Bugetul UE: ce au câștigat și ce pot pierde esticii

Comisia Europeană a lansat marea luptă pentru împărțirea bugetului UE pentru perioada 2021-2027 și a arătat că a găsit ac de cojocul statelor estice care nu respectă statul de drept, o modalitate de penalizare ce nu poate fi împiedicată de coalizarea esticilor. „Vor fi reduceri, ceea ce atrage critici din partea multor ţări, şi vor fi noi cheltuieli, ceea ce va face ca alte ţări să fie nemulţumite“, a spus comisarul european pentru Buget, germanul Guenther Oettinger.

Oettinger a declarat anterior că CE „lucrează la o propunere care va transforma respectarea principiilor statului de drept într-o condiție indispensabilă pentru accesul la resursele bugetare ale UE.“ „Independența justiției față de guvern este o condiție indispensabilă pentru plata din fonduri UE“, a spus tot comisarul german. „Nu vom accepta mecanisme arbitrare care vor transforma fondurile într-un instrument de presiune politică“, a reacționat viceministrul polonez pentru Afaceri Europene, Konrad Szymanski.

Măsură fără precedent a Comisiei

Proiectul de buget al CE introduce un nou mecanism de a penaliza ţările – mai ales cele foste comuniste – ale căror guverne încalcă regulile UE privind independenţa justiției şi statul de drept. Un mecanism special creat pentru asemenea derapaje exista – Articolul 7, care suspendă dreptul de vot al unui stat în Consiliul European. Există un neajuns al acestei proceduri stabilite limpede în Tratatul UE – unanimitatea în favoarea aplicării măsurii și dificultatea de a defini încălcarea statului de drept. Comisia a lucrat intens și a găsit o cale caracteristică executivului european, adică opacă, cu deficit democratic și întortochiată, de a penaliza „elevii obraznici“ din UE. Calea este cea a Articolului 322, privind managementul financiar în UE, și a comitologiei, acel proces de modificare și implementare a legilor UE prin intermediul a zeci de comitete de experți, fără controlul Parlamentului European, fără unanimitatea statelor membre, ci doar prin vot de majoritate calificată. În acest fel, ar trebui să se formeze o majoritate în rândul statelor UE pentru ca un „contravenient“ (Polonia, Ungaria, poate România) să nu fie penalizat pentru încălcarea statului de drept.

1% pentru UE

Potrivit proiectului de buget obținut de Reuters, „Un buget pentru o Europă care protejează, consolidează și apără“, noul buget multianual al UE va fi de circa 1.297 de miliarde de euro. Tradițional, circa trei sferturi din acest buget ia calea politicii agricole comune, în special Franța, (subsidii pentru acest sector tradițional ce altfel s-ar prăbuși dată fiind productivitatea redusă) și fondurile de coeziune, circa 35% din total (ce iau în special calea Estului și Sudului sărace). Potrivit radioului public polonez, marile modificări țin de reducerea cu 5% a fondurilor pentru agricultură și cu 10% a celor de coeziune. Sumele acestea ar urma să fie transferate către „Europa care protejează, consolidează și apără“, adică pentru ambițiile militare europene, către statele care primesc un număr sporit de imigranți, către cercetare și inovare.

Bugetul multianual al UE de peste o mie de miliarde nu reprezintă decât circa 1% din PIB-ul Uniunii. Acești bani provin în mică măsură din câteva zecimi procentuale din TVA-ul impus în fiecare stat, din taxele vamale pentru produsele extracomunitare. Partea uriașă a bugetului vine din statele membre, în funcție de PIB-ul fiecăruia, variind între 1 și maximum 1,3% din PIB.

Lecție de economie pentru elevii „indisciplinați“

Limitarea accesului la fondurile de coeziune înseamnă anularea șanselor de progres și chiar prăbușirea economică, sugerează analizele ce susțin politica Bruxellesului împotriva reformei justiției și curentului antiimigrație din unele state estice. Sunt analize care insistă că în Polonia și Ungaria cheltuielile publice depind de aceste fonduri în proporție de 4%, respectiv 7%. Invariabil, cele două țări, alături de România, Slovacia, Cehia, sunt prezentate ca beneficiari neți și „nerecunoscători“ ai fondurilor UE.

