BNR: Inflația va ajunge în iunie la 11,2%

Rata anuală a inflației este așteptată să-și accentueze puternic creșterea în trimestrul II 2022 – până la 11,2 la sută în iunie, comparativ cu 8,6 la sută în proiecția din noiembrie 2021 -, și să descrească doar gradual pe parcursul următoarelor trei trimestre, pe o traiectorie mult superioară celei previzionate anterior, rămânând în decembrie 2022 la 9,6 la sută, față de 5,9 la sută în prognoza precedentă, potrivit minutei şedinţei Consiliului de Administrație al BNR de politică monetară care s-a desfăşurat în 9 februarie 2022.

Responsabile de noua înrăutățire considerabilă a perspectivei inflației continuă să fie exclusiv șocuri adverse pe partea ofertei, îndeosebi externe, au subliniat în repetate rânduri membrii Consiliului. S-a observat că principalele efecte inflaționiste suplimentare sunt așteptate să vină din majorări mult mai ample ale prețurilor gazelor naturale și energiei electrice, ce se vor evidenția pregnant după suspendarea în luna aprilie a schemelor de compensare aplicate pentru consumatorii casnici; ele vor fi probabil succedate de câteva mici creșteri în semestrul II 2022, justificate de reînnoiri ale contractelor de furnizare, și vor fi acompaniate de influențe suplimentare, însă mult mai modeste, anticipate din partea celorlalte componente exogene ale IPC – combustibili, produse din tutun, prețuri administrate și LFO.

În contextul schemelor de compensare prezumate a fi aplicate până în luna martie 2022, rata anuală a inflației este așteptată să scadă foarte ușor în intervalul ianuarie-martie, dar să consemneze un salt amplu și să atingă un vârf în luna aprilie, odată cu revenirea prețurilor la nivelurile prevăzute în contracte, au remarcat membrii Consiliului. S-a admis, însă, că există mari incertitudini în ceea ce privește caracteristicile viitoare ale măsurilor de sprijin, fiind posibilă, printre altele, prelungirea cu încă trei luni a schemei curente de compensare și plafonare a prețurilor, potrivit informațiilor din spațiul public. Dar, chiar și într-un asemenea scenariu ipotetic, rata anuală a inflației ar putea să urce la un nivel de două cifre în trimestrul III 2022, iar abaterea ei semnificativă de la intervalul țintei este de așteptat să se prelungească cu încă un trimestru, comparativ cu scenariul de bază, au observat membrii Consiliului.

În același timp, s-a arătat că incertitudini mari continuă să fie asociate modului de evaluare și de includere în calculul IPC a impactului schemelor de sprijin. Totodată, s-a convenit că balanța integrală a riscurilor induse de factorii pe partea ofertei rămâne înclinată ușor în sens ascendent pe termen scurt, în principal în cazul prețurilor produselor energetice și ale mărfurilor agroalimentare, inclusiv pe fondul situației geopolitice Rusia-Ucraina.

În acest context, membrii Consiliului s-au arătat foarte preocupați de perspectiva creșterii ratei anuale a inflației la un nivel de două cifre în trimestrul II – pentru prima dată in istoria strategiei de țintire directă a inflației a BNR –, precum și de probabila menținere a dinamicii inflației mult deasupra intervalului țintei până spre mijlocul anului viitor. S-a apreciat în mod unanim că o asemenea evoluție reclamă creșterea pasului de majorare a ratei dobânzii-cheie, în vederea ancorării anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu și a prevenirii declanșării unei creșteri autoîntreținute a nivelului general al prețurilor de consum – eventual printr-o spirală salarii-prețuri -, dar și din perspectiva credibilității băncii centrale. În același timp, s-a reafirmat că o eventuală tentativă a băncii centrale de a contracara efectele inflaționiste directe ale șocurilor adverse pe partea ofertei ar fi nu doar ineficace, ci chiar contraproductivă, întrucât ar provoca pierderi ample activității economice și ocupării forței de muncă pe termen mai lung.

Din partea factorilor fundamentali, sunt însă de așteptat presiuni inflaționiste mult mai modeste decât în prognoza precedentă și în atenuare treptată începând cu semestrul II 2022, au concluzionat membrii Consiliului, date fiind valorile considerabil mai mici ale excedentului de cerere agregată anticipate pe orizontul prognozei, în condițiile recentelor revizuiri semnificative în jos ale datelor statistice și previziunilor privind creșterea PIB în 2021, dar și în 2022 și 2023.

În schimb, inflația de bază va recepta probabil și pe termen scurt efecte directe și indirecte relativ mai puternice venite din șocuri pe partea ofertei, au remarcat membrii Consiliului, mai cu seamă din creșterea cotațiilor mărfurilor agroalimentare și energetice, dar și din disfuncționalități în lanțurile de producție și aprovizionare, ce vor fi potențate, pe mai departe, de cotele înalte ale așteptărilor inflaționiste pe termen scurt și de dimensiunea însemnată a importurilor. În aceste condiții, rata anuală a inflației CORE2 ajustat va continua probabil să crească până la un maxim de 5,3 la sută la finele trimestrului I 2022, vizibil deasupra vârfului de 4,8 la sută anticipat anterior, pentru ca în a doua parte a anului curent să se înscrie pe o traiectorie descendentă ceva mai pronunțată decât în previziunile precedente și să coboare la finele orizontului proiecției la 3,2 la sută, marginal sub nivelul prognozat în noiembrie.

