Cum va sărbători România 15 ani de MCV?

Președintele Comisiei Europene a acordat un interviu surprinzător presei poloneze, în care pare să îngroape securea războiului cu statele central-europene acuzate de încălcarea statului de drept. Jean-Claude Juncker înțelege că fronda acestor state ține de ciclul politic pe care îl parcurg, că trebuie respectate pentru reformele întreprinse și că banii UE nu sunt un ”cadou”, ci recunoașterea unor sacrificii. În plus Juncker pare să dea, voit sau nu, o mână de ajutor partidului eurosceptic la putere în Polonia, anulând tema de campanie a opoziției liberale care susține că puterea dorește ieșirea țării din UE.

Aniversarea valului din 2004 și a parteneriatului România-Polonia

România a fost absentă din interviul acordat de Juncker cotidianului polonez, iar asta nu trebuie deloc să mire. Interviul a fost acordat cu ocazia întâlnirii de pe 1 mai, la Varșovia, a liderilor din statele care au aderat la UE în 2004 (sărbătorirea a 15 ani) – valul format din Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia, țările baltice, Slovenia, Cipru, Malta. România și Bulgaria au aderat în 2007, iar o întâlnire a liderilor de la Sofia și Bulgaria, peste trei ani, ar fi cel puțin lipsită de substanță. Ar fi împlinirea a 15 ani de MCV în cazul a două state puse la colț inclusiv în mod instituțional în UE, printr-un intrument de control de care ultima țară care a aderat la UE, Croația (în 2013), nu a mai ”beneficiat”. Cel mult, ar putea fi un motiv de celebrare pentru Monica Macovei, cea care, după ce a luptat împotriva corupției și în Macedionia, s-a autopropus în trecut pentru funcția de ministru al Justiției chiar și la Sofia.

Ce ar trebui să mire este însă faptul că Polonia și România împlinesc anul acesta 10 ani de parteneriat strategic și, măcar în virtutea acestui parteneriat, cele doua diplomații ar fi putut găsi un loc și pentru România la întâlnirea aniversară de la Varșovia. Altfel, parteneriatul pare să funcționeze în sens unic, dacă este să ne gandim la contractele comerciale dintre România și Polonia, dar și la afacerile regionale în care lupta fratricidă și oarbă anticorupție din România nu face decât să lase loc liber afirmării companiilor poloneze.

Juncker: Nu se pune problema ieșirii Poloniei din UE

”Pentru Polonia, România, Ungaria, construirea unor state suverane nu a fost o sarcină ușoară. Tranziția de la o economie centralizată la un sistem de piață și unul social nu a fost ușoară. Europa de Vest trebuie să țină cont de asta și să analizeze Polonia într-un mod care să ia în calcul întregul context istoric”, a spus președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, într-un interviu publicat luni de cotidianul polonez Rzeczpospolita.

”Polonia are o istorie tragică. Țările care au început procesul transformării democratice în Europa Centrală au fost Polonia și Ungaria. Întotdeauna am văzut Polonia ca un exemplu pentru Europa Centrală. De ce vorbesc despre istorie? Pentru că ea este cea care îi face pe polonezi, pe oamenii obișnuiți, să știe că locul lor firesc este în inima Europei”, a spsu Juncker.

Cea mai importantă afirmație a lui Jean-Claude Juncker ține de ieșirea Poloniei din UE, o temă principală de campanie a opoziției liberale, o temă cu care a reușit să ”fure” din voturile puterii conservatoare la alegerile locale din toamna anului trecut și o temă pe care marșează și pentru alegerile europarlamentare din luna mai. Întrebat dacă se va întâmpla un ”Polexit”, în cazul în care Partidul Lege și Justiție (eurosceptic, la putere) va câștiga alegerile legislative din octombrie, Juncker a spus sec ”NU”.

”În Vest, noi nu considerăm că Polonia este în UE pentru bani. Polonia este cu noi pentru că avem valori comune. Ajutorul nostru nu este un cadou, ci recunoașterea amplorii reformelor pe care Polonia le-a întreprins”, a spus Juncker.

Cu aceste declarații, Juncker a anulat un segment important din campania opoziției liberale împotriva puterii. Este de notat că, în 2018, au apărut și în spațiul public din România intoxicări legate de un presupus plan al puterii pentru a retrage România din UE. Președintele CE arată însă că niciodată nu s-a pus problema retragerii din UE în cazul Poloniei, o țară împotriva căreia a început deja procedura de activare a Articolului 7 din Tratatul UE (suspedarea dreptului de vot in UE), din cauza reformelor justiției.

Președintele CE a negat acuzațiile că a ignorat interesele țărilor din Europa Centrala. „Cum poate fi spus că sunt împotriva Europei Centrale? Am făcut tot ce am putut ca aceste țări să poată adera la zona euro pe baza realizărilor lor. Dar este adevărat că în timpul mandatului meu am vizitat Polonia o singură dată. Asta nu este suficient”.

Având în vedere predicțiile că numeroși eurosceptici vor face parte din viitorul Parlament European, Juncker a afirmat: „Cu siguranță, va fi diferit. Totuși, cred că în aceste alegeri cei care promovează naționalismul absurd vor plăti prețul”.

Juncker: ”Orban a fost un erou pentru mine”

Juncker și-a îndulcit tonul și în privința Ungariei, pentru care procedura Articolului 7 este și mai avansată decât în cazul Poloniei. În plus, excluderea temporară a Fidesz (partidul premierului Viktor Orban) din PPE a venit în urma unei campanii în care Juncker era asociat cu George Soros, conspirând pentru inundarea Europei cu imigranți. ”Îl știu din a doua jumătate a anilor 1990, când a devenit premier pentru prima oară. Anterior, îl admirasem pentru curajul lui când armata sovietică era încă pe teritoriul Ungariei”, a spus Juncker despre Orban, celui care îi spunea în particular ”dictator”. ”A fost un erou pentru mine. Am avut o relație buna cu el. Și sunt sigur că și el ar spune asta despre mine. Ani de zile i-am spus că este un dictator și el râdea”.

Din când în când, anumite țări își permit o anumită nesubordonare

„Statul de drept este piatra de temelie a Uniunii Europene. Din când în când, anumite țări își permit o anumită nesubordonare, în funcție de cine se întâmplă să fie la putere și de stadiul ciclului politic în care se află. Dar sunt încrezător că, în câțiva ani, aceste probleme nu ne vor mai da bătăi de cap”, a declarat Juncker.

Juncker respins speculația cum că președintele Consiliului European, Donald Tusk ar fi încercat să facă lobby pentru neactivarea Articolului 7 împotriva țării sale. Juncker a declarat că, din punct de vedere instituțional, Consiliul European nu are atribuții în acest domeniu, că a fost o decizie a Comisiei și că nu a existat vreo interferență din partea polonezului Tusk.

Președintele Juncker a abordat și tema adoptării monedei euro de catre Polonia. Cum peste 60% dintre polonezi nu văd cu ochi buni acest pas, Junker a fost reținut. ”Nu încerc să conving Polonia să facă acest pas mâine dimineața la ora 11. Decizia trebuie să fie luată de Polonia. Da, dacă se simte pregătită și dacă țările membre euro sunt pregătite, atunci poate adera mâine la ora 11. Nu încerc să fac propagandă pentru moneda euro”, a mai spus Juncker, fost premier al Luxemburgului.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.