Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR), întrunit în ședința de marți, 10 ianuarie 2023, a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7,00 la sută pe an, de la 6,75 la sută pe an, începând cu data de 11 ianuarie 2023;
majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00 la sută pe an, de la 7,75 la sută pe an, și creșterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6,00 la sută, de la 5,75 la sută pe an, începând cu data de 11 ianuarie 2023;
menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Decizia BNR vine în contextul în care rata anuală a inflației a urcat la 16,8% în luna noiembrie 2022, de la 15,32% în octombrie, pe fondul scumpirii produselor alimentare cu 21,55%, mărfurilor nealimentare cu 16,17% şi serviciilor cu 9,51%
Practic, BNR a mărit dobânda-cheie într-o încercare de a frâna creșterea prețurilor, deja greu de gestionat de oricare dintre noi. Ce înseamnă asta pentru banii noștri? Cine are credite în lei cu dobândă variabilă trebuie să se aștepte la creșteri ale ratei. În cazul în care cineva are depozite va obține un randament mai bun (dar tot mult sub inflație). Totodată cardurile de credit ar putea fi mai costisitoare.
Atunci când rata dobânzii crește, scade oferta de bani, politica monetară este considerată restrictivă, accesul la credite este îngreunat din cauza majorării ratelor, consumul populației și al întreprinderilor scade, ceea ce duce la temperarea creșterii economice. O bancă ar putea accepta să împrumute bani unei companii la o rată a dobânzii convenită, stabilită la o anumită rată a dobânzii de referință plus 7%, ceea ce înseamnă că respectiva companie ar plăti o dobândă cu 7% superioară ratei de referință actuale. Așadar, costul împrumutului crește dacă rata dobânzii de referință se majorează și scade dacă rata dobânzii de referință se reduce. În acest caz, rata dobânzii de referință poate constitui o referință fiabilă, independentă și relativ simplă pentru toate părțile implicate.
Inflație peste nivelul prognozat
Rata anuală a inflației a ajuns în noiembrie 2022 la 16,76 la sută, peste nivelul prognozat, după ce în octombrie a scăzut la 15,32 la sută, de la 15,88 la sută în septembrie. Creșterea a fost determinată și în acest interval mai cu seamă de majorarea prețurilor alimentelor, incluzând categoria LFO, dar și de scumpirea mai pronunțată a mărfurilor nealimentare și a serviciilor de piață. Impactul lor a fost contrabalansat totuși consistent de scăderea dinamicii prețului combustibililor, pe fondul trendului descendent al cotației petrolului, precum și al plafonării prețului lemnelor de foc.
Rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a accelerat ușor ascensiunea în primele două luni din trimestrul IV 2022, contrar previziunilor, mărindu-se de la 11,9 la sută în septembrie la 14,0 la sută în luna noiembrie 2022, ca urmare a creșterilor cvasi-generalizate de prețuri consemnate pe cele trei segmente ale inflației de bază. Evoluția inflației CORE2 ajustat continuă să reflecte efectele majorărilor ample ale cotațiilor materiilor prime agroalimentare și ale costurilor cu energia și transportul, alături de influențele blocajelor în lanțuri de producție. Acestea au fost potențate și în acest interval de cotele înalte ale așteptărilor inflaționiste pe termen scurt și de reziliența cererii pe anumite segmente, precum și de ponderea însemnată deținută în coșul de consum de produsele alimentare și de cele importate.
Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) a crescut în luna noiembrie 2022 la 14,6 la sută, de la 13,4 la sută în septembrie. Totodată, rata medie anuală a inflației IPC și cea calculată pe baza IAPC s-au mărit în noiembrie la 13,1 la sută și la 11,4 la sută, de la 11,8 la sută, respectiv 10,2 la sută în septembrie 2022, rămânând însă la valori inferioare celor prevalente în regiune și în țările baltice.
Activitatea economică a crescut în trimestrul III 2022 cu 1,3 la sută față de precedentele trei luni, la fel ca în trimestrul II, depășind astfel semnificativ previziunile, evoluție ce face probabilă o nouă mărire a excedentului de cerere agregată în acest interval, contrar așteptărilor.
