În disputa operațiunilor de război informatic ruso-american, care ar fi contribuit la victoria republicanului Donald Trump împotriva democratei Hillary Clinton, dispută care este pe cale să divizeze societatea americană și să submineze probitatea și neutralitatea politică a CIA și FBI, observarea cu calm și atenție a duelului informațional este mult mai productivă decât analizele politically correct. Asta, și pentru că printre dovezi cea mai palpabilă pare a fi „agentul GRU Gucifer din România“, ceea ce ar însemna că SRI devine un fel de acarul Păun al „cyber war“-ului ruso-american.
Așadar, să observăm faptele și să le punem în antiteză:
Teza 1: „Preşedintele ales al Statelor Unite, Donald Trump, a acceptat concluziile serviciilor de informaţii americane conform cărora Rusia a fost în spatele atacurilor cibernetice din timpul alegerilor americane, a afirmat şeful de cabinet al lui Trump, Reince Priebus, citat de Reuters“.
Antiteza 1: „Preşedintele ales al Statelor Unite, Donald Trump, continuă să se opună concluziilor la care au ajuns serviciile secrete americane asupra implicării Rusiei în alegerile din 2016, iar acesta şi-a apărat (07.01.2017) vechea credinţă conform căreia relaţia strânsă dintre SUA şi Rusia nu este un lucru nociv, ci chiar benefic pentru SUA, scrie CNN. (…)
Mai mult chiar, Donald Trump a declarat (06.07.2017), în cadrul unui interviu telefonic pentru The New York Times, că tensiunile create în jurul atacurilor cibernetice ale Rusiei din timpul campaniei prezidenţiale reprezintă o vânătoare de vrăjitoare în plan politic, „derulată de adversarii săi, care sunt jenaţi de înfrângerea suferită“. (…) În cadrul convorbirii cu reporterii The New York Times, Trump a criticat în mod repetat dezbaterile intense referitoare la Rusia, reiterând că „numai oamenii proşti cred că relaţiile strânse pe care le avem cu Rusia sunt un lucru rău“.
Teza 2: „Serviciile americane de informaţii susţin că Putin a ordonat atacurile cibernetice pentru influențarea alegerilor prezidenţiale din SUA“ (The Wall Street Journal din 07.01.2017).
„În cadrul unui raport elaborat de serviciile americane de informaţii şi publicat la 06.01.2017, se precizează că preşedintele rus, Vladimir Putin, a ordonat atacurile cibernetice pentru a influenţa rezultatul alegerilor prezidenţiale din SUA şi că liderul de la Kremlin a dorit să îl ajute pe Donald Trump să obţină victoria, vizând subminarea liberalismului occidental.
Potrivit versiunii declasificate a raportului (25 de pagini), serviciile americane de informaţii au concluzionat că guvernul rus a dorit să submineze încrederea publică în procesul democratic din SUA şi să o denigreze pe Hillary Clinton, candidatul democrat la preşedinţie, „Kremlinul dezvoltând o atitudine preferenţială evidentă pentru Trump“. (…) „În timp ce atenţia Rusiei s-a îndreptat către sustragerea de e-mail-uri şi publicarea acestora pe diverse site-uri, raportul descrie utilizarea altor instrumente de către guvernul de la Moscova, precum folosirea trusturilor de presă finanţate de stat pentru a derula activităţi de propagandă şi dezinformare.“ (…)
Comentariul necesar: Ce este mai grav, faptul că Hillary Clinton a încălcat regulile de securitate a comunicațiilor sale prin poșta electronică oficială proprietate a Guvernului SUA, sau faptul că, urmare a vulnerabilităților create, a pus în pericol secretul corespondenței oficiale, pe care a oferit-o hackerilor?
Apropo, când a trebuit să fie oferite dovezi, acarul Păun nu a fost altcineva decât Serviciul Român de Informații, din moment ce Guciffer a acționat din România (să ne ținem bine!), ca agent al GRU.
În atare condiții, adevărul până la capăt ar putea fi acela că ansamblul securității cibernetice a infrastructurii informatice a României se află sub imperiul Doctrinei informaționale a Federației Ruse, mai exact spus, securitatea informatică ne este „garantată“ de cârtițele GRU care au penetrat companiile de securitate informatică.
