De la corectitudine politică, la ciocnirea civilizațiilor

În noiembrie 2015, militanți ai organizatiei Stat Islamic au ucis 90 de oameni la Paris, la Teatrul Bataclan și apoi alți 40 de oameni în alte zone ale orașului. Pe 14 iulie 2016, la Nisa au fost omorâți 86 de oameni de către un terorist islamist aflat la volanul unui camion. Pe 21 aprilie 2019, în Duminica Paștelui, în Sri Lanka au fost uciși 253 de oameni, în urma unor atacuri asupra unor biserici și hoteluri.

Atentatele din Noua Zeelandă

Pe 15 martie 2019, un australian de extremă-dreapta, a ucis 50 de musulmani și a rănit alți 50, în atacurile de la două moschei din orașul neozeelandez Christchurch. Se îndrepta spre o atreia locație în momentul in care a fost reținut de polițiști. Urma să atace musulmanii adunați într-o fostă biserică devenită moschee, un loc pe care l-a numit ”pângărit”.

Atacul din Noua Zeelandă este cel mai grav ca număr de victime în rândul musulmanilor. Cronologic, el este al doilea, după atacul unui cetățean americano-israelian de extremă dreapta, care a ucis 29 de musulmani și a rănit 125 în masacrul din 1994 de la moscheea Ibrahimi din Hebron, Israel. ”Ești o rușine pentru sionism și pentru iudaism”, a spus atunci premierul Yitzhak Rabin.

Legăturile cu mișcările identitare din Europa

În ce-l priveste pe atentatorul creștin din Noua Zeelandă, Brenton Tarrant, presa a relatat despre legăturile sale aparent apropiate cu o serie de grupări antimusulmane din Europa. ”Printre grupările care promovează furia și suspiciunea nativiștilor se numără Mișcarea Identitară din Franța, care promovează mesajul alarmist cum că imigranții musulmani vor cotropi cultura occidentală într-o bună zi”, scria The Wasington Post. ”Tarrant a fost ecoul furiei impotriva musulmanilor a Mișcării Identitare, iar acum gruparea este în centrul investigațiilor internaționale, autoritățile încercând să analizeze elementele care au dus la formarea opiniilor lui Tarrant”.

La o primă vedere, Mișcarea Identitară poate părea o grupare politică minoră și obscură, care a apărut în prim-plan abia după atentattele comise de Tarrant la celălalt capăt al lumii. Australianul a avut legături și cu ramura austriacă a mișcării. Și în Italia există o mișcare intitulată Generazione Identitaria. În SUA există Identity Movement, numită după Identity Europa, mișcare care a participat la protestele de la Charlottesville și care include și foști militari americani, scrie The Guardian. În timpul protestelor de la Charlottesville, în 2017, s-au scandat și sloganuri antisemite, nu numai antimusulmane și împotriva afroamericanilor – ”Evreii nu ve vor lua locul”.

Potrivit site-ului Infomigrants, care încearcă să le ofere imigranților informații despre oportunitățile din Europa, despre legislație și eventualele riscuri, un site aflat în parteneriat cu Deutsche Welle și RFI, ”ceea ce unește aceste grupuri la nivel ideologic este credința lor că Europa se confruntă cu o mare înlocuire a autohtonilor cu imigranți musulmani și africani, iar ei vor să facă ceva în această privință”.

Membrii acestor grupări se văd drept urmașii creștinilor care au luptat împotriva turcilor otomani și a Califatului Omeiad. În 2012, membri ai Generation Identaire din Franța au ocupat moscheea din Poitiers, la aniversarea Bătăliei de la Poitiers, din 732, când Carol Martel (bunicul lui Carol cel Mare) a înfrânt armata Califatului Omeiad care ocupa Penisnula Iberică, un moment de răscruce pentru extinderea ocupației musulmane.

Numele martirilor creștini din Balcani, scrise pe armele atacatorului

Același simbolism poate fi observat și la atacatorul australian Tarrant. Pe armele și încărcătoarele folosite în ziua atentatelor, scrie Associated Press, erau scrise numele unor eroi naționali sârbi și muntenegreni care au luptat împotriva stăpânirii otomane in Balcani, nume scrise în alfabetul chrilic.

Potrivit surselor citate de gatestoneinstitute.org, ”în fotografiile postate pe contul Twitter al suspectului, acum șters, pe armele sale puteau fi văzute inscripționate referiri la ”Viena 1683”, anul în care Imnperiul Otoman a fost înfrânt în asediul asupra capitalei habsburgice”. Apar numele unor sârbi și muntenegreni care au participat la bătălie. La asediul Vienei a participat și domnitorul muntean Șerban Cantacuzino, în tabăra otomană, care însă a negociat cu habsburgii trecerea în tabăra occidentală, a sabotat atacurile otomane, a lansat ghiulele umplute cu paie asupra cetății. Pe armele lui Tarrant era scris și numele lui Carol Martel.

Atacatorul din Noua Zeelandă își făcuse temele. Știa de unde să se informeze, pe cine să celebreze și în ce context istoric să-și plaseze atacul.

