Verdictul Curții Constituționale în cazul noilor contestații la legile justiției

Update Curtea Constituţională a admis joi mai multe sesizări ale PNL, USR şi ÎCCJ privind neconstituţionalitatea unor articole din actul normativ ce modifică Legea 303/2004, privind statutul magistraţilor, legea urmând să se reîntoarcă în Parlament. Sesizările privind legile 304/2004 privind organizarea judiciară şi 317/2004 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii au fost respinse de Curte.

Articolele declarate neconstituționale de către CCR în legea de modificare a legii privind statutul procurorilor și judecătorilor sunt: articolul 5, art. 7, art.19, art. 56, 75 și 96.

Acestea prevăd:

-art.5 alin.(1) lit.b), c) şi d)]; Funcțiile de judecător, procuror, magistrat asistent și asitent judiciar sunt incompatibile cu orice alte funcții publice sau private cu excepția: b) funcțiilor din structurile judecătorești ,Consiliului Superior al Magistraturii, Inspecției Judiciare și Școlii Naționale de Grefieri. c) funcțiilor din cadrul Ministerului Justiției sau funcțiilor subordonate acestuia, d) funcțiile prevăzute la punctele b ) și c) pot fi ocupate doar prin detașare

-art.7 alin.(7) teza a doua]; Actul Consiliului Suprem de Apărare a Țării prevăzut la alin. 6 poate fi contestat în instanță de către orice persoană care jusrtifică un interes legitim, conform legii contenciosului administratoiv nr 554/ 2004, cu modificările și completările ulterioare. Dispozițiile prevăzute la art. 7 din legea nr 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, nu sunt aplicabile.

art.19 alin.(2)];- o comisie de examinare teoretică și practică va fi alcătuită din 7 persoane: 5 judecători, un avocat și un profesor universitar, desemnați de secția pentru judecători a CSM dintre judecătorii sau avocatii cu cel puțin 12 ani vechime în profesioe și dintre cadrele didactice ale facultății de drept care au obținut gradul universitar de profesor de cel puțin 5 ani. altă comisie de examinare teoretică și practică va fi alcătuită din șapte persoane: 5 procurori, un avocat, un profesor universitar desemnați de Secția pentru procurori ai CSM dintre procurorii sau avocații cu cel puțin 12 ani vechime în profesie, și dintre cadrele didactice ale facultăților de drept care au obținut gradul universitar de profesor de cel puțin 5 ani.

-art.56- articolul abrogat prevedea: La încetarea mandatului pentru funcțiile de conducere prevăzute la art. 53, 54 și 55, judecătorii sau procurorii revin la instanțele sau parchetele de unde provin sau la o instanță sau parchet unde au dreptul să funcționeze potrivit legii.

– art.75 alin.(2)]- sesizările privind apărarea independenței autprității judecătorești în ansamblul său se soluționează, la cerere sau din oficiu, de plenul Consiliului Superior al magistraturii, cu avizul conform fiecărei secții

-art.96 alin.(3) şi (4)]- (3) există eroare judiciară atunci când, în cadrul procedurilor judiciare: a) s-au încălcat norme de drept material sau procesual, fapt ce a condus la încălcarea drepturilor fundamentale, absolute ale persoanei. b) prin încălcarea în mod vădit, incontestabil, a normelor de drept material sau procesual, s-a soluționat o situație litigioasă contrar realității faptice sau juridice ori s-a produs neregularitate în modul de desfășurare a procedurilor judiciare, iar aceasta nu a fost remediată în căile de atac sau în procedurile prevăzute de lege, producând în acest mod o vătămare gravă a drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei. 4) dispozițiile alineatului 3 se completează în materie penală cu cele stabilite de Codul de Procedură Penală, iar în materie civilă cu cele stabilite de Codul Civil și Codul de procedură Civilă.

Prin urmare, dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.303/2004 privind Statutul judecătorilor și procurorilor urmează să fie reexaminate pentru punerea lor de acord cu decizia Curții Constituționale.