O creștere mai mică a PIB
În schimb, față de aceeași perioadă a anului anterior, creșterea PIB a continuat să decelereze în trimestrul III 2022 – la 4,0 la sută de la 5,1 la sută în trimestrul II -, rămânând totuși însemnată din perspectivă istorică. Creșterea economică a fost susținută, de această dată, în principal de formarea brută de capital fix, și doar în secundar de consumul gospodăriilor populației, în timp ce evoluția exportului net a redevenit puternic contracționistă, în condițiile în care dinamica anuală a volumului importului a depășit-o sensibil pe cea a volumului exportului de bunuri și servicii.
Pe acest fond, soldul negativ al balanței comerciale și-a accelerat considerabil creșterea în raport cu perioada similară a anului anterior, în pofida restrângerii decalajului nefavorabil dintre variația anuală în scădere a prețurilor importurilor și cea a prețurilor exporturilor, iar deficitul de cont curent și-a dublat dinamica anuală.
Cele mai recente date și analize indică o încetinire semnificativă a creșterii economiei în trimestrul IV 2022 față de intervalul precedent, sub impactul prelungirii războiului din Ucraina și al extinderii sancțiunilor asociate, implicând o creștere totuși robustă a PIB față de aceeași perioadă a anului 2021, pe fondul unui efect de bază.
Relevante din această perspectivă sunt creșterile de dinamică anuală consemnate în octombrie de vânzările cu amănuntul și de cele auto-moto, dar mai cu seamă de serviciile prestate populației. În același timp, volumul lucrărilor de construcții și-a accelerat puternic creșterea în prima lună din trimestrul IV 2022, iar producția industrială a continuat să-și atenueze contracția în termeni anuali. Exporturile și-au redus însă considerabil variația anuală și mult mai pronunțat decât importurile de bunuri și servicii, inclusiv în contextul evoluției nefavorabile a prețurilor externe, cu consecința accelerării creșterii în termeni anuali a deficitului comercial și a celui de cont curent.
Salariați mai mulți
Efectivul salariaților din economie a consemnat noi creșteri în septembrie-octombrie 2022, dar sensibil inferioare celor din primul semestru al anului, iar rata șomajului BIM s-a mărit foarte ușor în octombrie-noiembrie, după scăderea ei până la 5,4 la sută în trimestrul III. Totodată, intențiile de angajare pe orizontul apropiat de timp s-au redus din nou în decembrie 2022, după o redresare vizibilă în precedentele două luni, iar deficitul de forță de muncă raportat de companii a stagnat în trimestrul IV 2022 la nivelul diminuat atins în intervalul anterior.
Evoluții pe piața monetară
Principalele cotații ale pieței monetare interbancare au consemnat ajustări descendente graduale în noiembrie-decembrie 2022, pe fondul ameliorării condițiilor lichidității, iar randamentele titlurilor de stat și-au accentuat descreșterea, inclusiv sub influența îmbunătățirii sentimentului pieței financiare internaționale și a percepției asupra riscului asociat piețelor financiare din regiune. Rata medie a dobânzii la creditele noi, precum și cea aferentă depozitelor noi la termen ale populației au continuat însă să crească în lunile octombrie și noiembrie 2022.
În această conjunctură, reflectând și o creștere a atractivității relative a plasamentelor în monedă națională, leul a manifestat o tendință de apreciere față de euro și în ultimele două luni ale anului 2022. Totodată, în raport cu dolarul SUA, moneda națională s-a întărit semnificativ, ca urmare a evoluțiilor de pe piețele financiare internaționale.
Credite tot mai puține
Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat și-a accelerat descreșterea în primele două luni ale trimestrului IV 2022, ajungând la 13,2 la sută în noiembrie (16,0 la sută în septembrie), ca urmare a decelerării creșterii componentei în lei, contrabalansată totuși ușor de prelungirea ascensiunii dinamicii înalte a creditului în valută. Prin urmare, ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat a continuat să se reducă lent, până la 69,4 la sută în noiembrie, de la 70,6 la sută în septembrie.