Capcana cenzurii și a corectitudinii politice

Site-ul gatestoneinstitute scrie că ”nu toți cei care se tem de o înlocuire a civilizației creștine sunt în mod necesar violenți”. ”Ei par să fie oameni speriați de chestiuni pe care nu le pot controla. În Europa și în SUA au asistat la atacuri ale unor indivizi și grupări care practică violența în numele religiei. Ei se tem că guvernele lor nu fac suficient pentru a-i proteja de viitoare atacuri”.

”Corectitudinea politica, deseori o formă extremă de negare a realității, îi face pe cei mai rezonabili și prudenți dintre analiști să nu poată spune nimic critic la adresa islamului.Este corect să condamnăm rasismul sau ura împotriva musulmanilor – și a oricărei alte religii – însă împiedicarea criticilor la adresa islamului poate deveni o formă injustă de cenzură”.

”Mulți membri ai societății pot vedea în aceasta cenzură o formă de negare a îngrijorărilor lor privind terorismul islamist, privind problema imigranților neintegrați în societate care intră pe un teritoriu pe care încep să-l considere „al lor”, privind temerile lor în fața a ceea ce pare un val migrator necontrolat care vine în țările lor”.

”Când guvernele trec cu vederea aceste temeri și nu dau impresia că oferă soluții la aceste probleme, mulți oameni se pot simți neajutorați. Mulți musulmani protestează împotriva violențelor coreligionarilor, președinții și preoții spun că ”islamul este o religie a păcii”, însă evenimentele la care asistă oamenii și aspectele evidente ale doctrinei fundamentaliste îi conving pe tot mai mulți că asemenea afirmații nu sunt corecte

Libertatea de expresie, cea mai bună alternativa la violență, este tot mai mult îngrădită. Când se ajunge aici, cel mai probabil va urma dislocarea socială”.

”Ce se poate face dacă mulți musulmani nu doresc să fie integrați? În 2015, guvernul britanic a eleborat un raport privind integrarea în Regatul Unit, raport care a concluzionat că musulmanii sunt grupul etnic și comunitatea religioasă cel mai greu de integrat. Atât extremiștii musulmani, cat și toți agitatorii par să sufere aceeași problemă în comunitatea în care trăiesc și în viața lor personală: lipsa voinței de a se schimba”.

”Câtă vreme extremiștii din toate taberele nu se vor adapta la societate, așa cum a evoluat ea în ultimul secol, ura și violența vor continua”, scrie gatestoneinstitute.org.

În 2015, la apogeul crizei migrației, o politiciană de origine somaleză din Olanda, Ayaan Hirsi Ali, a luat o poziție critică fașă de musulmanii care nu doresc să se adapteze, dar și față de liberalii din Vest. Ayaan Hirsi Ali a trăit în ambele lumi, în Africa, în Arabia Saudită și în Occident. După atentatele din SUA din 2001, ea a renunțat la islam și s-a declarat atee. ”Acțiunile acestea urmăresc un lucru bun, însă ele vin dintr-o convingere greșită, susținută de mulți liberali occidentali, cum că acțiunile împotriva musulmanilor sunt mai de temut decât violența islamistă în sine … Între timp, îi marginalizăm pe musulmanii disidenți care încearcă să promoveze o reformă reală. (…) Trebuie să le spunem musulmanilor care se simt ofensați (și susținătorilor lor liberali) că nu noi trebuie să ne adaptăm la convingerile și sensibilitățile lor. Ei sunt cei care trebuie să se adapteze la angajamentul nostru față de libertatea cuvântului”.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 1

3 Comentarii

  1. Ce spun doi carturari straluciti:

    In cartea sa “Ciocnirea Civilizațiilor”, Samuel Huntington scria: “Atât timp cât Islamul va rămâne Islam (ceea ce se va și întâmpla) și Occidentul va rămâne Occident (ceea ce este mult mai nesigur) acest conflict fundamental între două mari civilizații și moduri de viață va continua să definească relațiile lor în viitor chiar așa cum le-a definit timp de 14 secole.”

    Mesajul lui Huntington este mai diplomatic decât cel al filozofului algerian Hamid Zanaz, care concluzionează tranșant: „Islamul este prea religios pentru a fi modern și modernitatea este prea democratică pentru a fi islamică. Doua episteme, doua paradigme care se resping irevocabil.”
    Din „DIALOG ÎNTRE CIVILIZAȚII: “VĂ VOM CUCERI! VĂ VOM TĂIA CAPUL!” – “SUNTEȚI TOLERANȚI ȘI IUBIȚI PACEA”:))
    Asta e Islamul!Nu mai vorbesc de dispretul altor religii pentru crestini!

  2. Islamul bagat pe gat Europeniilor de sionisti cu ajutorul tradatoriilor politicieni si Huonegeuriile platite de ei.èste 100 de ani va fi ori ei ori europenii.

  3. In orintul apropiat Gaza are pentru poporul ales justificare lor de antisemitism( adica semit contra semit) Ce mai ghiseft neica? De aici curge lapte si miere cum a fost prorocit gen Kabala, adica aur, mai zis bani , furnizati de ceilalti semeni umani, de la ONU, Guverne, etc… ca doar vinzarea de Haloimes, nu este gratis, nu asa ???
    O zi buna
    Con

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.