Consiliul Fiscal estimează că în acest an vom avea un deficit bugetar cuprins între 4,6 și 4,8% din PIB, față de 3,6% cât a estimat Guvernul Orban prin legea bugetului. ”Ecartul față de ținta de 3,6% din proiectul de buget provine din: i) 0,45 pp din PIB din deteriorarea peste așteptări probabilă a execuției bugetare aferente anului 2019, care reprezintă punctul de plecare în construcțiile bugetare subsecvente; ii) 0,5 pp din modificarea taxelor și impozitelor ulterior adoptării proiectului de buget pentru 2020; iii) 0,15 pp în ipoteza unei proiecții macroeconomice mai plauzibile (prudente)”, spun cei de la Consiliul Fiscal. Deși bugetul pentru anul 2020 are în vedere o reducere a derapajului bugetar, scăderile de impozite operate la scurt timp după adoptarea actului normativ, precum și slăbiciuni suplimentare ale execuției bugetare pe anul 2019, comparativ cu parametrii aprobați prin cea de-a doua rectificare bugetară, conduc la o probabilă adâncire a dezechilibrului bugetar în anul 2020, mai spun cei de la Consilul Fiscal. Potrivit acestora, majorarea programată a punctului de pensie cu 40% de la 1 septembrie 2020 are loc în contextul unui derapaj bugetar de proporții deja existent. Chiar și fără această măsură estimarea CF privind deficitul bugetar pentru anul curent ar fi de circa 3,8 – 4,1% din PIB, ceea ce se traduce printr-o încordare și mai severă a bugetului, dată fiind puținătatea resurselor disponibile în raport cu obligațiile angajate în prezent, chiar fără a le lua în considerare și pe cele viitoare.
Impactul majorării cu 40% a punctului de pensie de la 1 septembrie 2020, precum și al celorlalte măsuri cuprinse în noua lege a pensiilor va fi pe deplin observabil la nivelul anului 2021, implicând o majorare a ponderii cheltuielilor cu asistența socială cu încă 1,85 pp din PIB față de anul curent, și un nivel al deficitului bugetar în jurul valorii de 6% din PIB. În 2022 deficitul ar trece de 7% din PIB. Asemenea deficite sunt foarte greu de imaginat ca fiind de acceptat de către piețe și indică nevoia de corecție la timp. În
aceste condiții, o corecție către niveluri apropiate de pragul de 3% din PIB pentru deficitul bugetar, avute în vedere de altfel și de autorități în cadrul fiscal-bugetar pe termen mediu, apare drept extrem de dificil de realizat. De aceea, nu trebuie să se accepte creșterea deficitelor bugetare, iar consolidarea trebuie să debuteze încă din anul 2020.
Niveluri înalte și în creștere ale deficitului bugetar (admițând că piețele le-ar tolera un timp) ar determina acumularea de datorie publică și vulnerabilizarea masivă a stării finanțelor publice; spațiul fiscal nu ar exista, ceea ce ar conduce la imposibilitatea de a stimula economia în faza de recesiune a ciclului economic și mai mult, în mod inevitabil ar impune corecții fiscale, contribuind la menținerea caracterului pro-ciclic al politicii fiscal-bugetare.
CF susține că necesitatea consolidării bugetare trebuie considerată și în corelație cu perspectiva modificării rating-ului suveran, care este menționată explicit drept element cheie în perspectiva evaluărilor viitoare ale agențiilor de profil. În acest context bugetar foarte dificil, inițiative privind reduceri de taxe și impozite, precum și creșteri de cheltuieli nu se justifică, fiind contrare logicii consolidării bugetare. În plus, cu cât corecția bugetară va începe mai târziu, cu atât amploarea măsurilor corective necesare va fi mai ridicată și implicit costurile economice și sociale mai însemnate.
Dacă, în ultimii ani, singurul reper funcțional din perspectiva regulilor fiscale naționale și/sau europene a fost reprezentat de pragul de 3% din PIB pentru deficitul bugetar efectiv, în prezent, și acesta este depășit, iar direcția este de majorare a deviației față de acesta. Perspectiva plasării României în PDE apare dificil de evitat, iar aceasta ar trebui să îndemne la corecții cât mai grabnice.
