Fabrica de încălţăminte Clujana trece printr-o perioadă extrem de dificilă după ce Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a demarat procedura de executare silită a socităţii pentru o datorie de 13 milioane de lei, scrie ziarul Făclia.
Licitaţia a fost programată pentru data de 20 decembrie, fiind scoase la vânzare mai multe spaţii comerciale şi imobile pe care fabrica de încălţăminte le deţine în Cluj-Napoca. Potrivit anunţului de vânzare, ANAF a scos la vânzare un spaţiu de vânzare de 118 metri pătraţi de pe strada Teodor Mihaly, hala de producţie în suprafaţă de 2296 mp şi terenuri de 8000 de mp. Preţul de pornire pentru spaţiile şi terenurile scoase la licitaţie este de 28.560.610 lei. În cazul în care bunurile nu se vor vinde la prima licitaţie, preţul scade cu 25 la sută. Din totalul datoriilor pe care societatea le are la stat, 5,1 milioane lei reprezintă taxe şi impozite la stat, 5,5 milioane lei constituie contribuţii neachitate pentru pensii, 220.000 de lei sume neachitate la bugetul pentru şomaj, precum şi restanţe de 2,1 milioane lei la bugetul asigurărilor de sănătate. Surse din interiorul fabricii Clujana susţin că cea mai mare parte a datoriilor au fost acumulate în 2014 când managementul acestei unităţi a fost impus de USL. Contactat telefonic, Florin Gliga, directorul fabricii Clujana a declarat pentru Făclia că se va uza de toate instrumentele juridice pentru a se salva patrimoniul societăţii şi a opri procedura de executare silită.
PSD îi cere lui Tişe să găsească soluţiii pentru a salva fabrica
Social democraţii clujeni îi cer preşedintelui CJ Cluj şi consilierilor liberali să găsească o soluţie pentru a salva fabrica. „Este halucinantă abordarea domnului Alin Tişe şi în acest caz: tăcere totală! Alin Tişe fuge de responsabilitarea situaţiei de la CLUJANA, societate la care Consiliul Judeţean este acţionar majoritar. Încă din vară acestui an consilierii judeţeni social-democraţi i-au atras atenţia preşedintelui Consiliului Judeţean Cluj, că datoriile societăţii pot duce la blocarea activităţii, i-au solicitat să precizeze din ce cauză s-a pierdut eşalonarea datoriilor, ceea ce a dus la creşterea presiunii financiare pe bugetul societăţii şi i-au mai cerut să identifice soluţii imediate pentru redresarea societăţii, însă Executivul Consiliului Judeţean Cluj a ignorat problema exact ca în cazul lacului de levigat de la Pata Rât.
Sper ca măcar în al doisprezecelea ceas Alin Tişe şi consilierii PNL din Consiliul Judeţean Cluj să se trezească şi să identifice o soluţie pentru salvarea fabricii CLUJANA şi a locurilor de muncă de acolo!” a declarat deputatul Horia Nasra, preşedintele PSD Cluj.
Firma Clujana are în prezent 378 de angajaţi. Fabrica de încălţăminte Clujana a fost înfiinţată în anul 1911 de familia Renner, sub denumirea de „Fabrica de Piele Fraţii Renner & Co”. După primul război mondial a devenit societate pe acţiuni, schimbându-şi denumirea în “Dermata” şi devenind cea mai mare fabrică de încălţăminte din România. În 1948 e nationalizata de guvernul comunist si redenumită “Fabrica de încălţăminte Janos Herbak”, apoi “Fabrica de Pielărie şi încălţăminte Cluj”, iar în final “SC Clujana SA”. În anii `80 fabrica ajunge cea mai mare de acest gen din estul Europei. Avea 8.000 de angajaţi, cu secţii proprii de tăbăcărie, fabrici de tălpi, de încălţăminte şi articole din cauciuc. După revoluţie fabrica a decăzut, a intrat în faliment în 1999, dar în 2005 producţia a fost reluată, cu o singură secţie în care munceau 35 de angajaţi.
Oda (o da!) CUI! De „bloace imobiliare”?, cu misculat urilaje performante pe alte „taramuri”? Voi cu „ochi dupa prada” vedeti ca la margine Bucuresti /Pantelimon este inca ramasa „Antilopa” /celebra „Guban” (integral la export si pe „vremuri”) a mai ramas ‘piatra pe piatra”?! Si-n alte industrii mai e cate ceva, asa ca „cascati ochii bine” sa nu scape cumva vreun chilipir de comision prin Caimane. E-adevarat ca Macaveaua a scos din coduri „subminarea economiei nationale”?, care pe drept se termina la „pluton”. Asa ca corbi!, aveti liber deplin la „cadavre”.
Ce fabică de pantofi cunoscută și cu produse apreciate în toată lumea a fost Dermata (Clujeana). Student la electro am făcut practica în 1971 fiincă folosind aburul tehnologic aveau și o turbină ce producea energie electrică. Pe baloți de piele crudă ce veneau din Argentina destinatar era tot Dermata – Cluj. Bocancii din piele galbenă impermeabizați aveau talpa și fețele indestructibile, iar cizmele de damă se vindea în magazinele de lux din Anglia. Praf și pulbere, Domne ferește de un război că vom lupta în teniși.