Înființarea unei direcții care să investigheze judecătorii și procurorii este nejustificată, mai ales că pentru reprezentanții celorlalte puteri în stat, respectiv președinte, deputați, senatori sau miniștri, nu există structuri de cercetare penală similare, potrivit CSM.
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a motivat decizia de avizare negativă a proiectului Legilor justiției, propus de Parlament.
În cadrul documentului se face referire la mai multe propuneri legislative venite din partea parlamentarilor. Astfel, magistrații din CSM critică înființarea Consiliului Național de Integritate a Judecătorilor și Procurorilor., majorarea duratei cursurilor de formare profesională a auditorilor de justiție și a duratei stagiului urmat de judecătorii și procurorii stagiari, modificarea examenelor de absolvire a Institutului Național al Magistraturii și a celui de Capacitate, competențele judecătorilor și procurorilor stagiari.
Conform sursei citate, proiectul propune modificări legislative ce ar duce la transpunerea necorespunzătoare a unor decizii ale Curții Constituționale.
Așadar, unul dintre aspectele criticate de magistrații Consiliului se referă la înființarea Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori. În cuprinsul „Expunerii de motive” a propunerii legislative nu se regăsesc argumente care să justifice instituirea unei structuri de parchet care să aibă competența exclusivă după calitatea persoanei, conform sursei citate.
„O astfel de reglementare apare cu atât mai mult nejustificată, în condițiile în care pentru reprezentanții celorlalte puteri în stat, (respectiv pentru Președintele României, deputați, senatori, miniștri) sau pentru alte categorii socio-profesionale (funcționari publici, polițiști etc) nu sunt prevăzute dispoziții similare referitoare la existența unor structuri de parchet care să aibă competența exclusivă de efectuare a urmăririi penale pentru fapte săvârșite de către aceste pcrsoane”, se arată în motivarea CSM.
De asemenea, plenul CSM constată și că propunerile prezente în proiectul de lege legate de Inspecția Judiciară (IJ) „subminează profund independența” instituției, aceasta urmând să fie subordonată Consiliului Național de Integritate a Judecătorilor și Procurorilor (CNIJP).
Potrivit propunerii legislative, CNIJP ar urma, printre altele, să numească și să revoce conducerea IJ, fapt care poate avea „implicații esențiale în planul independenței Inspecției Judiciare”.
„Propunerea legislativă nu consacră niciun fel de garanții pentru funcționarea acestei noi entități în condiții de independență. Mai mult, propunerea legislativă nu cuprinde niciun fel de date privind componența, modul de organizare și funcționare, procesul decizional și sursele de finanțare ale organismului propus a fi inființat, acestea urmând să fie stabilile ulterior printr-o lege”, conform sursei menționate.
În cadrul documentului precizat, se face referire și la propunerea de modificare a procedurii de numire a procurorilor șefi de parchete.
„Deși se propune o procedură de numire distinctă a procurorilor șefi de secție la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție și Direcția de lnvestigare a lnfracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism față de procedura de numire în cele mai înalte funcții de conducere la parchetele mai sus menționate, nu se prevede, similar, care este procedura de revocare”, motivează plenul CSM.
Magistrații Consiliului Superior al Magistraturii au votat, în 9 noiembrie, emiterea unui aviz negativ în cazul proiectului Legilor justiției, variantă trimisă spre analiză de către Parlament.
Potrivit formei Legilor Justiţiei propusă de PSD-ALDE, preşedintele României apare în procedura de numire a șefilor de parchete, însă nu și în cea de revocare. Totodată, ar urma să se înființeze o direcție de investigare a magistraților care va fi în subordinea Parchetului General.
Cât privește Inspecția Judiciară, aceasta ar urma să fie subordonantă Consiliului Național de Integritate a Judecătorilor și Procurorilor și Inspecției Judiciare și statutul inspectorilor judiciari, o structură care ar urma să se înființeze.
Proiectul Legilor justiției a fost modificat în Parlament, față de forma inițială transmisă de ministerul Justiției. Avizul inițial dat de plenul Consiliului Superior al Magistraturii pe forma înaintată de instituția condusă de Tudorel Toader a fost tot negativ.
CSM ne poate raspunde clar la intrebarea; membrii CSM si CSM in ansamblul lui IN FATA CUI SA DEA SOCOTEALA pentru eventualele greseli/abateri de la lege/regulament propriu – „omenesti” ale sale si fiecarui membru al sau? Asteptam raspuns cu multa rabdare, chiar si un deceniu, de e nevoie
Revin si explic dece: pentruca dau un banutz din truda mea pentru functionarea acestei institutii. Am deci dreptul sa cer si dreptul sa mi se explice.
CSM încurca borcanele : nu-i vorba de „alte forme de putere-n stat” (presedinte, deputati, senatori, ministri), ci de functia publica, de faptul ca, si unii, si altii, sunt functionari ai statului. Exista forme de imunitate (care, însa, în cazurile pe care le evoca CSM se poate ridica), însa tribunalele sunt aceleasi pentru toti, cu exceptia magistratilor, deocamdata, iresponsabili. Sunt, adica, mai egali în drepturi decât tot restul functionarilor publici. Ma surpride tupeul CSM, când, acuma, DNA ancheteaza asupra lui Liviu Dragnea, care ar fi facut, conform ei (nu, însa, si legii) uz si abuz de functie (ca ministru si vice-prim-ministru). Ori, DNA îl cereceteaza pe Dragnea, desi presedinte al Camerei, si caruia nu i s-a ridicat nici imunitatea. Ceea ce-mi conforta punctul de vedere si-l slabeste pe-al CSM.
Lucrurile vor intra în normalitate atunci cînd legea revocării membrilor CSM va fi adoptată și leprele magistrate vor pleca acasă … !
Mai bine sa dea DNA o lege care sa subordoneze CSM si IJ SRI-ului. Macar sa stim o treaba.