Balanța riscurilor în legătură cu soldul bugetar aferent anului 2020 este înclinată, în opinia CF, pe partea negativă, respectiv înregistrarea unui deficit bugetar mai ridicat, presiuni suplimentare asupra bugetului putând să apară din: evoluții economice mai nefavorabile la nivel internațional, aplicarea deciziei de dublare a alocațiilor, prorogată până la 1 august, înregistrarea unei creșteri mai alerte a cheltuielilor cu bunuri și servicii. În sens opus ar putea acționa o reducere a cheltuielilor de investiții, dar este puțin
probabil ca această să poată compensa o eventuală manifestare a riscurilor descrise anterior.
În ceea ce privește perspectivele fiscal-bugetare pe termen mediu, considerând politici neschimbate și toleranță (greu de imaginat) din partea piețelor, CF apreciază probabile niveluri ale deficitului bugetar de peste 6% din PIB în anul 2021 și respectiv peste 7% din PIB în anul 2022. În aceste condiții și având în vedere contextul economic intern și internațional complicat, inclusiv din perspectiva disponibilității și costurilor finanțării, este evidentă necesitatea adoptării cat mai rapide de măsuri corective de amploare, capabile să readucă situația fiscal-bugetară pe o traiectorie sustenabilă, și în conformitate cu regulile fiscale naționale și europene.
Nenorocitii astia din Consiliul Fiscal (dar si PNLeprele iohhaniste) numai de pensiile celor care produc plusvaloare vorbesc cand se vaita de cheltuieli si de deficit bugetar. Dar de cei care consuma banii facuti de poolime, cum ar fi suprafinantarea serviciilor secrete, achizitionarea de armament, pensii si salarii speciale, NIMIC nenorocitilor?!
@Nick
Mai lasati-ne fratilor cu pensiile.Toata ziua pensii,pensii,pensii.Calculul PSD a fost corect pe hartie, marim salariul la bugetari si pensiile si avem 6,5 mil de votanti pe vecie.
Numai ca pensionarul si bugetarul cu salariu mic cand au mers la piata si au vazut la alimentele de baza cartofi,fasole,ceapa,rosii…. preturi dublate sau triplate s-au lecuit de PSD.
Economia are si ea regulile ei. Nu poti sa arunci pe piata o masa monetara imensa fara acoperire.
Este ca si cum ai da drumul la tiparnita cu bani, cu efecte devastatoare pentru populatie.
Ok,marim pensiile cu 40%, pensionarii poate castiga oarece (m-as mira) dar daca ne ducem iar (sigur) la cresteri de preturi si inflatie ce facem cu 1,2 mil de oameni care lucreaza in privat pe salariul minim?
Va spun eu ce facem. Or sa plece. O sa ramanem o tara de pensionari si bugetari.
Dezvoltatul vest a avut zeci de ani deficite in jur de 2 cifre , asa au construit infrastructura si si-au dezvoltat economia. Noi ne taram cu un degicit minuscul, autostrada pitesti sibiu se blocheaza de la gandacul de tumbă sau orice goangă venita de la bruxeles. Da avem un consiliu care ne urecheaza.
Daca s-ar adeveri cel putin 25% din toate „proocirile” acestor „specialisti’ am fi fost demult istorie si nu prezent
@gabriel
In principiu ai dreptate. Dar cand tu demnitar, incepand cu presedintele, iti maresti de trei ori salariul sustinand ca e o masura buna si justa si ca avem crestere economica, atunci nu poti avea nerusinarea sa pretinzi ca ptr ceilalti nu sint bani. Magaria a fost a PSD-ului care a majorat pensiile cu taraita( echivalent aproximativ cu indexarile care trebuiau facute si nu s-au mai facut) si a lasat, electoral, o majorare cat de cat rezonabila abia spre sfarsitul mandatului lor. De aici toata bulibasala. Ticalosia PSD-ului a dus la balamucul de acum.
