Curtea Constituțională a României (CCR) a admis, miercuri, sesizarea Camerei Deputaţilor referitoare la existenţa unui conflict între Parlament şi Parchetul General privind protocoalele cu SRI. CCR a declarat neconstituțional în integralitate protocolul din 2009, iar pe cel din 2016 – parțial. Decizia CCR nu afectează hotărârile definitive ale instanțelor. Pentru dosarele în curs și a căror instrumentare s-a făcut și pe baza protocoalelor semnate cu SRI, instanțele și parchetele vor verifica, „în ce măsură s-a produs o încălcare a dispozițiilor referitoare la competența materială și după calitatea persoanei a organului de urmărire penală”.
Minuta Curții Constituționale:
- Admite sesizarea și constată existența unui conflict juridic de natură constituțională între Ministerul Public – PÎCCJ și Parlament, pe de o parte, și Înalta Curte de Casație și Justiție și celelalte instanțe judecătorești, pe de altă parte, generat de încheierea între Ministerul Public – PÎCCJ și Serviciul Român de Informații a protocolului nr. 00750 din 4 februarie 2009, precum și de exercitarea, în mod necorespunzător a controlului parlamentar asupra Serviciului Român de Informații.
- Admite sesizarea și constată existența unui conflict juridic de natură constituțională între Ministerul Public – PÎCCJ și Parlament, pe de o parte, și Înalta Curte de Casație și Justiție și celelalte instanțe judecătorești, pe de altă parte, generat de încheierea între Ministerul Public – PÎCCJ și Serviciul Român de Informații a protocolului nr. 09472 din 8 decembrie 2016 doar cu privire la dispozițiile art. 6 alin. 1, art. 7 alin 1 și art. 9, precum și precum și de exercitarea, în mod necorespunzător a controlului parlamentar asupra Serviciului Român de Informații.
- Înalta Curte de Casație și Justiție și celelalte instanțe judecătorești, precum și Ministerul Public – PÎCCJ și unitățile subordonate – vor verifica în cauzele pendinte în ce măsură s-a produs o încălcare a dispozițiilor referitoare la competența materială și după calitatea persoanei a organului de urmărire penală și vor dispune măsurile legale corespunzătoare.
Decizia judecătorilor Curţii vine după ce aceştia au amânat în mai multe rânduri pronunţarea asupra acestui conflict cu care au fost sesizaţi. Decizia de azi a fost luată cu șase voturi ”pentru” și trei voturi ”împotrivă” (Livia Stanciu, Daniel Morar și Ștefan Minea).
„Înțeleg și aștept și eu decizia și motivarea, că sesizarea pe care eu am făcut-o s-a admis, am făcut-o în numele Camerei Deputaților. Probabil, la instanță trebuie fiecare să vadă dacă actele materiale au fost făcute conform Codului de procedură penală. Practic, acele probe care au fost făcute incorect și dosarele care au fost făcute incorect, cu încălcarea Codului de procedură penală, reprezintă o nulitate”, a spus Florin Iordache, vicepreședintele Camerei Deputaților, într-o intervenție telefonică la Antena3.
În şedinţa CCR din 28 noiembrie, părţile implicate în conflict au susţinut punctele de vedere. Astfel, vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, Florin Iordache, a spus atunci că situaţia de după 2009 e foarte gravă, precum în perioada comunistă, când organele securiste făceau investigaţii penale.
Vicepreşedintele Camerei Deputaţilor l-a acuzat pe procurorul general Augustin Lazăr că a minţit atunci când a spus că protocoalele sunt doar metodologii de lucru.
„Vă solicit să admiteţi acest conflict de natură constituţională existent în prezent între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte, pe de o parte, Parlamentul României, ca unică autoritate legiuitoare a ţării, precum şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte instanţe judecătoreşti, (…) conflict constând în faptul că Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin semnarea protocoalelor cu SRI (…), şi-a încălcat propriile competenţe constituţionale şi, uzurpând competenţele Parlamentului, a învestit SRI cu competenţa de a desfăşura activităţi specifice organelor de cercetare penală, fapt interzis în mod expres de legiuitor. (…) Acţionând în acest mod, conferind, prin acte secrete, SRI competenţe acolo unde Parlamentul nu le-a prevăzut sau chiar le-a interzis, Ministerul Public s-a comportat ca legiuitor, interferând în mod discreţionar în atributul exclusiv al Parlamentului ca unică autoritate legiuitoare a ţării”, declara Iordache.
Sesizarea a fost depusă la Curtea Constituţională în 8 octombrie, fiind semnată de către vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, Florin Iordache, căruia preşedintele Camerei, Liviu Dragnea, i-a delegat atribuţiile în aceeaşi zi.