Mult mai puțin se vorbește despre cifrele care arată că, într-adevăr, fondurile UE înseamnă 2,7% din PIB în Polonia, 4% în Ungaria, 1,9% în Cehia sau 2,2% în Slovacia, dar companiile străine care activează în aceste țări transferă în Vest 4,7% din PIB în Polonia, 7,2% în Ungaria, 7,6% în Cehia și 4,2% în Slovacia (date pentru intervalul 2010-2016 citate de economistul Thomas Picketty). Să fie oare aceste țări cele mai mari beneficiare ale fondurilor UE? Fondurile UE au căzut peste țările estice ca pe un acoperiș, scurgându-se în alte state, asemenea aurului din Lumea Noua peste Spania secolelor XVI-XVII. Niciodată în aceste state privatizarea nu a fost dezbătută, așa cum s-a întâmplat în anii 1980 în Marea Britanie sau Franța, unde se punea problema legitimității morale a profitului obținut de pe urma prestării unor servicii publice de către privați. În Europa Centrală și de Est, marile privatizări și interzicerea ajutoarelor de stat au trecut drept afaceri pragmatice sau ca aplicare a principiului liberei concurențe, deși au dus în multe cazuri la crearea unor conglomerate vestice. Se adaugă pierderea piețelor de export tradiționale ale statelor est-europene și piedicile puse în calea minimei cooperări cu China de marile economii vestice, altfel partenere comerciale principale ale Beijingului. Nu poate fi cale mai simplă și păguboasă pentru interesele UE de a alimenta în rândul noilor membri nostalgia vremurilor în care reprezentau vestul Estului și nu state de mâna a doua admonestate pentru „populism“ sau „iliberalism“.

Generozitatea UE

Puține țări nou venite în UE au beneficiat cu adevărat de generozitatea Vestului prosper: Irlanda, Grecia, Spania și Portugalia. Sunt state ce au aderat la UE la intervale relativ mari și pentru care s-au găsit și fonduri, și reguli relaxate de accesare a banilor. Cât pentru cele 12 state state ce au aderat în 2004 și 2007, subsidiile pentru agricultură și celelalte beneficii au fost reglementate strict. Oficial, motivul ținea de incapacitatea de absorbție și utilizare eficientă a banilor. „Dar, motivele principale erau reducerea costului aderării și minimizarea concurenței pentru producătorii occidentali. Fermierii est-europeni urmau să aibă subvenții egale cu cele din Vest abia în 2013 – când cei mai mulți, se spera, vor fi deja la pensie sau reprofilați“ – Tony Judt, Europa Postbelică. Iar în 2017, la un deceniu de la valul extinderii UE, comisarul pentru Buget Oettinger exprima sec același principiu al bugetului UE: „O mare parte din fiecare euro ce merge în Polonia se întoarce în Germania, polonezii folosesc banii pentru contracte cu industria germană, pentru a cumpăra mașini și camioane germane“.

Ungaria face prima mutare

Negocierile pentru bugetul multianual încep oficial odată cu prezentarea proiectului CE și vor dura cel puțin până în toamna anului viitor. „Este ca un simultan de șah, unde Comisia este mare maestru, iar unele țări au făcut deja prima mutare. Cine nu acționează acum își pierde mutarea și chiar întregul proces de negociere“, scrie Euractiv. Die Welt scrie că premierul Viktor Orban, vizat de noul mecanism al sancțiunilor, s-a deplasat pe 2 mai la Bruxelles, pentru o discuție cu șefii atotputernicului Partid Popular European. Ungaria face deja o mutare. Publicația Politico scrie că CE nu va risca deteriorarea și mai accentuată a relațiilor cu statele estice, că noile măsuri punitive nu vor merge mai departe de „accentuarea mai puternică“ principiilor deja existente, că nu se va monitoriza decât capacitatea unui stat de a detecta și de a penaliza frauda cu fonduri UE printr-un sistem legal independent. Însă doar timpul va putea arăta dacă bugetul UE va fi folosit pentru dezvoltarea Estului, acolo unde aceste state pot ține pasul cu vremurile, în zona societății informaționale și a cunoașterii, sau dacă va fi pârghia pentru înlocuirea „dictaturii“ parlamentelor și partidelor cu post-democrația „culiselor“ de a Bruxelles și a „experților independenți“.

