De la digitalizare la gândire – Andrei Marga

Digitalizarea rezolvă probleme de complexitate fără precedent – de cunoaștere, dar și de funcționare a unităților și societății în întregime. De aceea, frecvent, ea este socotită suficientă și echivalată cu gândirea înseși. Unele persoane chiar cred că în afară de digitalizare nu mai au altceva de însușit și de făcut.

Altele, inclusiv părinții, se plâng însă, îndreptățit, de faptul că, stând doar la calculator, tinerii își formează mentalități slab echipate pentru valori și viața practică. Nu mai vorbim de integrare în viața comunităților!

Spus direct, digitalizarea oferă șanse unei forme avansate de cugetare. Mulți mă întreabă, însă, dacă doar capacitatea de a mânui computerul este totul. Răspund că până la gândire – în accepțiunea culturii din care facem parte și de care, ca oameni, avem nevoie – rămâne mereu o distanță. Pentru a lămuri de ce, sintetizez aici argumentul meu dintr-un text recent (Gândire și digitalizare, „Tribuna Magazine”, 2022).

Digitalizarea se bazează eminamente pe o abordare a realității, mai exact pe evoluția logicii ca disciplină a formelor minții, chemată să organizeze abordarea rațională. Nu poate fi gândire cu succes în cunoașterea realității decât acolo unde se respectă logica, iar logica este a faptelor. Iar această disciplină străveche s-a schimbat deja în prima parte a secolului al XIX-lea în cel puțin trei direcții. Hegel, Humboldt și Boole au fost punctele de plecare.

Hegel a găsit că în distincția moștenită dintre „sensibilitate”, „intelect” și „rațiune” nu s-a sesizat adevărata prestație a rațiunii. Cum aflăm mai recent (vezi Jürgen Kaube, Hegels Welt, Rowohlt, Berlin, 2021), era inițiativa tânărului Hegel aceea de a concepe realitatea plecând de la diferențele, divergențele, contradicțiile ei, în loc de a lua în brațe, cu platitudine, una dintre alternativele de interpretare. Ceea ce Aristotel realizase în „organonul” său, organizarea formală a gândirii după principiul „noncontradiției” și al „terțului exclus”, îi părea lui Hegel doar o logică cu valabilitate circumscrisă, convenabilă numai „intelectului” (detaliat în A. Marga, Argumentarea, EFES, Cluj-Napoca, 2006). Or, abia „rațiunea” ne asigură o cunoaștere cuprinzătoare.

Este limpede că diferențele, divergențele, contradicțiile din realitate trebuiesc luate în seamă de logica însăși. Nu s-a mai putut ignora ceea ce a spus Hegel. El a dat mijloace de a combate suficiența.

Humboldt a socotit limba folosită de oameni în comunicarea curentă un fel de apriori al cunoașterii și vieții. Ea este mereu mai bogată decât formalismele pe care le face posibile. Pe urmele lui Humboldt, s-a ajuns la lărgirea sferei propozițiilor preluate în logică, spre interogații, evaluări, propoziții normative. Odată cu John Austin, s-au tematizat „actele de vorbire” ca unități elementare ale comunicării curente. Wittgenstein a sesizat „jocurile de limbaj” ca macrounități ale comunicării. Cel mai recent, odată cu „pragmatica universală” a lui Habermas, avem imaginea funcționării comunicării în existența umană, ca prealabil al oricărei prestații.

Toate acestea au afectat înțelegerea formalismelor logicii și au permis o nouă înțelegere a rațiunii înseși. Apropierea de natural, democratizarea și teoria instituțiilor au avut de câștigat.

George Boole a aplicat algebra în analiza logicii, după ce a sesizat baza numerică a minții (Mathematical Analysis of Logic, 1847) și a delimitat în mișcarea cugetării cursul „valorii de adevăr”. El a făcut posibilă trecerea de la analiza „judecății” formată din subiect și predicat („Luna este planetă”), la analiza „judecăților” ca unități de gândire – ca „propoziții” în dreptul cărora a pus chestiunea adevărului.

