Comisia „Nufărul pentru SRI”

Chestionat în legătură cu informațiile rezultate din cele opt ore de audiere a lui Florian Coldea, Claudiu Manda, preşedintele Comisiei de control al SRI, a preluat una dintre expresiile favorite ale celui interogat: „Nu confirm, nu infirm“. După care a Manda a promis că audierea lui Coldea va fi reluată la o dată neprecizată. O atitudine ambiguă care nu face decât să confirme faptul, demonstrat și cu alte ocazii, că acest control parlamentar este o formalitate și nu atacă niciodată frontal problemele reale din SRI.

O deviză, deja confirmată la noi în ultimele decenii, spune că „dacă vrei să îngropi o problemă, înființezi o comisie parlamentară care să o analizeze“. Iar în această privință există nenumărate exemple. Exemple printre care se încadrează și activitatea Comisiei parlamentare de control al SRI.

Hotărârea nr. 30/1993

Înființată în urmă cu 25 de ani, prin Hotărârea nr. 30/1993 privind organizarea și funcționarea Comisiei comune permanente a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității Serviciului Român de Informații, Comisia de control al SRI ar trebui, așa cum îi spune și numele, să controleze activitatea unuia dintre cele mai importante dintre serviciile noastre secrete. Conform art. 5. al acestei hotărâri, Comisia exercită controlul concret și permanent asupra activității SRI  și, printre altele, are și următoarele atribuțiuni:

– verifică dacă, în exercitarea atribuțiilor ce revin Serviciului Român de Informații în domeniul siguranței naționale, sunt respectate prevederile Constituției și ale celorlalte acte normative;

– examinează cazurile în care s-au semnalat încălcări ale prevederilor constituționale și ale altor dispoziții legale în activitatea Serviciului Român de Informații și se pronunță asupra măsurilor ce se impun pentru restabilirea legalității;

– analizează și cercetează, la cererea oricăreia dintre comisiile permanente pentru apărare, ordine publică și siguranță națională ale celor două Camere, sesizările cetățenilor care se consideră lezați în drepturile și libertățile lor, prin mijloacele de obținere a informațiilor privind siguranța națională;

– examinează și soluționează celelalte plângeri și sesizări ce-i sunt adresate în legătură cu încălcarea legii de către Serviciul Român de Informații;

– examinează rapoartele prezentate Parlamentului, potrivit legii, de către directorul Serviciului Român de Informații și întocmește un raport propriu asupra acestora, pe care îl înaintează birourilor permanente ale celor două Camere.

Audieri mai vechi

Anul trecut, pe 25 ianuarie, Adrian Țuțuianu, fost președinte al Comisiei de control al SRI, a anunțat că Eduard Hellvig, directorul SRI, le-a prezentat parlamentarilor două rapoarte: unul despre Florian Coldea şi unul despre generalul de brigadă Elena Istode.

Atunci, Coldea a fost audiat în legătură cu o serie de informații publice privitoare la relațiile lui Coldea cu Sebastian Ghiță, dar și la „eventuala prezenţă“ a lui Coldea în cadrul unor discuţii privitoare la stabilirea componenței unor complete de judecată. De asemenea s-a analizat și posibilitatea ca proiectul pentru autostrada Comarnic-Brașov să fi fost blocate prin „presiunile exercitate de SRI, prin domnul Coldea, le-a făcut asupra decidenţilor, ameninţându-i cu puşcăria dacă dau drumul la acest proiect“.

Cea de-a doua problemă analizată atunci de Comisie a fost legată de concediul de lux pe care generalul de brigadă SRI Elena Istode, cea căreia i se mai spunea și „Anaconda“, l-a petrecut împreună cu familia politicianului Cristian Rizea. La fel ca și acum, Comisia a anunțat că „ancheta internă nu este închisă“. Atunci, Țuțuianu, președintele Comisiei, a declarat: „Cu privire la ambele rapoarte, din punctul meu de vedere, chiar dacă nu avem o încălcare a legii – asta e concluzia celor două rapoarte –, asta e cel puţin o problemă de raportare deontologică din partea ofiţerilor de informaţii atunci când sunt prezenţi în excursii sau activităţi de tipul acesta cu parlamentari sau oameni de afaceri“. Atât și nimic mai mult.

Scandaluri uitate, scandaluri „îngropate“

În martie 2017, SRI și-a prezentat raportul de activitate pe anul 2016. Un raport secretizat, la care publicul nu a avut acces. Atunci, pe site-ul instituţiei a apărut doar o declaraţie de presă a directorului SRI, în care se menţiona că „nu va insista pe cifre statistice“. Asta, în condițiile în care, până în 2014, SRI prezenta rapoartele de activitate detaliate de câteva zeci de pagini. Dar în 2015 prezentarea activităţii s-a restrâns doar la câteva informații privitoare mai ales la relaţiile publice ale instituţiei. Totuși, anul 2015 a fost cel în care SRI a încercat să impună câteva măsuri aflate în totală contradicție cu activitatea altor instituții deosebit de importante. Atunci, în ianuarie 2015, CCR a respins, pe motiv de neconstituţionalitate, legile „Big Brother“ susţinute de SRI. A fost vorba despre Legea retenţiei datelor, Legea cartelelor prepay şi Legea securităţii cibernetice.

Tot în 2015 a izbucnit scandalul „câmpul tactic“, după ce directorul Direcţiei Juridice a SRI, generalul Daniel Dumbravă, afirmase că „instanţele de judecată au devenit «câmp tactic» al serviciilor de informaţii“. Și tot în acel an s-a declanșat scandalul privitor la ofiţerii acoperiţi din justiţie. Atunci, după luni de tăcere oficială dublată de presiuni publice, CSAT a comunicat că nu există aşa ceva. Iar asta, în condițiile în care deconspirarea unor posibili  ofiţeri acoperiţi din justiţie ar fi constituit o încălcare a legii. O încălcare pe care Comisia parlamentară de control al SRI nu a abordat-o niciodată. Altfel… membrii Comisiei parlamentare de control al SRI nu pierd nicio ocazie de-a se lăuda că marii șefi ai Serviciului Român de Informații tremură în bocanci de teama controalelor parlamentare.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.