Rata inflației va scădea în T1
Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflației va scădea probabil în trimestrul I 2023 în linie cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu (noiembrie 2022), dar va coborî semnificativ mai alert ulterior, ajungând la nivelul de o cifră încă din trimestrul III al anului curent, ca efect al prelungirii schemelor de plafonare și compensare a prețurilor la energie până la 31 martie 2025, concomitent cu modificarea caracteristicilor acestora începând cu 1 ianuarie 2023.
În perspectivă apropiată, determinanții principali ai descreșterii dinamicii anuale a inflației vor fi însă efectele de bază dezinflaționiste asociate creșterilor ample consemnate anterior de prețurile energiei și combustibililor, precum și trendul descendent relativ mai accentuat al cotației petrolului din ultimele luni.
Balanța riscurilor induse de șocurile pe partea ofertei la adresa noii perspective a inflației este relativ echilibrată, date fiind evoluțiile recente ale cotațiilor principalelor produse energetice și mărfuri agroalimentare, precum și cele ale determinanților majori ai acestora.
Războiul din Ucraina și sancțiunile asociate continuă însă să genereze incertitudini și riscuri considerabile la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, prin efectele posibil mai mari exercitate asupra puterii de cumpărare și încrederii consumatorilor, precum și asupra activității, profiturilor și planurilor de investiții ale firmelor, dar și prin potențiala afectare mai severă a economiei europene/globale și a percepției de risc asupra economiilor din regiune, cu impact nefavorabil asupra costurilor de finanțare.
Totodată, absorbția fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte în implementarea proiectelor. Ea este însă esențială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, precum și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a impactului contracționist al șocurilor pe partea ofertei, amplificate de războiul din Ucraina și de înăsprirea condițiilor economice și financiare pe plan internațional.
Incertitudini și riscuri semnificative sunt asociate însă și conduitei politicii fiscale, date fiind, pe de o parte, ținta de deficit bugetar stabilită pentru 2023 în vederea continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv și al majorării semnificative a costului finanțării, și, pe de altă parte, seturile de măsuri de sprijin prevăzute a fi aplicate ori prelungite în acest an, într-o conjunctură economică și socială ce rămâne dificilă pe plan intern și global, cu potențiale implicații adverse asupra parametrilor bugetari.
Relevante sunt, de asemenea, perspectiva conduitei politicilor monetare ale BCE și Fed, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune.
În ședința de astăzi, 10 ianuarie 2023, pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum și în condițiile incertitudinilor foarte ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7,00 la sută pe an, de la 6,75 la sută pe an, începând cu data de 11 ianuarie 2023. Totodată, s-a decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00 la sută pe an, de la 7,75 la sută pe an și creșterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6,00 la sută pe an, de la 5,75 la sută. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Deputatul USR Claudiu Năsui precizează că o majorare a dobânzii de politică monetară de către Banca Naţională a României va duce la creşterea ROBOR şi a IRCC.
Fostul ministru al Economiei reproşează BNR că a acţionat ca un „pompier piroman”, după ce au fost tipăriţi „tone de bani”. El critică şi Guvernul pentru îndatorarea „masivă”, pe fondul creşterii cheltuielilor.
„BNR creşte din nou dobânda. Asta înseamnă că cresc toate ratele. Pentru că ROBOR urmăreşte dobânda BNR. Iar IRCC este doar un ROBOR întârziat cu 6 luni. Deci dacă creşte dobânda BNR, creşte ROBOR şi apoi întârziat creşte şi IRCC. BNR face asta pentru a reduce banii din piaţă pe care tot ei i-au tipărit. Mai ţineţi minte pandemia? Afaceri închise şi tone de bani tipăriţi. Calea sigură către distrugerea puterii de cumpărare. Prea mulţi bani care urmăresc prea puţine bunuri şi servicii. Nu e vina BNR că creşte acum dobânda. E, însă, vina BNR că a acţionat ca un pompier piroman. Ei dau foc, după care tot ei vin să-l stingă. Foarte bine că îl sting, dar mai bine nu dădeau foc de la început”, scrie deputatul USR, pe Facebook.