Numeroase demersuri inovative au urmat. Charles S.Peirce a propus considerarea legăturii (este, sau, implică etc.) din judecată ca al treilea termen al judecății și a deschis orizontul formalizării mai precise. Cu un alt pas înainte, Gottlob Frege a spus că avem, ca oameni, capacitatea de a înțelege „idei”. Un „gând”, o „idee (Gedanke)” este ceea ce în mintea noastră poate fi adevărat sau fals și are valabilitate transsubiectivă.

Peste toate acestea, a fost de importanță crucială considerarea „gândurilor”, „ideilor”, propozițiilor sub aspectul „conținutului de adevăr”. Ca urmare, Bertrand Russell & Alfred N. Whitehead (Principia Mathematica, 1910-1913) au putut face un pas nou aplicând teoria matematică a funcțiilor în logică. Ei au introdus „funcția propozițională” pentru a caracteriza „judecățile” din logica clasică și au extins astfel încă odată câmpul propozițiilor analizate de logică. Forma „S este P” din logica clasică devine „F(x)”, în care F este funcția și x este subiectul, iar F poate fi nu numai atribuirea, ci orice altă funcție (implicația, contradicția, incompatibilitatea etc.). După cum obiectele pot să fie nu doar două (S și P), ci și n, încât funcția devine R(z, y,z,…n). Intervin și alte precizări ale R (relației) și ale termenilor (de pildă, trecerea la „propoziții moleculare”), încât s-a ajuns la obținerea unui tablou nelimitat al propozițiilor, dar și al posibilităților de derivare logică și de examinare a adevărului.

Optica lui Frege, Russell & Whitehead, axată pe conceperea logicii ca fel de operare cu „adevărul”, a putut fi elaborată în lărgime într-un nou sistem de logică, care este logica simbolică. De la ea avea să plece digitalizarea, care a luat în seamă „conținutul de adevăr” al propozițiilor și l-a prelucrat masiv.

Digitalizarea nu ar fi fost însă posibilă fără informatică. Aceasta a fost pusă în mișcare odată cu cercetările comunicației în organisme și mașini, întreprinse de Norbert Wiener (Cybernetics, or Control and Communication in the Animal and the Machine, 1948) și conceperea cugetării drept „conducere” cu feedback adecvat. Dezvoltarea calculului probabilităților, evoluția mașinilor de calcul și noi inginerii au fost parte a emergenței noii științe. „Conținutul de adevăr” al diferitelor procese ale realității informaticienii l-au numit „informație”. În mod exact, Claude Shannon (A Mathematical Theory of Communication, 1948) a introdus conceptul de „informație” și a avansat spre identificarea unității elementare a informației, care este „bitul” – conceput ca cea mai simplă unitate la care se poate răspunde cu da/nu.

Din momentul în care s-au folosit impulsuri electrice pentru a codifica informațiile s-a putut trece la construcția de calculatoare – adică la „hardware” organizat spre a prelucra „software”. Conținuturile de gândire sunt preluate în formă matematizată și prelucrate cu ajutorul unui „hardware” ce aplică tehnologii construite după legile cunoscute.

Ca urmare a unei dezvoltări uimitoare, s-a creat o nouă tehnologie, care a permis trecerea în „era digitalizării”, cu impact în mai toate domeniile de activitate. Nu este domeniu care să nu fi fost revoluționat de digitalizare și care să nu fi cunoscut progrese enorme datorită ei. Cine vizitează, de exemplu, o clinică echipată la zi își dă seama intuitiv și repede de aceasta.

Pe acest fundal, s-a format o nouă înțelegere a „gândirii”, care este considerată ca „prelucrare de informații”. Evident, este o operaționalizare, adică o convertire a unei entități în indicii ale prezenței ei (de exemplu: „Acidul este ceea ce înroșește hârtia de turnesol”), care are meritele cunoscutei operații din logica clasică asupra termenilor pe care îi utilizăm. De ea se leagă însă asumpția că „informația” obținută prin operaționalizare redă realitatea, încât nu ar fi diferență între aceasta și „informația” despre ea.