Mai @gabriel, cine scrie de masa monetara fara acoperire aruncata pe piata? Eu am scris clar ca e vorba de redirectionarea sumelor existente! Te faci ca nu ai inteles, nu? Pai de ex. de ce am cumparat cu plata in avans (4 mld $) rachete depasite din SUA? De ce cumparam acuma iarasi rachete din SUA cu banii jos (probabil)? De cate ori este convocat iohannis in SUA, se alege cu o sapca de la Trump iar Romania cu noi contracte de achizitii de armament nenegociabile dar cu plata in avans. Germania (marea majoritate a tarilor UE) de ex nu arunca cu bani pe echipamente militare spre deosebire de RO. De ce dam pensii nesimtite, adica au contribuit putin dar primesc mult? De ce avem bani fara numar ptr sekuritate? Ia scoate din buget sume din cheltuielile pe care le-am enumerat (scurt) si vezi cat va fi deficitul bugetar. Tu pleci de la idea ca doar pensionarii si salariile oamenilor obisnuiti sunt in plus, ptr restul TREBUIESC dati bani fara comentarii!!! Si ce au preturile cu pensiile?! Daca ar fi bani fara acoperire in piata primul ar reactiona cursul de schimb (PARITATEA euro-leu!!!) Inca nu s-a majorat nimica dar preturile cresc la fel sub guv PNL ca sub guv. PSD. Cursul euro/leu oscileaza intre 4,7 si 4,8, adica ~2%. Dar preturile cresc cu mult peste 2% !!! Ptr ca asa vrea patronatul!!!
Ma întreb Daniel Daianu, acest consiliu monetar ce a făcut pana acum. De ce nu a publicat într-un ziar național acest studiu când PSD schimba legile?
Deci eu m-am saturat de acesti magari prosti si ticalosi din Consiliul Fiscal. Daca mor de grija bugetului public sa renunte ei primii la salariile lor uriase platite de cetateni su dupa aceea sa comenteze de pensiile si salariile celorlalti. Dupa mintea acestor magari nemernici trebuie sa traiasca in saracie poporul care munceste ca sclavul de teama unor prognoze facute de magari prosti si nesimtiti. Daca va desfiintam si va dam afara,fara salariile voastre de nesimtiti crestem toate pensiile minime!
@Stefan: Daniel Daianu a publicat MULTE pe subiect:
17 Septembrie 2019(inca era Guv Dancila!): https://adevarul.ro/economie/stiri-economice/deficitul-acut-spatiu-fiscal-mai-periculos-1_5d80f3eb892c0bb0c6b017a1/index.html
22 Septembrie 2019(inca era Guv Dancila!): http://www.consiliulfiscal.ro/Deficitul%20acut%20de%20spatiu%20fiscal%20este%20tot%20mai%20periculos.pdf
August 2019: https://www.agerpres.ro/economic-intern/2019/08/11/interviu-daianu-rectificarea-are-loc-in-conditiile-in-care-bugetul-public-consolidat-este-teribil-de-incordat-ca-niciodata-parca–354298
Aveti aici, pe Site-ul Consiliului fiscal MULTELE Opinii pe subiect:
http://www.consiliulfiscal.ro/
„4,9% – spectaculosul deficit public al României în T3. De 2 ori mai mult decât oricine altcineva din UE.
România a reușit din nou să iasă în evidență la nivelul UE prin nivelul cel mai ridicat al Deficitului PUBLIC consemnat pe Trim. 3/2019, respectiv -4,9%/PIB.
La mare distanță în urma noastră, apar Franța(-2,5%), Ungaria(-2,2%) și Slovacia(-1,9%), toate în zona permisă de până la -3%/PIB, media UE e de -0,9%, iar media Zonei Euro de -0,7%.
Deși în 2014 sau 2015 pensiile și alocațiile pentru copii erau mici, ba chiar mult mai mici, echilibrul bugetar a fost ținut sub control și am atins chiar obiectivul asumat pe termen mediu de stabilitate a unui deficit structural limitat la 1% din PIB. După care, estomparea în memoria colectivă a consecințelor nefaste ale aventurii din 2008 când noi măream salarii și pensii exact când se apropia criza, ne-a trimis într-o frenezie de consum pe datorie și de inflamare a PIB pe bază de cerere internă și importuri masive.
Una peste alta, discuția(tardivă) referitoare la dacă sunt sau nu bani pentru creșterea cu 40% a pensiilor sau majorarea cu 100% a alocațiilor pentru copii e ABSURDĂ, atâta timp cât România are Deficit bugetar. Deficit înseamnă că suntem pe MINUS cu Cheltuielile față de Venituri, motiv pentru care ne și împrumutăm(vezi și megaîmprumutul de 3 miliarde Euro luat recent pe termen lung și foarte lung). De unde se vede cât se poate de clar că NU sunt bani. Avem doar dacă ne dau alții, cu dobânzi mari.”
https://cursdeguvernare.ro/49-spectaculosul-deficit-public-al-romaniei-in-t3-de-25-ori-mai-mult-decat-oricine-altcineva-din-ue.html