CCR  a dezbătut joi sesizările PNL, USR şi ÎCCJ referitoare la Legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legea privind organizarea judiciară şi Legea privind organizarea şi funcţionarea CSM. Este a două oară când legile justiţiei sunt contestate la CCR.

„Obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.303/2004 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor, obiecţie formulată de Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.303/2004 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor, obiecţie formulată de un număr de 89 deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal şi Grupului parlamentar al Uniunii Salvaţi România. Obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară, obiecţie formulată de un număr de 89 de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal şi Grupului parlamentar al Uniunii Salvaţi România. Obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.317/2004 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, obiecţie formulată de un număr de 89 deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal şi Grupului parlamentar al Uniunii Salvaţi România”, se arată pe site-ul Curţii Constituţionale.

Pe 29 martie, PNL si USR au atacat din nou, la CCR, legile Justiţiei.  Deputatul PNL Gabriel Andronache preciza că au identificat nu mai putin de 37 de motive de neconstituţionalitate.

„Am depus la Secretariatul general al Camerei Deputaţilor sesizările pe reglementările reexaminate cu privire la legile justiţiei. Am sesizat din nou CCR, pentru că, în mod evident, ceea ce au făcut colegii din majoritatea parlamentară, respectiv cei de la PSD-ALDE-UDMR, în procedura de reexaminare, nu are nicio legătură cu ceea ce a scris CCR în cele trei decizii. Am constatat nu mai puţin de 37 de motive de neconstituţionalitate. La Legea 303/2004 am invocat 22 de motive de neconstituţionalitate, la Legea 317/2004 – nouă astfel de motive, iar în cazul Legii 304 am identifiat nu mai puţin de şase motive de neconstituţionalitate. Plecând de la chestiuni care ţin de modul în care au fost adoptate aceste reglementări. Vă reamintesc, rapoartele au venit la plen atât la Camera Deputaţilor, cât şi la Senat, în ziua în care au fost adoptate va reamintesc că în plenul Senatului a fost introdus în Legea 303 un amendament care a fost denumit de majoritatea parlamentară de corelare tehnico-legislativă, când el, practic, a modificat definiţia erorii judiciare”, a declarat deputatul PNL Gabriel Andronache.

„Inadmisibil, din punctul nostru de vedere, ca aşa ceva să se întâmple în procedura parlamentară. Există totodată motive care se referă la conţinutul acestor modificări şi care fac în continuare reglementările în cauză toxice pentru sistemul de justiţie din România. Ca atare, avem speranţe mari că reglementările vor fi din nou declarate neconstituţionale şi vor reveni în procedură legislativă”, a spus liberalul.

În replică, preşedintele PSD Liviu Dragnea a criticat dur acţiunea PNL şi USR care au contestat din nou la Curtea Constituţională legile justiţiei, spunând că aceste formaţiuni susţin statul paralel şi vor ca abuzurile să continue.

„Grupare de partide care susţin statul paralel, ca abuzurile să continue, ca lumea tenebrelor, pe care o vedem toţi azi, să continue. Noi vorbim de un pachet de legi adoptat prin procedură parlamentară, au fost atacate la CCR, cu câteva excepţii la unele articole, au fost declarate constituţionale, acum vor analiza din nou. Acest film, disperare, se va încheia pentru că nu pot bloca mersul democraţiei, legile ajung la preşedinte, dacă dânsul vrea să le întoarcă la Parlament, acele legi vor intra până la urmă în vigoare”, a declarat Liviu Dragnea, pe 29 martie, la Focşani.

„În fiecare zi ies la iveală abuzuri şi tot mai mulţi prind curaj şi ce se întâmplă chiar azi în anumite instituţii, nu a contat ce a ieşit la iveală de la Ploieşti, acei procurori nu sunt deranjaţi, dar nu a contat că se pare că sunt aceleaşi practici la Bucureşti” , a spus Dragnea.

Tot pe 29 martie, judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-au constituit în Secţii Unite, pentru a contesta la CCR Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.