Pe această asumpție s-a construit o tehnologie cu vaste aplicări industriale, comerciale și cognitive. Dar s-a construit și o ideologie, mai mult sau mai puțin organizată, ce pleacă de la considerentul că în multe privințe – volum, rapiditate, stocare etc. – mașinile electronice întrec capacitățile naturale ale oamenilor și sunt mai bune. De aceea se vorbește de „inteligență artificială” nu numai ca realizare extraordinară, nu numai ca întregire a inteligenței naturale, ci și ca alternativă la ea.

De aici plecând, s-a format curentul care a dus, pe una din linii, la „transumanism”. Inițiatorii – Marvin Minsky (The Society of Mind, 1985), care a deschis interogația cu privire la preluarea de către computere a funcțiilor cognitive și emoționale ale omului, și Raymond Kurzweil (The Age of Intelligent Machines, 1990), care a prezis subordonarea omului de către produsele „inteligenței artificiale” – vorbesc de „transumanismul tehnologic”. Acesta postulează că mașinile electronice vor ajunge să controleze oamenii. Cum s-a văzut recent, apar computere de mare capacitate cu programe în stare să elaboreze lucrări științifice pe baza cărora se iau decizii de viață!

Azi suntem oricum, din varii motive, în situația în care, din numeroase motive, trebuie să ne întrebăm din nou asupra a ceea ce înseamnă, la propriu, „a gândi”. Cel puțin două fenomene de amploare ne obligă la a ne chestiona.

Primul este conformismul ideologic, astăzi refugiat în teama de a pune întrebări realității și în tot mai nesincera discutare a cadrului vieții oamenilor, în mod exact, a instituțiilor, deciziilor și decidenților. În mulțumirea cu ceea ce este, chiar dacă se știe că ceea ce este prezintă pericole, nedreptăți și abuzuri!

Al doilea este modernismul înjumătățit. Digitalizarea este, desigur, partea avansată a modernizării și, ca orice parte organică a acesteia, este de salutat. Efectele ei economice, sociale, culturale sunt eminamente benefice. În urma ei, apare însă, ca și în alte cazuri ale istoriei modernității (de pildă, înțelegerea libertății individuale ruptă de răspundere, a competiției străină de morală, a statului ca simplu spectator la fraude și nedreptăți etc.) o înțelegere înjumătățită, ce reduce modernitatea la componente tehnologice. Mai mult, se crează iluzia că digitalizarea rezolvă orice, până la a deveni subiect al istoriei.

Ca ilustrare, se vorbește de Marea Resetare a lumii în urma pandemiei (Klaus Schwab, Thierry Malleret, The Great Reset, World Economic Forum, Cologne/Geneve, 2020), dar fără subiecți umani. Yuval Noah Harari propune despărțirea de „umanism” prin trecerea de la o „lume homocentrică, la o lume datocentrică” (Homo Deus. A Brief History of Tomorrow, Vintage, London, 2016, p. 454) care adoptă „o abordare strict funcțională a umanității, stabilind valoarea experienței umane conform funcției ei în mecanismele de procesare a datelor” (p. 452). În acest cadru, „individul devine un mic jeton în sistemul uriaș pe care nimeni nu-l înțelege cu adevărat” (p. 449), iar preocupări de odinioară – fericirea, sănătatea, de pildă – intră definitiv în umbră. Oamenii ar putea fi înlocuiți de anonimul compus din angrenajul de piese ale tehnologiei informatice. Mulți ar deveni astfel de prisos.

Tema relației dintre digitalizare și gândire a intrat, firește, în prim plan. Răspunsul azi de referință este: computerul este o realizare extraordinară, dar nu înlocuiește gândirea. În favoarea lui, sunt multe argumente. Amintesc aici doar două.

Hilary Putnam a adus notoriul „argument computerial”, conform căruia în sistemele care au cel puţin gradul de complexitate al mașinilor capabile să dea seama de propria funcționare, care sunt „maşinile Turing”, „descrierile organizării funcţionale” sunt logic diferite de „construcţia lor structurală (fizico-chimică)” si de „descrierile modului de comportament efectiv sau potenţial” (Mind, Language and Reality, 1975). Iar dacă această diferență este valabilă în cazul „maşinilor Turing”, ea este cu atât mai valabilă în cazul unui sistem cu mult mai complex, care este omul. John R. Searle a argumentat că descrierea proceselor ce au loc în creier poate fi sintactică, dar, atunci când se pune întrebarea asupra semnificației, acea descriere nu mai face față. Altfel spus – iar acesta este în esență vestitul „argument al camerei chineze” – „un computer poate executa pașii unui program pentru anumite capacități mentale spre a înțelege chineza, chiar dacă nu stăpânește semnificația niciunui cuvânt în chineză” (John R. Searle, Philosophy in a New Century. Selected Essais, Cambridge University Press, 2008, p.87). Creierul poate fi luat drept computer, dar este mai mult de atât.