În opinia sa, chiar şi această „stingere a focului a început mult prea târziu şi mult prea anemic”, din motive politice. Năsui adaugă că acţiunea BNR e „în contradicţie” cu cea a Guvernului, care „încă dă foc”. Deputatul USR mai precizează că „era mai bine” dacă statul nu creştea cheltuielile prin PNDL-uri şi noi agenţii noi de stat.
„Îndatorarea masivă a statului continuă, iar pentru asta BNR şi sistemul bancar tot măreşte masa monetară. Unul apasă pe frână, celălalt pe accelerat. Cine pierde din toate astea? În primul rând toţi cei care s-au îndatorat. Ei vor trebui să strângă cureaua, adică să-şi reducă consumul, ca să poată plăti ratele. Dacă nu plătesc rata la bancă îşi vor pierde casa/terenul/investiţia. În al doilea rând vor suferi investiţiile din privat. O dobândă mai mare înseamnă un cost al capitalului mai mare, ceea ce înseamnă mai puţine investiţii private. Ba chiar investiţiile începute nu se vor mai termina. Vor falimenta şi va veni acel val de falimente specific recesiunii”, scrie Năsui.
Ai scris două hectare de vorbărie goală cand puteai zice clar…
Români treziți-vă!…2023 e capăt de linie pentru voi!…cine scapă viu după anul ăsta mai apucă 2030 !…
Frumos! Dobânda lui Isărescu oferita pentru băncile străine este mai mare decât cea oferită de bănci către fraierii de români care constituie depozite. Inflația e de 16% oficial și hoții de bancheri străini nu ofera nici 7%.
Imprumutati-va. dobanda e mai mica decat inflatia.
Recesiune, cu mult mai puternica decit in 2008. A inceput deja tavalugul pe imobiliare, piata e blocata si nu mai exista cumparatori, doar inchirile inca mai merg. FED a lasat sa se inteleaga ca o sa mareasca dobinda la 5% anul asta… deci pe ansamblu o sa crape toata economia in occident. In acest timp China si Rusia au cumparat anul trecut si cumpara in continuare cantitati uriase de aur
Acum BNR nu ,,sare calul” ?!
Înseamnă că BNR consideră că românii nu au ajuns la fundul sacului. Ei vor sa termine românii bani chiar în ziua de salar. Ce jigodii… Romani dormiți liniștiți, BNR și guvernul veghează. Românii o duc mult mai bine decât belgienii, deci stați liniștiți.
se trece din nou la standardul aur, din cauza asta bancile centrale au cumparat anul trecut cantitati uriase de aur. Inflatia care a fost indusa artificial practic are ca scop transferul spre etalonul aur.
„Inflatia care a fost indusa artificial practic are ca scop transferul spre etalonul aur.”
Am mai invatat ceva: ca sa transferi etalonul pe AUR, tiparesti bani fara acoperire. Zii asa, sa pricep pana si eu !
Vreau 20% la depozite si toti TFL-eii tefelistii corporatizdi cu credite sa GUITZE precum porcii la IGNAT.
inflatia arde toate veniturile populatiei, se ajunge in saracie generalizata dupa care se trece la alt sistem monetar din postura de dictatura financiara… nu-i mare filozofie dar pentru unii e mai greu
Scumpirea banilor înseamnă scăderea nivelului de trai, indicator care nu este niciodată măsurar aritmetic precum ceilalți indicatori față de care marii experți în finanțe nu pot dormi ziua şi noaptea. Aşa arată toate formele legale prin care ne introduc unii mâinile în buzunare, ne iau nişte bani iar noi le mulțumim frumos şi îi plătim regeşte pentru asta, din puținul pe care ni-l mai lasă.
Tovarasii neoliberali de la BNR nu fac nimic pentru reducerea inflației structurale, aia care rezulta dintr-un deficit de cont curent de peste 10% din PIB, cel mai mare din Europa Centrala si de Est. O țin langa cu inflația monetara. Tovarasul Nasui, altul luat de nas de ,,economia de piata”, nu zice nici pas despre inflația structurala. In Franța și Spania, statul n-a permis băncilor sa ridice dobânzile la creditele imobiliare în ultimii trei ani. La noi, doar în ultimul an au crescut cu 70%. Iar inflația, chipurile, e doar de 16%. Dar asa se intampla cand capitalismul învinge detașat democratia. Prin vest, democratia mai constrânge cat de cât capitalismul si-si mai protejeaza parțial cetatenii.
