Inspecțiile fiscale stabilesc, aproape invariabil, obligații suplimentare de plată la impozitul pe profit în cazul băncilor. Presiunea asupra acestora a crescut odată cu introducerea obligațiilor e raportare a tranzacțiilor transfrontaliere DAC6, care se adaugă cerințelor de raportare existente, ce ar putea ridica și ele probleme în practică, de exemplu FATCA (The Foreign Account Tax Compliance Act) și CRS (Standardul Comun de Raportare). Ajustările de prețuri de transfer, provocările din zona telemuncii, modificările intervenite pe final de an în Codul fiscal, dar și dispozițiile învechite din zona de TVA punctează principalele zone de risc din perspectivă fiscală pentru această industrie.
Lacune de documentare
”FATCA & CRS sunt zone pe care autoritățile fiscale nu le-au verificat încă, dar care pot ridica probleme în practică din cauza lacunelor de documentare și a procedurilor insuficient testate de către instituțiile financiare. În plus, de anul acesta, au intrat în scenă și raportările DAC 6, ceea ce poate însemna un nou centru de interes al autorităților fiscale, care, în ultimii ani, la aproape fiecare raport de verificare întocmit au stabilit obligații suplimentare. Niciun contribuabil nu are o vizibilitate individuală suficientă asupra celor mai bune practici din industrie, a problemelor identificate în inspecțiile fiscale sau a riscurilor generate de comportamentul local care urmează în multe cazuri exclusiv instrucțiunile de grup. Există desigur și tendințe macroeconomice și internaționale care afectează evoluția fiscalității în România, însă, dincolo de acestea, se simte puternic pulsul nevoii de colectare (prin inspecțiile fiscale în industria serviciilor financiare) și al cerințelor de conformare (de exemplu în zonele deja amintite DAC6, FATCA și CRS)”, susține Andra Cașu, Partener Asociat, Liderul Departamentului de Impozite Directe și Coordonator taxe al industriei de servicii financiare, EY România. ”Să nu uităm și de impactul pe care SAF-T îl va avea asupra băncilor în mod particular, deoarece, în momentul de față, acesta este un aspect fiscal polivalent care suscită interes și care cu siguranță va genera provocări practice”, subliniază partenerul asociat EY.
Fisc mai agresiv
Nevoia de a aduce sume suplimentare la bugetul de stat în 2021 va determina autoritățile fiscale să devină mai agresive decât până acum, ceea ce le predispune la neglijarea regulilor de procedură spune Alex Slujitoru, avocat, Litigii Fiscale, Radu și Asociații, ”În contextul sancțiunilor recent introduse în Codul de procedură fiscală pentru o serie de abateri ale inspectorilor fiscali – ce merg până la constatarea nulității raportului de inspecție fiscală și a deciziei de impunere, spre exemplu, când acestea au fost emise într-o situație ce a condus și la sesizarea organelor penale – un contribuabil bine informat și vigilent pe parcursul desfășurării controlului poate obține rezultate neașteptat de favorabile”, semnalează Alex Slujitoru.
Există ceva speranță
Analiștii se așteaptă ca autoritățile fiscale să ia măsuri prin schimbarea practicii în cadrul inspecțiilor fiscale în conformitate cu recomandările OCDE, ceea ce ar trebui să ducă la un mediu mai armonizat și la mai puține controverse în viitor. “Fie că vorbim despre acordarea de împrumuturi, implementarea unor structuri de tipul cash-pooling sau alte forme de suport financiar, finanțarea intra-grup este cea mai directă formă de obținere a unui sprijin financiar pentru desfășurarea activităților, atât de necesară în special în ultimul an pentru multe dintre companiile din România”, afirmă Georgiana Bizdrigheanu, Manager, Departamentul de Prețuri de Transfer, EY România. Conform acesteia, exportul publicat de OCDE privind tranzacțiile financiare ar trebui să ajute atât contribuabilii, cât și autoritățile fiscale să determine în mod unitar dacă a fost respectat principiul prețului de piață în tranzacțiile financiare. ”În mod normal, ne așteptăm ca autoritățile fiscale să ia măsuri prin schimbarea practicii în cadrul inspecțiilor fiscale în conformitate cu recomandările OCDE, ceea ce ar trebui să ducă la un mediu mai armonizat și la mai puține controverse în viitor. Rămâne de văzut cât de realistă este această așteptare prin prisma inspecțiilor viitoare efectuate de ANAF în zona prețurilor de transfer vizând tranzacțiile financiare”, a adaugă Bizdrigheanu.
