informaticieni din România, dar asta e altă problemă), decalajele materiale create de discriminare continuă discriminarea.
Una dintre întrebările cel mai des întâlnite este: de unde are bani x? Parte din răspuns vine chiar din această discriminare fiscală, vamală, bancară etc.
Impozitul pe cifra de afaceri omoara industria evaziunii fiscale, imbogatitii nu-si mai pot cumpara McLaren si Ferarri pe firma.
STATULE DRAGĂ! -REDU-TE LA NIMIC-NICI NU STRÂNGE NICI NU DA! CĂ DOAR ANARHIA -CÂT DE BUNĂ ERA: PENSIONARII EUTANASIAȚI -ĂI AIA SPECIALI,COPIII VÂNDUȚI,,BOLNAVII -LĂSAȚI FĂRĂ MEDICAMENTE COMPENSATE, CEI CU DIZABILITĂȚI MAJORE –STÂNCA SPARTANĂ, ȘÎÎÎÎÎ U”KRAINA LĂSATĂ PE BANII PROTECTORULUI !
adica un om de rand castiga 3000 de lei si plateste dari 10% impozit pe profit si unul invarte 50 de milioane de euro si declara pierderi, inventand consultanta, etc. si apoi pt ca ocoleste sa-si declare profitul va lamentati ca-i va lua 500.000 de euro? cand sigur are un profit de milioane? Chiar ne credeti prosti sa ne ingrijoram de pierderile in afaceri a unor profitori? Daca am 1000 de lei in banca si am dobanda 50 de lei impozitul este de 10% deci ramane 45 de lei si comisionul bancii inca 0,5% la retragere din toata suma deci 1045 minus 5,22 lei comision raman 1039,78 lei…de aceea acum Guvernul vrea sa platim cu cardul ca sa dam comisioane si bancilor sa imbogatim strainii pe care statul nu-i poate impozita, dar ne lasa pe noi sa devenim robii lor pt ca au devenit ghiocei de toamna, de nu i-ar mai rabda Cerul.
Mno, n-om mai be’ n-om mai pipa… Un-i paguba?…Ne rămân mai mulț’ bani pintru “barbaț”
Este singura impozitare corecta. Asa, in special multinationalele nu mai pot fura.
oof, imi plange inima de mila sarmanilor mari contribuabili :)))))))