În replică, reprezentantul Ministerului Public la CCR, Iuliana Nedelcu, a declarat că acestea au fost documente tehnice şi nu a existat o interdicţie de clasificare a lor. Totodată, aceasta a spus că protocoalele au fost acorduri tehnice, care nu au stabilit norme juridice de conduită.
Rușine, Parlament!
E asa greu să controlezi securiștii care termină Țara?
Cât despre SRI : SUNTEȚI INFRACTORI ȘI ABUZATORI!
Toate metodele voastre operative sunt de sistem nazist.
Nevoia voastră de informatori și oameni în genunchi vă face să fiți ABUZATORI și ASUPRITORI.
Nu sunteți în stare, legal, să vă FACEȚI TREABA!
Sunteti slab pregătiți și vinovați în fața națiunii!
E timpul să fiți PEDEPSIȚI!
MASURI IMEDIAT…
Atata timp cat toti parlamentarii au bube in cap, adicatelea viloaice facute din spaga ( fara palta salariilor legale la firme si cu oameni angajati la negru), concedii de lux in tarile calde facute pe spaga cu amantele, congres pe spaga, cariere pentru copiii angajati pe spaga, vita kobe pe spaga, tone de bautura date in capanie electorala pe spaga, morti care au votat pe spaga, crime pe spaga etc, cum mama ma-sii sa controleze serviciile cand serviciile stiu tot despre ei si oricand pac la razboiu!
Controlul SRI de către Parlament a decurs în felul următor: ofițerii acoperiți din Parlament se făceau că îi controlează pe ofițerii descoperiți din SRI.
SRI sau parlamet nu este tot aia ? Ghita ,tudose,rus,grindeanu ,udrea,etc
Dupa lupte seculare care au durat 29 de ani, CCR a constatat ca s-a facut politie politica mai dihai in Romania decat pe vremea lui Ceausescu. Numai ca, politia politica s-a facut doar pentru adversarii politici ai lui Basecu si nu pentru toata lumea. In acest razboi dirijat de basecu au fost si pagube colaterale precum bunicuta din Radauti tarata pana in Bucuresti pe motiv ca a imbogatit un judecator cu doua oua de prepelita. Binenteles ca, bunicuta a murit si doctorita isi rade in barba impreuna cu grupul infractional organizat de la cel mai inalt level pentru tinicheaua primita si atarnata in piept de agenturile straine pentru starpirea coruptiei.Oricum doctorita isi va sustine pe bune teza de doctorat in stramb in cazanul cu zmoala!
lilisor, te duce stirea asta direct la menopauza.. Daca erai deja, esti astupata de-a dreptul…
Si a aparut si pozitia Ministerului „Pubic”, ca deciziile CCR au aplicabilitate numai pe viitor… adica dupa ei, toate inregistrarile facute cu incalcarea legilor care erau deja in vigoare atunci, sunt probe valide pentru ca doar azi Curtea a stabilit ca acele protocoale nu sunt constitutionale. Ex. l-au inregistrat pe Dragnea cu SRI, pe mandat de siguranta nationala, si le-au pus ca probe intr-un dosar de „instigare la abuz in serviciu”… clar e o chestiune de siguranta nationala, faptul ca 2 angajate au fost angajate fictiv, de parca astea doua erau agenti de spionaj ai serviciilor straine, bagate la varful conducerii unor ministere de importanta, gen MApN… de unde, mai grav, faceau spionaj la Protectia Copiilor. Plin de ridicol acesti procurori si modul lor de lucru/argumentare a incalcarii legilor.
La ce instanta internationala se pot adresa cetatenii unei tari membra UE pentru a putea ataca deciziile abuzive si antieuropene date de Curtea Constitutionala a Romaniei, constituita din fosti membii de partid si care cu rea credinta iau deciziile dictate de partid ?
Dau doar cateva exemple de decizii luate cu rea credinta :
1.- Pentru anularea probelor din dosarele de mare coruptie au declarat neconstitutionale mandatele de supraveghere tehnica, emise legal, facute de singura institutie care avea dotarea corespunzatoare si singura abilitata legal sa faca aceste inregistrari, pentru ca era un serviciu de informatii ce nu raspundea la comenzi politice. Au trebuit sa fie imputernicite si alte institutii sa faca ascultari, sa se cumpere tehnica si sa fie specializati alti oameni. Acum pentru justitie mandatele de supraveghere tehnica sunt facute de specialisti ai ministerului de interne, minister controlat politic. Deci se fac ascultari pentru justitie doar in cazurile in care vrea si partidul. Pentru a salva cativa politicieni corupti au compromis urmarirea informativa in dosare privind crime, traficul de droguri, de armament si de fiinte umane.
2.- Solicita punerea de indata in aplicare a Deciziilor pe care le iau dar refuza sa puna in aplicare decizia pe care singuri au luat-o referitor la mandatul de 9 ani maxim pe care judecatorii Curtii Constitutionale il pot exercita. Exista un membru CCR care a depasit 10 ani de mandat ceea ce face ca deciziile luate de CCR in ultimul an sa fie nule de drept datorita completului ilegal.