Bani puțini, ambiții mari

Cu sau fără mecanismul punitiv născocit în culisele comitologiei de la  Bruxelles, banii pentru statele estice urmează să fie mai puțini. Retragerea Marii Britanii din UE lasă o gaură anuală de 10-12 miliarde de euro, valurile de imigranți aduc cheltuieli sociale și de securitate noi, la fel și încercarea UE de a-și construi propria armată. Apoi, nu trebuie să uităm că acest nou buget este unul pentru o nouă UE, una ce va trebui să aleagă între cele cinci căi propuse în 2017 de CE, inclusiv oficializarea Europei cu mai multe viteze sau „intensități“. Criteriile stabilite, spre exemplu, în noul „Pilon social“ al UE depășesc cu mult standardele estice, iar fondurile pot fi mai greu de accesat. Nu în ultimul rând, noul proiect de buget al Comisiei prevede alocarea unor fonduri pentru un embrion de buget al zonei euro – o idee ce va fi combătută de Germania în cursul negocierilor.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 5

11 Comentarii

  1. Viktor Orban a mers deja la Brussels Ieri?!
    Pai, surse din PSD spun, am auzit aseara la Mihai Gadea la Antena 3, ca si Vasilica Viorica Dancila va merge curand, Consilierii ei i-au scris deja biletelele dupa care va citi acolo ce i-a spus dl Dragnea!!!
    O sa le arate Vasilica Viorica ce „poate” Romania dlui Dragnea daca se supara pe UE!!
    Indrazneste sa crezi, Vasilica va merge la Brussels fara Dragnea si-i va face praf pe liderii UE!
    Cum l-a facut si pe Johannis, o sa vedem ce n-a vazut mapamondul, Vasilica Viorica Dancila vorbind apoi in Parlamentul European si raspunzand la intrebari, citind dupa biletelele scrise de consilieri!!

    • Vasilica ta se duce sa afle unde se incadreaza protocoalele in noua viziune a UE : la Respectarea Statului de Drept, la Incalcarea Statului de Drept sau la Mucles Gadjo.

    • Si ? consilierii tocmai pentru aceasta sunt. Dar este unul care ori nu asculta pe consilieri, ori acestia sunt prosti, iar ala unul vorbeste prostii pe la tv-uri.

    • @Ardeleanul: semianalfabeti ca Vasilica pentru asta au consilieri, asa e: sa ii scrie pe biletele ceea ce ea urmeaza sa citeasca, desi nici pentru atat nu e-n stare, citeste cu foarte mare greutate!
      Sa stii ca discursurile lui Obama le pregatea un consilier, poate-ai citit despre el, un geniu intr-ale comunicarii: se numeste Jon Favreau, avea 30 de ani cand lucra cu Obama, dar niciodata Presa nu l-a acuzat pe Obama ca citeste dupa biletele scrierile lui Favreau!
      Niciodata, dimpotriva, Obama a primit Nota 10 la fiecare discurs!
      Vasilica primeste calificativul de semianalfabeta pentru ca nici macar nu stie sa citeasca dupa biletelele consilierilor: „imunoglobina” ei a ramas celebra!

      „Pentru a comunica naţiunii într-un mod cât mai atractiv, dar şi explicit, au existat de-a lungul timpului aceşti consilieri în preajma politicienilor. Peggy Noonan a pregătit discursurile lui Ronald Reagan, Thomas Jefferson pentru George Washington, iar Ted Sorensen pentru John F. Kennedy. Cu toţii sunt studiaţi cu atenţie în cărţile de Comunicare politică şi toţi tinerii din domeniu şi-ar dori să fie ca ei. Jon Favreau a ajuns destul de repede într-o listă a specialiştilor. Chiar Sorensen, unul dintre idolii săi, îl descria apreciativ pe mai tânărul comunicator într-un top al celor mai influenţi oameni realizat de Time. „Preşedintele Obama este norocos să fi găsit pe cineva care îi împărtăşeşte stilul de gândire şi de exprimare la fel de bine ca Jon Favreau, iar naţiunea este norocoasă că aceştia 2 s-au găsit unul pe altul“, spune el.
      http://www.descopera.ro/dnews/13494895-cum-se-naste-discursul-unui-presedinte-povestea-celui-care-ii-scrie-discursurile-lui-barack-obama
      Vasilica si daca ar avea cei mai tari consilieri, TOT asa ar fi!

    • Din nou plin de URA! Urat…o coada de topor a bogatanilor P.P.E.

