Reprezentanții statului român în Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor din cadrul operatorului național de transport gaze naturale Transgaz au ignorat solicitările Consiliul de Administrație de a se lăsa mai mulți bani pentru investiții și au aprobat distribuirea unei cote de minim 90% din profitul societății pe 2017.
În felul acesta, transportatorul se vede în imposibilitatea de a finanța proiecte de dezvoltare strategice cu încadrare în limitele de îndatorare impuse prin contractele de finanțare. Conducerea Transgaz a cerut în două rânduri un dividend de 25,22 lei/acțiune, însă AGOA a aprobat un dividend brut în valoare de 45,38 lei/acțiune. Cum Transgaz are programate investiții de 6,1 miliarde de lei în perioada 2018-2020 în dezvoltarea Sistemului Național de Transport, precum și în achiziția de acțiuni la operatori de profil din Europa, soluția rămasă este apelarea la împrumuturi care vor îndatora compania. În pericol sunt gazoductul BRUA, care va o contribuție decisivă la securitatea energetică a României, proiectul Ungheni-Chișnău, care va echilibra foarte mult politica internă din Republica Moldova. Totodată, sunt în pericol și operațiunile de mentenanță, de înlocuire a rețelei vechi de peste 40 de ani a conductelor de gaze și de conectare a consumatorilor noi din zonele care sunt la distanță mare.
De altfel, Transgaz, societate deținută de Ministerul Economiei, deține un record nedorit la investiții, întrucât în 2017 programul a fost îndeplinit în proporție de 14%. De exemplu, valoarea totală estimată a proiectului BRUA, Faza I, este de 478,6 milioane euro, din care doar 180 milioane de euro reprezintă finanțare europeană nerambursabilă. Restul sumei trebuie acoperită din împrumuturi sau surse proprii. Proiectul BRUA este prioritar la nivel național și regional. El este inclus în lista proiectelor Central East South Europe Gas Connectivity (CESEC), pentru că aduce o contribuţie semnificativă la creşterea siguranţei în aprovizionarea cu gaze naturale şi a gradului de interconectivitate regională. Practic, Europa și, implicit, România, vor avea acces la gazele din zona Mării Caspice, micșorând astfel dependența de resursele din Rusia. În acest moment, România importă gaze în special din Rusia, prin conducta Prietenia, care intră în ţară la Isaccea, şi prin conducta din nordul ţării, de la Medieşul Aurit. De câţiva ani, s-a spart monopolul importului rusesc prin punerea în funcţiune a conductei Szeged-Arad, iar gazul care intră în ţară este furnizat de companii diferite de interesele Rusiei.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.