Și în UE există prevederi vechi
Prevederile privind scutirile de TVA la nivelul UE pentru serviciile financiare au rămas neschimbate din 1977 și sunt dificil de aplicat în practică. Acestea au fost semnalate de Georgiana Iancu, partener EY și Coordonatorul Departamentului de Taxe indirecte, și deFlorina Parîng, Senior Manager, EY România. ”Zilnic cât de dificil sunt de aplicat în practică. Dispozițiile «învechite» din Directiva de TVA nu au ținut ritmul cu evoluțiile economiei moderne și, în mod evident, nu sunt adecvate unor tranzacții financiare moderne, complexe și dependente masiv de tehnologie. În fiecare an, vedem noi întrebări preliminare adresate CJUE, fie din cauza unor decizii anterioare ale Curții care necesitau mai multă claritate și perspective noi, fie pur și simplu pentru că legislația de TVA nu acoperă spețele și complexitățile inerente tranzacțiilor financiare”, declară Georgiana Iancu. ”Cesiunile de creanțe, recuperările de costuri, operațiunile în afara sferei de TVA prin prisma deducerii TVA, tranzacțiile mamă-sucursală și impactul asupra proratei de deducere sunt doar câteva din laitmotivele întrebărilor preliminare la Curtea Europeană de Justiție adresate în ultimii ani.
Rolul jurisprudenței europene în descâlcirea regulilor de TVA în sectorul serviciilor financiare a devenit esențial în ultimii ani, însă rezultă deseori într-o aplicare restrictivă, inadecvată sau exagerat de complexă a scutirilor de TVA și a regulilor privind deducerea acestei taxe”, completează FlorinaParîng. ”Ca parte a inițiativei de reformare a regimului de TVA pentru serviciile financiare și de asigurare, Comisia Europeană a lansat procesul consultativ cu mediul de afaceri la începutul lunii februarie, termenul de răspuns fiind 31 mai 2021. Jucătorii din sectorul financiar-bancar și asigurări au, așadar, posibilitatea să contribuie activ în acest proces care acoperă elemente esențiale pentru viitorul serviciilor financiare. Mă refer aici la eliminarea scutirilor de TVA, introducerea unei opțiuni de taxare, aplicabilitatea scutirii de cost sharing și pentru serviciile financiare sau includerea unei rate fixe de deducere a TVA: caracter opțional sau obligatoriu”, conchide Georgiana Iancu.
Întrebări legate de telemuncă
Procesul de management al schimbării vizavi de munca la distanță poate părea simplu, dar dacă nu este coordonat într-un mod adecvat, structurat, poate duce la diminuarea eficienței angajaților pe termen mediu și lung. Deși domeniul financiar ”a fost printre cele mai reticente”, ”telemunca este posibilă în această industrie”, subliniază Corina Mîndoiu, Partener Asociat, Departamentul de Impozit pe Venit și Contribuții Sociale, EY România. ”Într-o perioadă foarte scurtă, activitatea remote a fost
implementată la scară largă. Procesul de management al schimbării vizavi de munca la distanță poate părea simplu, dar dacă nu este coordonat într-un mod adecvat, structurat, poate conduce la o diminuare a eficienței angajaților pe termen mediu și lung”, spune Corina Mîndoiu.
Munca de la domiciliu, implementată de mulți angajatori din martie 2020, a generat și necesitatea adaptării pachetului salarial la noua realitate Geanina Ciorâța, Senior Manager, Departamentul de Impozit pe venit şi contribuţii sociale, EY România, explică și implicațiile ce au derivat din telemuncă: “Ca urmare a muncii de la domiciliu, implementată de mulți angajatori din martie 2020, a devenit necesară și adaptarea pachetului salarial la noua realitate, astfel încât motivarea salarială, productivitatea angajaților și competitivitatea pachetului salarial să nu aibă de suferit ca urmare a pandemiei. În plus, modificările legislative adoptate de la 1 ianuarie 2021 aduc o serie de noi beneficii neimpozabile, pentru unele din ele, însă, existând anumite semne de întrebare cu privire la procedura de acordare. Nu în ultimul rând, subiectul tichetelor cadou rămâne încă unul sensibil, chiar și după cele mai recente modificări ale Codului Fiscal”.