Momentul acela magic cand statul si bancile de imbie sa faci depozite la 7% cu rata inflatiei, aia coafata de ei la 15%. Cum era aia? „RRomania lucrului bine facut”?
Omul rușilor instalat pe veci la BNR,ayatolahul distrugerii bunăstării românilor domnul Mugur Isărescu,duce o politică identica cu politica armatei ruse de ocupație în Ukraina.Cresterea politicii de dobânda monetară la peste 7 la suta este făcută în scopul aducerii debitorilor persoane fizice în imposibilitate de a platii ratele la creditele ipotecare,o acțiune criminala de dezrădăcinare a tinerilor ,de a părăsi definitiv Romania,pentru a-și câștiga supraviețuirea în alte țări.In România este imposibil pentru familiile tinere. Nu exista nici o măsură de protecție sociala pentru tineri în Romania.Ordinul primit de la Kremlin de a depopula Romania de forța de muncă tânără este îndeplinita cu succes de guvernatorul silovarh Isărescu.In comparație cu guvernatorul băncii ukraineene care duce o lupta de rezistenta de partizanat,oferind condiții mai bune de creditare pentru tineri la dobânzi stabile,nu umbla cu înșelăciuni de cămătărie,în scopul rămânerii tinerilor pentru a munci și trai in Ukraina.Sa mentii în funcție tu ca președinte de țară care se și laudă că suntem proeuropeni,membrii NATO,și pe de altă parte să menții în funcție cel mai mumificat funcționar public, silovarhul Isărescu din istoria monetară a lumii,este o dovadă de trădare a României în favoarea Rusiei care întreprinde măsuri de ocupare a țării noastre, prin alungarea tinerilor romani oriunde in lume pentru o viață mai bună.
cica un pe-se-del a propu (ca atat stiu ei sa faca sa „propuna”) ca statul – din banii luati cu japca romanilor care se chinuiesc sa mai munceasca p-aici – SA LE PLATEASCA RATELE ROMANILOR IMPRUMUTATI LA BANCI! PE BUNE? deci toti parazitii care fac datorii la banci si se feresc de munca, iar apoi cauta sa FUGA DE RASPUNDERE, SA FIE „AJUTATI” DE LA BUGET? wow. va dati seama cat de prosti ne cred astia? ma intreb cati „politicieni” au rate „”impovoratoare la banci? dupa aberatia de a plati ratele locuintelor judecatorilor, precum si chiriile lor, dupa ce platim chiriile politrucilor DESI AU NISTE SALARII ABSOLUT NESIMTITE, ACUM SA LE PLATIM SI DATORIILE BANCARE! BHAI! CAND DUMNEZEU VA TREZITI? CAND INLATURATI ACESTE OTREPE CATARATE PE ROMANIA SI PE ROMANI?
@Silovarhul Isărescu … bai nenica asta e omul FMI (mafia bancara) nu al rusilor, adica macar lucruri elementare trebuie pricepute
Asa au functionat din totdeauna, nu ati observat voi! Cand toate institutiile functioneaza ca Stat in statul roman, asta se intampla! De ce nu ar functiona si institutia Cetatean cu drepturi legale prin Constitutia tarii ca stat in statul roman?
dar vad ca ROBOR se mentine la 7,44 M3 fata de anul trecut cand a depasit 8%, IRCC este 5.56% desi a avut valori peste 6,20% anul trecut. Asa cum banuiesc ROBOR-ul va scadea si IRCC va fi anuntat ca o medie sub 6% in urmatoarele doua T4 si T1…
Shi Papa Nasui, cel „plecat in 1986, in SUA, ce zice? E bie, sanatos? Motorola! Buuuna afacere: inca nu pot fi interceptate! ( pt. cunoscatori si inovatori de baterie externa!!). Apropos! Tanarul mai are cele doua apartamente in Parige? Le inchiriaza prin air b&b?