Antivirusul, bată-l vina!

Guvernul Ciucă va discuta miercuri un proiect de lege prin care se interzice achiziționarea de produse și servicii de tip antivirus de la entități provenind din Federația Rusă sau aflate sub controlul Federației Ruse. Rațiunile pentru care se instituie această interdicție sunt legate, pe de-o parte, de contextul dat derăzboiul pornit de Federația Rusă asupra Ucrainei iar, pe de altă parte, de lipsa de independență a entităților rusești care furnizează soluții IT.

Măsura legislativă este inițiată într-un context european mai larg în care state membre UE au interzis expres produsele și serviciile „Kaspersky Lab” și ale companiei „Group-IB” deoarece cele două entități permit guvernului rus să penetreze sistemele și rețelele informatice în care le sunt instalate programele software.

Proiectul de lege interzice autorităților și instituțiilor publice de la nivel central și local să achiziționeze și să utilizeze produse și servicii privind securitatea dispozitivului (securitatea punctului final), aplicații și programe software de detecție antivirus, anti-malware, firewall pentru aplicații web (Web Application Firewall), rețele virtuale private (Virtual Private Network), precum și sisteme de detecție și răspuns pentru endpointuri (Endpoint Detection Response) provenind din Federația Rusă sau aflată sub controlul direct sau indirect al unei persoane fizice sau juridice din Federația Rusă.

În 60 de zile de la data intrării în vigoare a legii, toate produsele și serviciile de tipul celor prevăzute mai sus vor fi deconectate, respectiv dezinstalate de la rețelele și sistemele informatice ale autorităților și instituțiilor publice de la nivel central și local. Deconectarea, respectiv dezinstalarea se va face chiar de către autoritățile și instituțiile publice centrale și locale care au
instalate pe rețelele și sistemele lor informatice astfel de programe. Având în vedere claritatea și calitatea textului, autoritățile pot aprecia în concret, încă de la data intrării în vigoare a prezentei legi, ce fel de produse și servicii trebuie să dezinstaleze. Deconectarea, respectiv dezinstalarea se va realiza cu sprijinul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, Autorității pentru
Digitalizarea României, Directoratului Național de Securitate Cibernetică, Serviciului Român de Informații și Serviciului de Telecomunicații Speciale.

Interdicția prevăzută la art. 1 este una temporară, în acord cu regulile prevăzute de art. 53 din Constituție, și produce efecte pe întreaga durată a invaziei declanșată de Federația Rusă împotriva Ucrainei, până la data semnării unui tratat de pace sau a unui acord permanent de armistițiu care să consfințească integritatea teritorială a Ucrainei, reparații pentru prejudiciile suferite de ţara invadată, precum şi cooperarea Federației Ruse cu organismele naționale şi internaționale competente pentru pedepsirea persoanelor care se fac vinovate de crime de război sau crime împotriva umanității.

Pentru nerespectarea de către autoritățile și instituțiile publice a prevederilor art. 1, alin. (1) și (2) se instituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 50.000 şi 200.000 lei. Având în vedere că proiectul se adresează autorităților și instituțiilor publice nu am fi putut opta pentru instituirea unei sancțiuni penale din cauza prevederilor art. 135 C. pen. ”De asemenea, nu am considerat că o sancțiune penală aplicată instituțiilor publice în considerarea permisiei prevăzute de art. 135, alin. (2) C. pen. ar fi proporțională și adecvată, având în vedere faptul că ne putem confrunta cu un adevărat fenomen de instituții care deja utilizează astfel de programe. Scopul legii este să elimine rapid aceste programe din rețelele și sistemele informatice ale instituțiilor, nu să
creeze probleme de natură penală instituțiilor publice românești”, se spune în nota de fundamentare a proiectului de lege.

Constatarea și aplicarea contravențiilor se face de către personal anume desemnat prin ordin al ministrului cercetării, inovării și digitalizării.

Prevederile proiectului nu se aplică autorităților publice cu atribuții în domeniul securității naționale, apărării naționale și ordinii publice, deoarece acestea au propriile reguli de protecție a securității cibernetice, congruente fiind cu regimul juridic de protecție al informațiilor clasificate. De asemenea, unele dintre aceste autorități, în exercitarea activității lor de culegere de informații și intelligence, pot folosi, în scopul exercitării atribuțiilor, unele dintre astfel de programe.

”Apreciem că prezenta lege impune un regim de restrângere a exercițiului unor drepturi și libertăți fundamentale pentru rațiuni de securitate națională, astfel că soluția legislativă trebuie adoptată numai prin lege. În România, restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți fundamentale poate opera doar pentru una din ipotezele exhaustiv enumerate de art. 534. Altfel spus, Constituția limitează posibilitatea de intervenție a legiuitorului în sensul restrângerii exercițiului unor drepturi fundamentale doar la acele situații în care concilierea unor interese deopotrivă imperative trebuie realizată fără a afecta substanța niciunuia dintre ele. Este vorba fie de obiectivele ce vizează însăși supraviețuirea statului și a elementelor sale constitutive, fie de necesara armonizare între garanțiile oferite mai multor drepturi fundamentale în același timp”, se mai spune în documentul amintit.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.