Antiteza 2: „Trump nu acordă importanţa cuvenită implicării Rusiei în alegerile prezidenţiale din SUA“.
Potrivit CNN International (Statele Unite ale Americii) din 07.01.2017 – Nicole Gaouette şi Jim Acosta: „După întâlnirea (06.01.2017) cu şefii serviciilor americane de informaţii (James Clapper, directorul serviciilor naţionale de informaţii, John Brennan, directorul Agenţiei Centrale de Informaţii, şi James Comey, directorul Biroului Federal de Investigaţii), preşedintele ales Donald Trump nu acordă importanţa cuvenită implicării Rusiei în alegerile prezidenţiale din SUA, în pofida concluziilor raportului comunităţii americane de informaţii, potrivit căruia preşedintele rus, Vladimir Putin, ar fi autorizat direct acest lucru.
„Rusia, China, alte state, grupuri şi persoane din străinătate încearcă să atace infrastructura cibernetică a instituţiilor noastre guvernamentale, companiilor şi organizaţiilor americane, inclusiv a Comitetului Naţional Democrat. Totuşi, aceste acţiuni nu au afectat rezultatul alegerilor prezidenţiale din SUA, mai ales că sistemul electoral american nu a fost în niciun fel vizat de atacurile cibernetice“, a declarat Trump (06.01.2017).
Mai rezonabil decât șefii CIA şi FBI, președintele Barack Obama a declarat pentru ABC News că „Rusia a intenţionat să se implice în alegerile din SUA“, ceea ce situează disputa mai mult în planul dorințelor decât al faptelor.
„După publicarea raportului serviciilor americane de informaţii referitor la atacurile cibernetice derulate de Rusia, preşedintele SUA, Barack Obama, a declarat pentru ABC News că Moscova a intenţionat să se implice în alegerile prezidenţiale din SUA. Președintele Obama crede și în implicarea Rusiei în alegerile prezidenţiale din SUA (…), dar ceea ce-l preocupă cu adevărat este faptul că (…) Putin este mai credibil decât cetățenii americani susținători ai Partidului Democrat“.
Problema reală a acestor dispute este însă prinderea serviciilor de informații ale SUA în disensiunile politice interne, fapt ce le-a subminat credibilitatea.
Preşedintele american în exerciţiu, Barack Obama, i-a reamintit succesorului său republican, Donald Trump, că „(…) suntem în aceeaşi echipă“, după un raport al serviciilor de informaţii ale SUA, potrivit căruia Moscova a intervenit în procesul electoral din toamna trecută în Statele Unite ale Americii pentru a-l ajuta pe Donald Trump să câştige alegerile prezidenţiale, relatează DPA şi ABC (07.01.2016). Trebuie să reamintesc că „suntem în aceeaşi echipă. Vladimir Putin nu este în echipa noastră“, a subliniat preşedintele încă în exerciţiu, menţionând că nu-i place că unii încearcă să submineze credibilitatea serviciilor secrete şi să divizeze societatea americană.
Așa cum anticipam, National Security Agency, fiind decredibilizată de concluziile Raportului directorului CIA, a primit cu rezerve, moderație și circumspecție concluziile prezentate președintelui ales Donald Trump cu privire la atacurile informatice puse pe seama Rusiei. Nici nu se putea altfel, deoarece NSA este garantul securității cibernetice a Statelor Unite și a Alianței Atlanticului de Nord. Deci cine afirmă că hackerii angajați de GRU, printre care și celebrul Guciffer de România, au penetrat bazele de date ale Guvenului SUA are, în primul rând, o problemă cu NSA.
Un alt comentariu necesar: Indiscutabil că „cyber war“-ul este la ordinea zilei, dar nicio altă putere mondială nu dispune de capabilităţile SUA în acest domeniu. A acredita existența unor slăbiciuni ale sistemului de apărare a SUA față de amenințările războiului cibernetic ține mai mult de tacticile politicianismului aventurier decât de puterile reunite ale Rusiei, Chinei, Indiei, Pakistanului ș.a. de a domina lumea prin operațiunile „cyber war“.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.