FOLOSITI BANI CASH, NU MAI TRANZACTIONATI PRIN BANCA… DACA BANII DIN BANCA NU CORESPUND CU BANII DIN SALARIU SI DECLARATIA PE VENIT DE LA ANAF O SA FIE IMPOZITATI DE ACUM INAINTE. DIN CE IN CE MAI MULTI VORBESC DE JAFUL ASTA. DACA PRIMESTI BANI DIN STRAINATATE PRIN BANCA O SA FIE IMPOZITATI INDIFERNET DE SUMA. PINA SI IMPRUMUTURILE SAU BANII DE LA COPII ORI PARINTI O SA FIE JEFUITI PRIN IMPOZITAREA FACUTA DE MAFIA SECURISTA ANAF!!!!! NU MAI FOLOSITI BANCILE
Domnule Matei, nu stiu care banci se tem de fisc! Poate micile banci,alea care sunt puse sa faca mici diversiuni si populatia sa uite de FMI, de Banca Mondiala si Banca de Dezvoltare Internationala. Guvernele sunt conduse de…banci,fiscul e in subordinea guvernelor, asa ca e ca si cum mi-as baga mana in buzunarul stang ca sa scot un banut si sa-l bag in buzunarul drept!In acest fel,am strans impozitul de la banci, mama lor de banci ! Domnule Matei astea 3 instante financiare internationale enumerate mai sus au fost create pentru a-si intinde suprematia asupra economiei la nivel planetar.Contributiile pe care le platesc statele in fiecare an,acestor 3 institutii sunt de ordinul sutelor de miliarde de dolari.FMI,Federal Reserve Bank si Banca Angliei isi asuma rolul de politie mondiala pentru recuperarea datoriilor!
Domnule Matei, nu stiu care banci se tem de fisc! Poate micile banci,alea care sunt puse sa faca mici diversiuni si populatia sa uite de FMI, de Banca Mondiala si Banca de Dezvoltare Internationala. Guvernele sunt conduse de…banci,fiscul e in subordinea guvernelor, asa ca e ca si cum mi-as baga mana in buzunarul stang ca sa scot un banut si sa-l bag in buzunarul drept!In acest fel,am strans impozitul de la banci, mama lor de banci ! Domnule Matei astea 3 instante financiare internationale enumerate mai sus au fost create pentru a-si intinde suprematia asupra economiei la nivel planetar.Contributiile pe care le platesc statele in fiecare an,acestor 3 institutii sunt de ordinul sutelor de miliarde de dolari.FMI,Federal Reserve Bank si Banca Angliei isi asuma rolul de politie mondiala pentru recuperarea datoriilor!FATCA , acest regulament fiscal a fost creat si aprobat in SUA prin 2010. El s-a aplicat prin 2014, initial ca un control al conturilor tuturo cetatenilor americani ,apoi rezidenti americani, apoi 5 tari din UE au acceptat acest regulament, apoi acorduri interguvernamentale cu toate tarile care intelegeri privind asa zisa dubla impozitare etc. Appoi vine standadul asta CRS care zice ca ne apara de frauda fiscala!
Desigur,doamna Casu si domnul Slujitoru nu ne explica smecheria asta de FATCA,fabricata in SUA.Insa eu cred ca tarile indatorate,obligate sa negocieze cu FMI si Grupul Ditchely au gasit unele cai spre o oarecare independenta a bancilor lor. Atunci hop, politia FMI si Grupul select englez Ditchely care impun alte conditii tarilor indatorate prin ,,faimosul”regulament FATCA si CRS care datorita cursului de schimb oscilant,le fac sa aibe cu minunate datorii inextricabile.
Cine castiga domnule Matei? Bancile care au in subordine guvernele(si nu invers).Cine pierde domnule Matei? Cetatenul de rand care nu stie mare lucru de aceasta ,,manareala” ce vrea sa ascunda decaderea SUA si a UE si care vor sa-si salveze bogatii pe spinarea lor.
De aceea nu-si platesc milioanele sau sutele de milioane imputate de justitie si ”uitate” de Citu?
Pe romaneste ”apa de ploaie”, daca s-ar atinge cineva ar scoate #rezistentii in strada sa le ”repereze” onoarea pierduta…