Brazilia, aproape de un guvern ”Trump tropical” sau ”Goebbels”

A opta economie a lumii are toate șansele să ajungă sub conducerea unui Goebbels al timpurilor noastre. Așa este numit într-un articol publicat de Foreign Policy câștigătorul primului tur al prezidențialelor din Barzilia, Jair Messias Bolsonaro. Majoritatea publicațiilor se limitează la a-l cataloga drept un ”Trump al Braziliei” sau un ”Trump tropical”, însă subliniind mereu că este un exponent al unei extreme-drepte cu un discurs greu de imaginat în Europa sau America de Nord.

Cine este cel care a câștigat aproape 47% din voturi la primul tur al prezidențialelor din Brazilia? Jair Bolsonaro a fost consilier local în Rio de Janeiro și apoi parlamentar vreme de 26 de ani, perioadă în care doar două dintre cele 171 de proiecte de legi depuse de el au fost acceptate. A schimbat un număr impresionant de partide, iar în Partidul Social Liberal din partea căruia candidează acum este membru abia din acest an.

”Nu te-aș viola pentru că nu meriți”

Candidatul Bolsonaro este cel care dorește ca polițiștii să împuște cât mai mulți infractori, într-o țară care deține deja recordul mondial la asemenea intervenții ale oamenilor legii. Boldsonaro îi consideră pe băștinașii care trăiesc în rezervatiile din Brazilia niste ”paraziți” și vrea să introducă măsuri de contracepție în aceste comunități. Pe imigranții din Haiti, Africa și Orientul Mijlociu îi socotește ”scursuri ale umanității”. Pe afro-brazilieni îi consideră leneși și obezi. Este pentru pedepsirea corporală dură a copiilor atunci când manifestă tendințe homosexuale. Pentru el, homosexualitatea este echivalentă cu pedofilia. Consideră că femeile nu ar trebui să primească salarii egale cu ale bărbaților, pentru că ele beneficiază de concedii de maternitate. Încălzirea golbala o consideră ”o conspirație globalistă”. Bolsonaro a declarat că ar prefera să-și vadă copiii morți decât homosexuali și i-a spus unei colege din parlament: ”Nu te-aș viola pentru că nu meriți”. Bolsonaro dorește ca legea să permita condamnarea la închisoare pornind de la vârsta de 14 ani, nu de la 18 ani, așa cum pevede în prezent.

Lula da Silva, înger și demon

Bolsonaro nu este cauza, ci un simptom al scindarii societății braziliene între elite” și ”oamenii adevărați”, așa cum spune el. În țara cu 210 milioane de locuitori șomajul a ajuns la 12% și-i afectează în special pe tineri. Rata omuciderilor este foarte ridicată, cu 63.000 de cazuri în 2017. Școlile, spitalele și infrastructura rutieră și transportul public sunt la pământ, deși au fost tema centrală în campaniile electorale precedente. Aceste realități au venit pe fondul unui deceniu de creștere economica sub guvernarea de stânga, iar contrastul este puternic și resimțit de toate categoriile de vârstă. Partidul Muncitorilor ce a a guvernat până acum este responsabil atât pentru creșterea economică, cât și pentru intrarea în spirala crizei. Cu toate acestea, fostul președinte Luiz Inacio Lula da Silva a rămas preferatul majorității brazilienilor. Era singurul care-l putea înfrange pe Bolsonaro, șeful extremei drepte.

S-a ajuns în această situație după o guvernare de 13 ani a Partidului Muncitorilor, cu președinții Luiz Inacuio Lula da Silva și Dilma Rousseff, guvernări care au părut să treacă cu bine peste criza economică, pentru ca apoi să se scufunde sub presiunea problemelor economice și sociale. Guvernările acestea au fost acuzate de corupție la scara largă, președinta Rousseff a fost demisă în 2016, iar fostul președinte Lula Da Silva a fost condamnat în ianuarie 2018 la 12 ani de închisoare pentru că a acceptat o mită de 1,2 milioane de dolari.

Alegerile s-au jucat în justiție

Miza alegerilor din Brazilia, țară membră BRICS (Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud), cea mai mare putere din America Latină și din emisfera sudică, depășea cu mult sfera națională. Astfel se explică intervențiile internaționale în favoarea fostului președinte Lula da Silva, singurul care îl putea opri din cursa pe Bolsonaro. Comitetul ONU pentru Drepturile Omului (un organism format din experți, diferit de Consiliul ONU pentru Drepturile Omului) a intervenit în favoarea deținutului da Silva și a recomandat autorităților braziliene să-i permită acestuia să candideze la alegerile prezidențiale. Recomandarea a venit după ce Curtea Supremă din Brazilia a amânat aplicarea verdictului în cazul lui Lula. Aceasta confuzie generală avea să dureze până la 31 august, timp în care sondajele arătau că Lula da Silva îl poate zdrobi pe Bolsonaro la scrutinul prezidențial. Atunci, pe 31 august, Tribunalul Electoral Superior a decis că Lula nu poate candida, că legile braziliene au preeminență în fața unor recomnadări ale experților ONU. Practic, acest moment și condamnarea lui Lula da Silva pentru că folosit bani din mită pentru renovarea unei locuințe, și nu primul tur al alegerilor (7 octombrie) și nici al doilea (21 octombrie) a fost cel în care s-a decis viitorul președinte al Braziliei.

Fernando Haddad, ”înlocuitorul” lui Lula da Silva din partea Partidului Muncitorilor era pradă ușoară pentru Bolsonaro, căruia nu i-au trebuit decât trei procente pentru a câștiga alegerile din primul tur. În plus, un atentat petrecut la începutul lunii septembrie ce putea să-l coste viața s-a dovedit foarte important pentru creșterea popularității. După o lună petrecută în spital, până în pragul primului tur, procentele lui Bolsonaro în sondaje au crescut considerabil.

Acum, după ce a devenit limpede că deciziile justiției braziliene vor aduce în fruntea țării un extremist de dreapa care a fost favorabil dicacturii militare braziliene din 1964-1985, publicațiile occidentale arată că regimurile populiste de stânga din America Latină nu distrug democrația, spre deosebire de populismul de dreapta, că regimurile populiste de stânga corup instituțiile democratice, însă acceptă votul împotriva lor, pe când cele de dreapta nu o fac, că un președinte precum Bolsonaro va aminti de primii ani la putere ai lui Hitler, după cum scrie Foreign Policy.

Din punct de vedere economic însă, Bolsonaro nu este comparat cu Hitler sau Goebbels, ci cu Donald Trump, iar acest aspect pare să fi cântărit mai mult în ”laboratoarele” ce au creat contextul pentru prezidențialele braziliene. Spre deosebire de stângistul radical Lula da Silva, fost lider de sindicat, Bolsonaro va fi un președinte liberal, deschis către mari privatizări, către austeritate, piețele financiare și SUA. Marea diferență este însă că Brazilia are o democrație mult mai tânără decât SUA, iar potențialul distructiv al unui asemenea președinte va fi mult mai mare.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.