Blue Air, o istorie zbuciumată

Datoriile Blue Air sunt în prezent de aproximativ 230.000.000 euro, ceea ce înseamnă, într-un an normal de operarare, aproximativ 50% din totalul veniturile realizate, anunță compania într-un comunicat.

„Așa cum am demostrat și în anul 2019 (an în care Blue Air a avut venituri de aproximativ 415.000.000 EUR) compania deține know-how-ul și personalul necesar pentru realizarea veniturilor suficiente în vederea achitării tuturor datoriilor sale atât timp cât este lăsată să funcționeze în condiții de piață normale”, susține compania.

Documentul precizează că în luna februarie 2020, Blue Air avea 1.570 angajați, iar actionariatul și managementul societății au făcut tot ceea ce le-a stat în putință pentru a păstra acest personal. „Din pacate, de-a lungul celor 2,5 ani în care am fost nevoiți să trecem prin cele mai mari încercări care au lovit industria aeronautică la nivel mondial, în întreaga ei istorie, incertitudinile legate de activitatea Blue Air au condus la numeroase plecări din cadul acesteia astfel încât, momentan mai avem un număr de 560 angajați”.

În ceea ce privește aeronavele, de la un număr de 32 aeronave în 2019, în acest moment compania funcționează cu 13 aeronave, iar în cursul următoarelor luni spune că va fi obligată să rămână cu 5 aeronvae pentru că restul vor trebui restituite proprietarilor acestora.

Anunţul făcut marţi, 6 septembrie, de către Blue Air privind anulările tuturor zborurilor a luat prin surprindere piaţa locală, deşi compania se confrunta cu probleme de ceva vreme.

Blue Air a motivat această situaţie prin faptul că Ministerul Mediului, prin Agenţia Fondului de Mediu (AFM), a blocat conturile companiei, drept urmare nu a mai putut efecta zborurile programate. Blue Air avea o datorie de 28 milioane lei la AFM.

Problemele Blue Air nu au apărut de la o oră la alta, aşa cum s-a întâmplat cu anularea propriilor zboruri, ci acestea există de ceva vreme. La conducerea Blue Air s-au perindat trei directori în ultimul an. Oana Petrescu ocupa funcţia de CEO încă din primăvara anului 2019, dar de la 1 martie a renunţat la această funcţie, rămânând doar preşedinte al Consiliului de Administraţie pe o perioadă de şase luni. Pe scaunul de CEO a venit atunci Steven Greenway, cu o experienţă de peste 25 de ani în industria aviatică, în companii precum Swoop, WestJet, Scoot, SkyEurope, Virgin Blue, Virgin Atlantic sau Qantas, însă el a ales să plece după doar trei luni. Ultimul şi actualul CEO al companiei este Cristian Rada, de altfel şi acţionarul majoritar al companiei.

Pandemia a fost cea mai dificilă perioadă pentru industria aviatică şi, dacă celelalte companii încă îşi revin, Blue Air a mers numai în jos.

În 2020, compania a intrat în procedura de concordat preventiv, un mecanism de evitare a insolvenţei care constă într-o înţelegere între debitor şi creditori.

În acelaşi an, Blue Air a asolicitat guvernului accelerarea procesului pentru acor­darea unui împrumut. Comisia Europeană a aprobat o garanţie româ­nească pentru împrumuturi în valoare de 62 milioane euro pentru Blue Air, bani acordaţi de EximBank – instituţie de credit controlată de Ministerul Finanţelor.

Anul trecut, mulţi dintre pasagerii Blue Air s-au plâns de faptul că operatorul le-a tot anulat zborurile, iar sumele aferente biletelor de avion nu au fost restituite. Situaţia a continuat şi anul acesta, iar compania a motivat această situaţie prin faptul că cererea este mai mică decât aşteptările sale, deci orarul de zbor a trebuit recalibrat.

Ca urmare a sesizărilor primite de la pasageri, în luna iulie, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor a amendat compania cu 2 mil. euro pentru anularea a peste 11.000 de zboruri acestora corespunzându-le aproape 180.000 rezervări, pentru care s-au efectuat plăţi în valoare totală de peste 66 de milioane de lei, bani care nu s-au întors în totalitate la pasageri. Cu toate că Blue Air nu a fost singura companie care a anulat zboruri, a fost totuşi singura sancţionată. Horia Constantinescu, preşedintele ANPC, a declarat la acea vreme că Wizz Air şi Ryanair nu au sedii şi puncte de lucru în România, astfel că nu pot fi sancţionaţi.

Anunţul Blue Air din 6 septembrie reprezintă un adevărat şoc în piaţă, în condiţiile în care în 2020 operatorul se gândea la Bursa din România şi mai apoi la Bursa din Londra. Dacă ar fi fost listată, un astfel de şoc era greu de surmontat. Şi în condiţiile date, brandul românesc pierde încrederea consumatorilor, iar competitorii se grăbesc să înhaţe segmente de piaţă lăsate deocamdată libere de Blue Air. ZF a încercat ieri să discute cu Gheorghe Răcaru, omul de care se leagă cea mai bună perioadă din activitatea Blue Air, dar şi cu Oana Petrescu, CEO venit cu mandat să ajute la reorganizarea companiei, dar cei doi manageri nu au putut fi contactaţi.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.