D.le Lazarescu , stiu si infractorii aceste lucruri , dar nu le pasa ! Scopul lor final este salvarea libertatii , a averilor pe care nu le pot justifica in nici un fel , si a mentinerii in marile functii pe care le detin ! Chiar cu pretul paralizarii functionarii sistemului judiciar ! C C R este doar un instrument acum …caci ce incalcare a Constitutiei este mai mare decit refuzul de a pune in aplicare Decizia C C R de validare a Referendumului , prin care poporul a optat pt. 300 parlamentari .. ? Consecintele insa , pot fi dramatice si pot depasi cu mult asteptarile lor ! Ex. curent – recursul compensatoriu 1
Amice, in toate tzarile, operatiunea de supraveghere tehnica este facuta cu politisti judiciari si/sau specialisti contractati pe aceste pozitii, grupati in structuri independete atat fata de politie cat si fata de serviciile secrete… problema la noi este ca omologul acestor structuri, CNIC, este divizie in cadrul SRI.
Tu pui in discutie procedurile si integritatea structurilor din MAI, in timp ce dezvaluirile privind practicile la nivel de SRI atesta ca acestia, in loc sa efectueze doar inregistrarea, faceau si selectia a ce se trimite catre Parchete. Mai mult, caracterul „secret” facea imposibila verificarea sau contestarea lor, mai ales ca majoritatea acestor probe erau prezentate in stadiul de copii si in instanta. Atat timp cat SRI s-a dedat la supravegherea pe mandat de securitate nationala a faptelor ce tin de penal, probitatea lor morala e compromisa.
2) la momentul renumirii in functie, legea de organizare a CCR prevedea ca in cazul vacantarii uneia dintre pozitii inainte de termen, inlocuitorul se numeste numai pana la expirarea mandatului initial… iar cand vine vorba de numiri nu se lucreaza cu jumatati de mandat. Aceasta e si una dintre modificarile aduse legii de organizare a CCR din 2016 sau 2017.
PS: pana sa dispara Baselu’ toata lumea era cu „Nu comentati deciziile CCR” acum brusc componenta ei va pute, desi regulile de componenta sunt aceleasi. Atunci nu erau numiti tot politic? ipocritilor…
Aceiasi „Instanta Internationala” la care apeleaza palestinienii atunci cand autoritatile israeliene le darama casa pentru ca unul dintre locatari e suspect de terorism ( raspunde cu pietre gloantelor armatei )
Nu cine detine tehnica este problema de neconstitutionalitate ci protocoalele in baza carora se facea interceptarile …ce nu se intelege ? Protocoalele transformau securisti in organe penale ….ce este logic ca aveau o mega putere care era deasupra legii incontrolabilii cu superputeri in afara cadrului legislativ …cat este de greu ….eu nu pot sa-mi fac bar si regulamentul de regula interioara sa se fumeze si sa se drogheze in interior daca aceste lucruri sunt ilegale…intelegi adaugi la lege este ilegal
Moartea din Carpati a domnului Lazarescu! Succesuri si un cutit de 30 cm in spate pe recurs compensatoriu!
Pentru eliminarea deficienţelor existente in aplicarea JUSTITIEI in Ro este necesară, DEPOLITIZAREA (decuplarea ei de sistemul politic ticalosit) sau respingerea amestecului deciziei politice in functionarea sistemului judiciar. Drept urmare normele ce reglementează “compoziţia” Curţii Constituţionale a României(CCR) şi a Consiliului Superior al Magistraturii(CSM) precum şi unele proceduri judiciare trebuie revizuite astfel:
A. Pentru normalizarea activităţii C.C.R. se impun următoarele modificări;
– nr. membrilor să fie mărit de la 9 la 11, vârsta acestora să nu depăşească 65 de ani;
– membrii să fie alesi pentru o perioadă de cel mult 5 ani, un singur mandat;
– 8 din nr. total de 11 membrii, să fie desemnaţi de către cele 16 Curţi de Apel din România (prin unul din algoritmii existenti, fie primele 8 C.A. în primul mandat şi urmatoarele 8 în al doilea mandat, fie grupate câte două Curţi de Apel să-şi desemneze în comun cate un candidat de fiecare data), 1 candidat să fie desemnat de I.C.C.J. şi 2 din partea senatelor Universităţilor de Drept din Romania care se clasează în primele 2 locuri oferite de numărul mai mare de absolvenţi admişi la I.N.M. în ultimii 5 ani.