  2. Autorul art. a amestecat datele statistice si le-a scos din joben in ordinea comunisto-ceausist-nationalist paguboase. Noi mai stalinisti decat stalin, nu vrem decat para malaiata in gura lui natafleata. Ne vine greu sa recunoastem ca UE ne-a bagat in traista peste 80 mld de euro pentru dezvoltare rurala, apa curenta si canalizari, asfaltari, autostrazi si drumuri de mare viteza, infrastructura rutiera, ferata, navala, maritima si aeriana, mediu, etc., iar ai nostrii vanzatori de tara si neam au trecut la mica ciupeala au folosit acele fonduri de unde se putea fura, invatamant, pregatire profesionala, de unde obtineau sute de mii de euro prin falsuri si manuirea a doua trei hartii si prezente nedovedite real. Mld de euro au ramas nefolosite pentru ca nu se putea fura ca din bugetul tarii, era un mecanism prin care se urmarea cheltuirea euroilor. Ai nostrii vanzatori de tara si de neam au calculat ca nu merita riscul sa faca cativa ani de puscarie pentru cateva amarate de sute de mii de euro. Se merita doar daca se puteau matrasi cateva milioane de euro, suficienti ptr. plata avocati, carti scrise in puscarie, trai de VIP, reducere de pedeapsa etc. si sa le ramana si lor doua, trei mil de euro pentru fiecare luna de puscarie. Romania a ramas la nivelul de dezvoltare rurala, al infrastructurii si protectiei mediului ca pe vremea lui ceasca, poate mai rau. Gazele reprezinta un lux, electricitatea inca nu s-a inventat pentru unele asezari, asfaltul este o notiune necuprinsa in vocabularul rural, WC in fundul curtii si fantana sunt ultimele descoperiri in domeniul standardelor de viata.

    • Da, in mare parte ai dreptate, TOATE gastile care s-au perindat de-a lungul anilor la putere, sub denumirea pompoasa de „partide” au furat si jefuit si bugetul Romaniei, si fondurile europene. Dar de „retrocomisioane” ai auzit ? Sau incerci sa ne prezinti mafia de la Bruxelles drept niste fecioare virgine, care nici nu s-au atins de „cascaval” ? (faptul ca nu ies decit sporadic la iveala banditismele de la Bruxelles nu inseamna ca nu prea exista, ci ca sint „perfect” ascunse si musamalizate, culmea !, de niste banditi platiti tot de noi !)

    • da, dom’ne, ne-o fi dat 80 aia, dar asta nu acopera nici macar cat am cotizat la ue in toti anii astia.

    • Anti-UE, asa-i romanul, intotdeauna se uita peste gard, si arata cu degetul la altii, nu vede barna din ochi, cat despre masuri sa o scoata de acolo nici pomeneala. Mai mult o transforma in virtute, zice ca asa este cool si inventeaza dusmani. Anca, te pricepi la matematica, statisca si studii comparative ca baba la mitraliera. Tie chiar daca ti se arata negru pe alb ca MB cotiza anual cu 10-12 mld euro pe an, iar noi nu putem compara PIB-ul nostru cu al lor, as pune pariu ca tu nu crezi ca noi cotizam cu cateva zeci de mil, de euro pe an. Asta inseamna ca UE ti-a luat cateva zeci de mil pe an si ti-a bagat in traista cateva mld pe an, de cel putin 100 de ori mai mult. Este problema ta ca ai tolerat astfel hotia vanzatorilor de tara si neam, ca ai mintea pervertita de ciuma rosie, inventezi dusmani la ordinul ciumei rosii, in loc sa vezi in ei vanzatorii de tara si neam.

  3. „Retragerea Marii Britanii din UE lasă o gaură anuală de 10-12 miliarde de euro …” !! Deja aici este o megaescrocherie, pentru ca mafia de la Bruxelles aduce ca argument al diminuarii fondurilor acordate (in special tarilor est-europene) lipsa banilor veniti la buget de la Londra, dar nu se vorbeste nici un moment (sau se cam „pune batista pe tambal”) despre sumele enorme pe care le va plati ca penalizari, pentru Brexit, Marea Britanie ! Se vehiculeaza sume de zeci de miliarde de euro (cam pina la 80 de miliarde !!), de care golanii de la UE se fac ca uita ! (ps : articolul este corect si onest, pina la urma urmei ni se arata clar in ce cuib de tilhari am intrat !)

  4. @Jefuirea natiunilor: dumneata nu ai toate tiglele pe casa puse! fara UE, noi suntem fiii ploii! si ai si deficiente cu logica! sumele in urma Brexitului nici nu s-au stabilit, iar cand se vor da, nu se stie cand si in ce ritm, cu ce rata anuala, in timp ce absenta cotizatiei britanice este de acum! dumneata nu poti pricepe ( nu veni dumitale asta, dar trebuie cineva sa ti-o spuna!) ca politica este razboiul dus cu alte mijloace, deci statele din UE sunt in competitie acerba dupa resurse, in functie de nevoile fiecaruia de dezvoltare! UE nu face asistenta sociala si nici acte de caritate! o sugestie: citeste in fiecare zi presa straina, poate, poate incepe sa pricepi cate ceva!

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.