În discuțiile privind evoluția recentă a dinamicii prețurilor de consum, membrii Consiliului au arătat că rata anuală a inflației a crescut peste așteptări în decembrie 2021, la 8,19 la sută, de la 7,80 la sută în noiembrie, urcând și mai mult peste intervalul țintei și mărindu-se față de finele anului 2020 cu 6,13 puncte procentuale. O proporție de 80 la sută din creșterea din 2021 a venit însă din majorarea prețurilor la gaze naturale, energie electrică și combustibili, iar jumătate din aportul de doar 15 la sută adus de inflația de bază a aparținut alimentelor procesate, au remarcat membrii Consiliului, punctând avansul mult mai modest al ratei anuale a inflației CORE2 ajustat, care a ajuns la 4,7 la sută în decembrie 2021, de la 3,3 la sută în decembrie 2020. S-a subliniat, din nou, că responsabile de evoluția inflației din România sunt șocurile globale pe partea ofertei, care au antrenat o ascensiune puternică a inflației la nivel mondial în 2021, și mult peste țintele de inflație ale băncilor centrale, inclusiv în numeroase țări europene. Pe plan intern, impactul acestora a fost potențat de liberalizarea la începutul anului trecut a pieței energiei electrice pentru consumatorii casnici, au reiterat mai mulți membri ai Consiliului.

S-a observat că noua creștere consemnată de rata anuală a inflației în trimestrul IV – de la nivelul de 6,29 la sută din septembrie -, a fost semnificativă, dar mai modestă decât cea din trimestrul anterior, în condițiile plafonării și compensării prețurilor la energie pentru populație începând cu luna noiembrie. Ea a avut ca determinanți majori tot componente exogene ale IPC, cu precădere majorări suplimentare de prețuri la gaze naturale și energie electrică, precum și la combustibili, preponderent pe seama categoriei non-benzină și motorină.

În același timp, rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a accelerat ușor creșterea în acest interval, inclusiv în raport cu previziunile, mărindu-se cu 1,1 puncte procentuale, dar, în principal, ca urmare a noilor creșteri generalizate înregistrate pe segmentul alimentelor procesate, pe fondul scumpirii materiilor prime, a energiei și a transportului. Contribuțiile aduse de subcomponenta mărfurilor nealimentare și de cea a serviciilor au fost, și de această dată, mult mai reduse, chiar și în condițiile unei game relativ largi de produse și servicii ce au continuat să consemneze mici creșteri de prețuri, cel mai probabil în corelație cu mărirea costurilor de producție pe plan extern, dar și intern, inclusiv în contextul valului patru al pandemiei.

În urma analizei, membrii Consiliului au convenit că și această accelerare a creșterii ratei anuale a inflației de bază este atribuibilă șocurilor adverse pe partea ofertei, mai ales celor externe, ale căror efecte directe și indirecte au fost potențate de cotele tot mai ridicate ale așteptărilor inflaționiste pe termen scurt și de ponderea însemnată a bunurilor importate în coșul de consum. În discuții, au fost evidențiate creșterile pronunțate consemnate în ultimele luni de prețurile producției industriale la nivel european și pe plan intern – sub influența majorării costurilor cu energia, transportul și cu alte materii prime, inclusiv agroalimentare, precum și ca efect al problemelor persistente în lanțurile globale de valoare adăugată –, ce se pot transfera, cu un anumit decalaj de timp, dar și în funcție de situația cererii, asupra prețurilor cvasi-totalității bunurilor și serviciilor de consum, inclusiv prin intermediul importurilor. Totodată, au fost reliefate recentele revizuiri semnificative în sens ascendent ale așteptărilor inflaționiste pe termen scurt ale agenților economici, dar și creșterea mult mai lentă a celor pe termen mai lung, precum și tendința de erodare a puterii de cumpărare a consumatorilor, reflectată de intrarea și adâncirea în teritoriul negativ a dinamicii salariului mediu net real, în ultimele luni.

Membri ai Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României prezenți la ședință: Mugur Isărescu, președinte al Consiliului de administrație și guvernator al Băncii Naționale a României; Florin Georgescu, vicepreședinte al Consiliului de administrație și prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României; Leonardo Badea, membru al Consiliului de administrație și viceguvernator al Băncii Naționale a României; Eugen Nicolăescu, membru al Consiliului de administrație și viceguvernator al Băncii Naționale a României; Csaba Bálint, membru al Consiliului de administrație; Gheorghe Gherghina, membru al Consiliului de administrație; Cristian Popa, membru al Consiliului de administrație; Dan-Radu Rușanu, membru al Consiliului de administrație; Virgiliu-Jorj Stoenescu, membru al Consiliului de administrație.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.