Reducerea TVA de la 24% la 9% pentru alimente reprezintă al doilea mare şoc în economie după introducerea cotei unice la 1 ianuarie 2005 de către guvernarea D.A.
Dacă decizia de atunci s-a dovedit benefică pentru România în timp, se estimează că şi diminuarea taxei de acum, coroborată cu reducerea TVA general de la 1 ianuarie la 20%, va impulsiona consumul. Însă toată această veselie ce abundă în rândul consumatorilor comportă mai multe riscuri.
În primul rând, statul va rămâne cu un gol de un miliard de euro în buget, bani pe care trebuie să îi adune de undeva.
Momentan, Guvernul Ponta stă pe un munte de bani, de 6 miliarde de lei, bani strânşi din lipsa investiţiilor şi din avântul economic din ultimul an. Există riscul să se ivească o goană febrilă pentru acumularea de bani la buget astfel încât mediul antreprenorial, dar şi salariaţii să fie bombardaţi cu taxe şi impozite noi sau chiar cu abuzuri ale organelor de control.
FMI şi Comisia Europeană au criticat măsura de scădere a TVA şi au avertizat că relaxarea fiscală poate duce în 2016 la creşterea deficitului de până la 3,5% din PIB, faţă de 1,5% cât e în prezent. Compensarea golului deja a început.
Banii de investiţii au fost tăiaţi, ajungându-se la un minim record, la jumătate ca pondere în PIB faţă de 2012 şi 2013. În plus, se discută tot mai des de reintroducerea impozitului forfetar de la 1 ianuarie 2016, fapt care va duce la dispariţia multor companii mici, şi la menţinerea taxei pe stâlp în ciuda garanţiilor guvernamentale că se va renunţa la astfel de taxă. Mai mult, Guvernul apasă pe pedala alocării de bani unor anumite categorii de oamenii situate în bazinul electoral al PSD: pensiile militarilor vor fi plătite de la bugetul de stat, ceea ce va pune presiune pe cheltuielile publice, cheltuielie cu asistaţii sociali cresc de asemenea. În afară de asta, a mai venit şi măsura aprobată de Parlament de dublare a alocaţiilor copiilor de la 42 lei la 84 lei, din iniţiativa PNL.
Înainte de data de 1 iunie, Guvernul a lansat o campanie de manipulare a opiniei publice cum că marile lanţuri de magazine au scumpit brusc preţurile în aprilie-mai pentru ca să aibă apoi de unde să le scadă. Au fost tot felul de declaraţii ale premierului Victor Ponta şi a ale ministrului agriculturii, Daniel Constantin cum că Executivul va sta cu ochii pe comercianţi. În joc a intrat chiar şi Consiliul Concurenţei. Datele oficiale arată însă că respectiva creştere a fost în medie doar de 0,33%. Percepţia generală este aceea că preţurile vor fi mai mici.
Într-un sondaj făcut de CSCI, 87% dintre cei intervievaţi susţin că alimentele vor costa mai puţin însă 40% dintre respondenţi spun că Guvernul va umbla la alte taxe şi impozite pentru a umple golul bugetar. Diverşi analişti şi reprezentanţi ai patronatelor au
afirmat că preţurile vor scădea chiar cu 15% ci în medie cu 8-10%. Deja, marile lanţuri de magazine au “furat” startul şi au anunţat reduceri cu două zile înainte de 1 iunie.
Un al doilea aspect care ar putea deregla economia ca urmare a reducerii TVA este intrarea într-o inflaţie negativă. Este un fenomen care apare atunci când are loc o scădere generalizată a preţurilor în paralel cu o stagnare a consumului, pe motiv că se amână deciziile de cumpărare tocmai din cauză că se aşteaptă ieftiniri şi mai mari. Această amânare va afecta consumul, iar un consum mai redus înseamnă o producţie mai mică. Producţia mai mică se va reflecta într-o restrângere a afacerilor, că nu mai este rentabil să ţii o activitate economică, şi o creştere a şomajului. BNR susţine că încă nu este îngrijorată de spectrul deflaţiei. „Reducerea
TVA este un șoc ce poate duce la deflație, dar nu este periculoasă, deoarece deflația nu este cauzată de o supraproducție. BNR se așteaptă să se întâmple acest lucru, dar nu este îngrijorată”, a declarat Lucian Croitoru, consilier pe politică monetară a guvernatorului Mugur Isărescu.
Cu câteva zile înainte de intrarea în vigoare a TVA de 9%, în Monitorul Oficial au fost publicate normele de aplicare ale Codului Fiscal, care aduc ceva bătăi de cap contabililor. Astfel, se face o delimitare între produse care pot avea utilizări în alimentaţie sau în alte scopuri. Doar cele din prima categorie au TVA redus, celălalte vor fi taxate în continuare cu 24%. Avocatul pe probleme de fiscalitate Gabriel Biriş invocă aici o anomalie. “Să presupunem că sunt un producator de prune şi vând recolta unui angrosist, care la rândul lui o poate vinde mai departe, fie la retailer, fie la o fabrică de compoturi. Poate însă să o vânda şi la o fabrica de ţuică… Problem!!! De unde ştiu cât şi cui vinde clientul meu? Nu era mai simplu să nu se condiţioneze aplicarea cotei de utilizare? Că oricum TVA plătit de cumpărător în cazul ăsta e deductibil (indiferent că e 9 sau 24%) iar cota de 24% nu poate fi aplicabilă
decât în B2B (tranzacţiile online între două companii, n.r.), unde conform principiului de bază al TVA, taxa e neutră”, a declarat Biriş. Importatorii trebuie să ştie de la bun început direcţia unde merg produsele. Astfel, ei vor complet o declaraţie pe propria răspundere la data importului.
Dacă vor vinde la distribuitor şi ei au completat altceva în declaraţie, vor fi nevoiţi să achite diferenţa de TVA la vamă plus penalităţile şi dobânzile aferente.
Mediul de afaceri se aşteaptă în continuare ca statul să continue cu sperietoarea.
Maşinile de la Antifraudă dau buzna la chioşcari, restaurante şi companii şi pun lacătul pe afaceri. În plus, oamenii Fiscului au şi o legislaţie care îşi permit să amendeze patronii fără ca respectivii bani să fie daţi înapoi chiar şi în cazul unei sentinţe favorabile pentru cel amendat. Problema impozitării bacşişului a fost tratată foarte neconstructiv de către Guvern. A introdus la 1 mai obligativitatea impozitării tuturor sumelor rămase în plus la agenţii economici iar după o jumătate de lună ministrul de finanţe, Orlando Teodorovici, a anunţat că se va renunţa la această practică întrucât este absolut imposibil de aplicat. Totuşi, normele de
aplicare menţionate mai sus stipulează în continuare impozitarea bacşişului. Se aşteaptă acum intervenţia Parlamentului pentru eliminarea lor.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.