Una caldă și una rece: Deficitul s-a mai redus, datoria externă a crescut însă.
În perioada ianuarie – iulie 2023 contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 11.892 milioane euro, comparativ cu 15.207 milioane euro în perioada ianuarie – iulie 2022. În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mic cu 2.357 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 1.659 milioane euro, balanța veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mare cu 637 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mic cu 64 milioane euro.
Această scădere a deficitului balanței de plăți ar trebui să ducă la o creștere a rezervelor valutare și la o reducere a dependenței de finanțări externe. Rezervele valutare reprezintă suma de bani pe care o țară o deține în valuta străină. Acestea sunt folosite pentru a finanța importurile, pentru a interveni pe piața valutară și pentru a proteja moneda națională de fluctuații. O creștere a rezervelor valutare oferă o mai mare stabilitate economică și financiară. Când o țară are un deficit al balanței de plăți, aceasta trebuie să împrumute bani din străinătate pentru a-și finanța importurile. Acest lucru poate duce la o creștere a datoriei externe și la o scădere a independenței economice. Reducerea deficitului balanței de plăți reduce nevoia de finanțări externe, ceea ce îmbunătățește situația economică a țării.
În perioada ianuarie – iulie 2023, datoria externă totală a crescut cu 14.259 milioane euro. Datoria externă pe termen lung a însumat 115.220 milioane euro la 31 iulie 2023 (72,5 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 17,9 la sută față de 31 decembrie 2022. Datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 iulie 2023 nivelul de 43.600 milioane euro (27,5 la sută din totalul datoriei externe), în scădere cu 6,9 la sută față de 31 decembrie 2022.
O datorie externă în creștere poate fi un semn de avertizare pentru o economie. Aceasta poate indica faptul că țara are dificultăți în a-și finanța nevoile, ceea ce poate duce la o serie de probleme economice, cum ar fi inflația, șomajul și reducerea investițiilor.
„Deficitul s-a mai redus, datoria externă a crescut însă”
Pai, cum vroiai sa faci cand n-ai bani, o gaura nu se umple prin taieri, cum cred unii, o gaura se umple prin imprumut. Nu suntem Ukraina, sa ne dea bogatii gratiz.
Pai si care.i SUMA TUTUROR FURACIUNILOR,Ca dupa cum traiesc romanii de rau pare Ca SUMA DATORIILOR E LA BARONII SI POLITICIENII IUDEOLASONI &CO,Romanii tot mai rau o duc iar ei arunca cu bani si in caini si in beizadelele drogate.
Scade sau creste cetățeanul își vede de treaba indiferent de câte datorii au alții fiecare are grijă de datoriile lui … că ne coordonează „chinezii, rușii englezii americanii nemții sau francezii mă doare in cot fiecare dintre noi suntem șefii noștrii …. fiecare individ are propria sa datorie ..
Aici suntem /am fost impinsi astfel incat sa fim dependenti de oligarhia financiara mondialista pe veci . Nici nepotii nepotilor nostrii nu vor putea plati ! Pentru asta a fost adus instrumentul Catzu prim ministru 4 luni. Exact pentru asta. Pentru a imprumuta 90 miliarde dolari , nucleul acestei datorii externe, dupa care a fost retras. Altul nu a vrut sa se manjeasca cu acest act de tradare.
Astia spera sa santajeze Austria de vreo 2-3 miliarde de Euro, cica faptul ca ne-au tinut in afara Schengen ne-a generat pierderi… si prostu’ de rand care iese la vot chiar crede