Pentru a scăpa de percepția celei mai corupte țări din Europa, Bulgaria ia măsuri și, urmând exemplul României, înfiițează o structură specializată care să investigheze faptele de coruptie ale înalților oficiali.
Potrivit Agerpres, care citează Reuters, guvernul bulgar a aprobat, miercuri, înființarea unui Birou Național pentru Prevenirea Corupției, care ar urma să devină operațional la începutul lui 2016.
Criticată în mod repetat din cauza deficiențelor din sistemul judiciar, noua instituție ar urma să verifice averilor funcționarilor publici cu posturi de conducere și a posibilelor lor conflicte de interese.
Directorul Biroului va fi desemnat de guvern și învestit de președinte și va prezenta un raport anual în fața Adunări Naționale.
Combaterea corupției și reforma în justiție se află printre măsurile promise de prim-ministrul Boiko Borisov după revenirea sa la putere în octombrie anul trecut.
Kuneva a declarat ca doreşte să urmeze modelul României, o ţară unde politicieni importanţi, printre care fostul premier Adrian Năstase, şi mari oameni de afaceri au fost condamnaţi la închisoare în dosare de corupţie. Guvernul bulgar a lansat deja o estimare – peste 7000 de oficiali ar putea intra în vizorul noii instituţii.
Kuneva a precizat ca va putea avea dea face cu noua structură şi presedintele Bulgariei, premierul, miniştrii, deputaţii şi procurorii, precum şi consilierii municipali, directorii de spitale şi şefii vămilor. Toţi cei de mai sus vor trebui să depună declaraţii anuale de interese şi de avere, neuitând să includă şi averile soţului, soţiei şi ale copiilor.
Lupta antiocorupţie în Bulgaria a fost aproape inexistentă, fapt remarcat şi de rapoartele MCV întocmite de Comisia Europeană. Începând de la aderarea la UE şi până de curând, în Bulgaria nu s-au pronunţat condamnări în cazurile de corupţie în care erau implicaţi înalţi oficiali. În urmă cu un an, fostul ministru de Interne Ţvetan Ţvetanov a fost condamnat la patru ani de închisoare (în condiţiile în care procurorii solicitaseră trei ani cu suspendare), pentru că a refuzat în calitate de ministru interceptarea convorbirilor unui important şef din Poliţia bulgară şi a influenţat astfel investigaţiile. Cazul sau este insa o floare rară în peisajul justiţiei bulgare, unde majoritatea înalţilor oficiali au fost achitaţi sau au beneficiat de neînceperea urmăririi penale.
Actualul guvern condus de Boiko Borisov a fost acuzat de europarlamentarul Monica Macovei că nu doreşte să înceapă lupta împotriva corupţiei. Invitată în Bulgaria, Macovei a declarat că s-ar oferi să fie ministru al Justiţiei în ţara vecină, pentru a impulsiona activităţile anticorupţie.
Replica lui Borisov a venit la scurt timp, acesta declarând că ţara sa a depăşit România în domeniul luptei anti-coruptie, dar şi în colectarea de taxe si absorbţia de fonduri europene. În urmă cu o săptămână, Borisov a spus că nu sunt necesare procese nemotivate împotriva foştilor premieri Plamen Oreşarski şi Sergei Stanişev pentru a demonstra că procuratura este liberă de influenţe externe, adăugând că asta ar echivala cu o vânătoare de vrăjitoare.
În urmă cu mai bine de o lună, guvernul bulgar a anunţat că va crea un Consiliu Anticorupţie, o umbrelă mai mare sub care vor fi aduse mai multe organe ale statului cu atribuţii în acest domeniu. Printre membrii consiliului urmează să se figureze miniştrii adjuncţi ai Justiţiei, Internelor, Economiei şi Finanţelor şi adjunctul directorului serviciului de informaţii (DANS), adjunctul procurorului general de la Sofia. S-a anunţat că acest consiliu va fi condus de chiar Meglena Kuneva, iar adjunctul ei va fi ministrul Justiţiei. Atribuţiile Consiliului ar trebui să fie dezvoltarea şi actualizarea strategiilor, programelor şi planurilor pentru prevenirea şi combaterea corupţiei, precum şi monitorizarea şi implementarea acestor programe. Consiliul va discuta rezultatele aplicării politicilor anticorupţie şi va propune măsuri de eficientizare.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.