Componenţa C.S.M. trebuie sa asigure “conectarea sau racordarea” justiţiei la nevoia socială de dreptate si ordine publică firească. Pentru aceasta este necesar ca cei 25 de membri să fie aleşi pe un termen de 3 ani, un singur mandat (unii cu prezenţă permanentă-funcţie de nevoile impuse de buna funcţionare a structurii, alţii doar atunci când sunt necesare, consultări, dezbateri ori adoptari de hotărâri în plen). Din motive de obiectivitate si eficienta se impune ca structura C.S.M. să aibă urmatoarea componenţă;
– 14 jurişti competenti si integri (situaţi pe funcţii de execuţie sau de comandă cu o vechime de cel puţin 5 ani în structurile respective) desemnaţi de către colegiile de conducere din fiecare minister şi de catre liderii de sindicat ;
– 2 şefii ai direcţiilor de personal (cadre) din M.J. şi respectiv din Parchetul General;
– 3 membrii desemnaţi de colegiile de conducere ale Poliţiei Romane, S.R.I. şi S.I.E.;
– 1 membru desemnat de forul superior al I.N.M.;
– 1 membru din partea Uniunii Barourilor de Avocaţi din România;
– 2 membri desemnaţi de Universităţile de Drept din România care se clasează în primele 2 locuri datorită numărului mai mare de absolvenţi admişi la I.N.M. în ultimii 5 ani;
– 1 membru marcant desemnat de Clubul Roman de Presă;
– 1 membru desemnat de instituţia Avocatul Poporului a cărui rol activ în societate lipseşte cu desăvârşire, deoarece are un statut confuz competenţele sale nu sunt clar delimitate, administrative sau de justiţie.
Inspectiile judiciare pentru judecatori si procurori din C.SM. trebuie sa ramana cu acelasi statut existent in prezent. OBLIGATORIU SA SE INTRODUCA IN SISTEMUL JUDICIAR JUDECTORUL DE INSTRUCTIE.
Au dreptate cei care critică alianța asta de la putere. Cum naiba de nu s-au orientat și ei puțin când au format guvernul? Cu atâția specialiști in drept și n-au pus și ei pe cineva mai ca lumea la justiție. Uite, dacă luau numai doi-trei de aici de pe forum și toate problemele ar fi fost rezolvate. Unul ministru și alti doi să zicem consilieri și gata, justiția ar fi fost pusă la punct. Ghinion.
Mai nene, atata timp cat CSM nu raspunde intr-un fel in fata poporului in mod direct sau in fata reprezentantilor poporului adicatelea parlamentarilor, infractorii de ranga inalta fac ce stiu ei cel mai bine!Ce adevar, ce dreptate , ce opanoare! Sfantul GHINION sa traiasca si sa ne fericeasca!
Ăștia nu or fi aflat că protocoalele nu legiferează, pentru a produce conflicte juridice de de natură constituțională, fiind acte administrative de competența instanțelor judecătorești ?
Cand membrii CCR sunt numiti de politicieni si primesc de la parlament imunitate extinsa si pensii speciale la terminarea mandatului, iar politicienii care i-au numit au probleme in instanta, care credeti ca poate sa fie decizia CCR?
Toate institutiile cu membri numiti de politicieni au ajuns 100% politizate in guvernarea PSD-ALDE: CNA, Avocatul Poporului, CCR…
Ați zice că de fapt parlamentaii sunt nesatisfăcuți de modul în care s-a legiferat solicitând CCR să se pronunțe despre modul în care Parchetul General a pus în aplicare legile, deși nu s-a pronunțat nici Inspecția Judiciară și nici vreo instanță judecătorească ?
Opinați că protocoalele Parchetului General ar fi putut fi verificate de Inspecția Judiciară, judecătorii CCR neavând în atribuții să se pronunțe despre funcțioarea Parchetului GeneraL, activitate ce revine conform textului Constituției, membrilor CSM ?
CCR se pronunță în locul Inspecției Judiciare, al CSM și chiar al instanțelor judecătorești, despre actele administrative de gestiune ale Parchetului General ?
I-ați zice, „răspuns cu amabilitate și operativitate”,al CCR, la solicitările unor politicieni ce probabil nu ar putea aștepta, și datorită activităților extinse pe care le desfășoară, parcurgerea chiar a tuturor etapelor stabilite de lege pentru solicitări precum cea adresată către CCR ?
O decizie a CCR ce amintește și de faptul că nici Tăriceanu nu are chiar așa de multă „lejeritate a programului” încât să aștepte la rând cu celelalte persoane pentru a obține ceea ce legea îi solicită să obțină de la instituțiile statului, ?
Opinați că în fiecare an ar trebui evaluată activitatea judecătorilor de la CCR, așa cum și alte instituții procedează ?
Păi dacă unii dintre judecători emit opinii concurente, care nu sunt de aceeați opinie cu opinia majorității, opinați că acele opinii ar putea fi de la „statul paralel”, care ar putea influența opiniile care nu sunt corespunzătoare cu cele ce formează opinia majoritară ?