Discuțiile liderilor europeni care vor avea loc luni ar putea fi determinante pentru ca Grecia să ajungă la un acord de ultim moment care să-i ofere o gură de aer.
Obstacolele dintre cele două părţi rămân formidabile. Premierul grec Alexis Tsirpas a prezentat duminică, în cursul unor discuţii telefonice cu cancelarul german Angela Merkel şi cu preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, un set de propuneri „pentru un acord reciproc avantajos”, a anunţat Guvernul grec într-un comunicat. Noul set de propuneri a fost prezentat cu o zi înainte de desfăşurarea, la Bruxelles, a unui summit extraordinar pe tema crizei din Grecia. În lipsa uni acord cu creditorii săi – Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi FMI – referitor la reformele necesare economiei, Grecia nu poate primi restul de 7,2 miliarde de euro din programul de 240 de miliarde de dolari care se încheie pe 30 iunie. Statul elen trebuie să plătească FMI datorii de 1,6 miliarde de euro scadente în iunie.
Spectrul ieşirii Greciei din zona euro dă naştere la tot felul de scenarii care prezintă consecinţele asupra altor state. Analiştii de la UBS consideră că incertitudinile de la Atena au sporit costurile de împrumut ale Spaniei, Iralndei şi Portugaliei, iar activitatea economică a statelor din Europa Centrală şi de Est, situate în imediata apropiere a Greciei, are cel mai mult de suferit. Conform oficialilor UBS, ieşirea Atenei din zona euro va deprecia cu o cincime valoarea în dolari a monedelor din CEE şi va avea efecte negative asupra statelor emergente. Cel mai semnificativ impact: va fi asupra forintului din Ungaria şi a zlotului din Polonia, unde ne putem aştepta la o depreciere de 5-10% faţă de euro, ceea ce implică o depreciere de 15-20% faţă de dolar, avertizează analiştii.
Recenta criză din zona euro, din 2011-2012, a determinat intrarea în recesiune a multor state din CEE, crede William Jackson de la Capital Economics. „Întreaga Europă Centrală şi de Est are legături comercial şi bancare foarte strânse cu zona euro. Un al canal care nu este deseori apreciat este încrederea. dacă există o situaţie dificilă în Grecia, firmele din CEE vor amâna investiţiile şi consumatorii îşi vor reduce cheltuielile”, susţine William Jackson.
Legăturile directe dintre Grecia şi pieţele emergente sunt puţine, în principal subsidiarele băncilor elene care operează în estul Europei, în ţări cum ar fi România şi Bulgaria. Chiar şi aceste bănci şi-au redus în ultimii ani operaţiunile din cele două state. În România, băncile cu capital grecesc, patru la număr, deţin 12% din piaţă. Acestea administrează active de 40 de miliarde de lei şi au depozite atrase de la companii şi populaţie de 24 de miliarde de lei. În primul trimestru al anului, s-au scos din depozite 1,5 miliarde de lei. Spre comparaţie, din băncile elene, s-au evaporat 40 de miliarde de euro de la începutul anului. Banca Naţională a României consideră că subsidiarele de la Bucureşti ale băncilor elene (Bancpost, Banca Româneasc, Piraeus Bank şi Alpha Bank) sunt bine capitalizate şi au lichiditate suficientă pentru a face faţă „fără probleme“ unor eventuale retrageri masive din depozite. „BNR poate să intervină la solvabilitatea asta bună (…). Dacă se introduce controlul capitalului în Grecia şi băncile locale nu mai pot să tragă bani de la băncile-mamă de acolo, atunci putem să aplicăm acordurile de compensare. Deocamdată, nu există nevoie de lichiditate“, a declarat pentru Ziarul Financiar Nicolae Cinteză, directorul direcţiei Supraveghere din BNR.
Cel mai semnificativ impact al unui eventual Grexit va fi indirect, susţine William Jackson. Conform acestuia, dificultăţile economice din zona euro vor afecta partenerii comerciali din statele emergente, precum Brazilia, Africa de Sud şi Turcia. „Putem vedea o contagiune mai extinsă, în special în ţările cu un deficit de cont curent ridicat. De exemplu Turcia va fi afectată, din cauza întreruperii intrărilor de numerar necesare finanţării deficitului”, apreciază William Jackson.
Publicaţia The Guardian scrie că Atenei i se va oferi un răgaz de şase luni de către creditori. „Creditorii internaționali ai Greciei încearcă să ajungă la un acord pentru a opri intrarea Greciei în incapacitate de plată și au în vedere, eventual, extinderea amânării cu şase luni a programului de salvare și furnizarea de până la 18 miliarde de euro în fonduri de salvare. Negociatorii Greciei îşi propun, de asemenea, să se angajeze în reducerea datoriilor țării lovite de austeritate, dar oficialii de la Atena au subliniat un progres bazat pe un răspuns pozitiv din partea prim-ministru grec, Alexis Tsipras”, se arată într-un material apărut în publicaţia amintită.
Negocierile au continuat în noaptea de duminică spre luni, cu câteva ore înainte de întâlnirile esențiale ale-miniștrii de finanțe din zona euro și liderii de la Bruxelles, la care sunt aşteptaţi să participe cancelarul german Angela Merkel, președintele francez François Hollande și premierul grec Alexis Tsipras.Toate cele trei lideri au vorbit în ultimul weekend, la negocieri contribuind şeful Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.
Franta şi Italia vor un acord cât mai rapid. „Poziţia comună a Frantei şi a Italiei este de a avea un acord şi cu cât mai rapid, cu atât mai bine”, a declarat şeful statul francez în timpul vizitei sale la Expoziţia universală de la Milano, alături de premierul italian, Matteo Renzi.
Ce se va întâmpla cu băncile elene? Ministrul austriac de Finanţe, Hans Joerg Schelling, susţine că săptămâna aceasta băncile din Grecia se vor deschide ca de obicei. În opinia sa, este important ca Banca Centrala Europeană (unul din creditorii Greciei) să acorde în continuare finanţarea de urgenţă pentru creditorii eleni, atât timp cât aceste instituţii sunt solvabile. „BCE nu va lasa bancile din Grecia sa intre in colaps. Ei stiu ca daca sistemul bancar elen se prabuseste, va
exista un efect de domino”, a afirmat ministrul de stat grec Alekos Flabouraris la postul de televiziune Mega. La finele săptămânii trecute, BCE a majorat din nou plafonul liniei de finanţare de urgenţă (ELA) destinată creditorilor eleni, susţin surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul. Agenţia elenă ANA, spune că BCE a majorat cu 3,3 miliarde de euro finanţarea de urgenţă, iar de acum fondurile totale
la care au acces creditorii eleni se ridică la 87,4 miliarde de euro. Retragerile din depozitele băncilor elene au crescut până la aproximativ doua miliarde de euro în ultimele trei zile, iar ritmul retragerilor zilnice s-a triplat dupa colapsul discuţiilor cu creditorii.
Atena este gata să renunţe la acordul cu FMI pentru că instituţia de la Washington are o agendă unilaterală şi câtuşi de puţin europeană, conform ministrului de stat în Cabinetul Tsipras Nikos Pappas. FMI a fost chemat în ajutorul Greciei la finele anului 2009 şi s-a asociat instituţiilor europene pentru a iniţia un plan de asistenţă financiară Atenei, confruntată cu o lipsă de acces la pieţele de împrumut
din cauza datoriilor sale.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.