Dincolo de controverse, devine tot mai evident faptul că digitalizarea este expresie a logicii simbolice, a informaticii și a ingineriei electronice. Cum spunea cineva deunăzi, „realitatea digitală” este logică și matematică aplicată în subordinea „eficienței” acțiunilor. Acesta este sensul ei.

Argumentul meu este că se pot obține, printr-o analiză, plecând de la nivelul accesibil oricărui om, următoarele trepte ale cunoașterii: judecata; propoziția folosită în comunicarea curentă dintre oameni; ansamblul de propoziții ce poate reda diferențele, divergențele, contradicțiile realității; propoziții ca parte a „actelor de vorbire”; acestea, ca părți ale „jocurilor de limbaj”; delimitarea informației și folosirea tehnicilor digitale; operarea cu argumente în vederea ajungerii la „înțelegere”; privirea argumentelor din punctul de vedere al inteligibilității expresiei, veracității vorbitorului, adevărului conținutului și justeței relației celor care comunică. Tabloul acesta ne spune că ceea ce numim cunoaștere – inclusiv cea realizată cu ajutorul „inteligenței artificiale” – pleacă de la date factuale și este de încredere. Ea se realizează azi în trepte și presupune parcurgerea lor. Pierde acela care nu se folosește de computer.

Apăr însă susținerea că, înțeleasă ca asumare a condițiilor vieții umane, gândirea este mai sus de aceste trepte, fără a se rupe de ele. Și fără a se reduce la vreuna. Ca efect – cultura, luată în lărgimea și bogăția ei, rămâne indispensabilă omului.

Andrei Marga

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 24
Andrei Marga 588 Articole
Author

83 de Comentarii

  1. Dumnezeu este in noi si in toate. Dar NOI nu suntem dumnezei. digitalizarea este in fapt o anormalizare a fiintei umane, daruita cu LIBER ARBITRU DE DUMNEZEU. si o inrobire a mintii. O lenevire a gandirii. tehnologia este buna, atat timp cat nu influenteaza negativ omul si nu este impusa, incalcand drepturile fundamentale. TREBUIE. nimic nu trebuie daca spui #NU. eram ieri intr-un magazin, pentru ca ii ajut pe ai mei, iar anumite produse nu le gasesc decat acolo (eu prefer pietele si multumesc ca inca le avem! in „tari ca afara” nu exista asa ceva). doamna de la casa, avea casca in ureche. era disperata. spun ea ca nu suporta. am intrebat-o de ce accepta. colegele ei s-au uitat la mine aprobator. de ce acceptati? spuneti #NU. spuneti ca va afectreaza functionarea normala a organismului si va imbolnaveste – pentru ca o casca in ureche timp de 8 ore este o nenorocire pentru timpan (ca sa nu mai spun bacteriile care se formeaza prin acoperirea canalului, precum si afectarea ochilor si a capului cu totului tot. ce afecteaza urechile afecteaza intregul organism! daca ai o problema a urechilor, ametesti si iti este rau – boala siguras catre „doctori” mengele! le-am spus sa se uneasca si sa impuna anunt public prin radio – cum era inainte. atat timp cat oamenii refuza sa gandeasca si sa se uneasca aceasta inrobire va ajunge la noi toti. ei in nfapt NU vor sa ajute. ei vor doar sa ne inrobeasca. control si moarte. pervertirea fiintei umane.

  2. Aceiași „pedanți” care au redus materialul la bani, pentru că, nu-i așa, banii n-au miros, încearcă acum să reducă inteligența la informație digitalizată, pentru că aceasta nu are sentimente.
    Dar vor constata că, astfel, nu se mai pot bucura de bani.
    Și atunci ei se vor exclude din ecuație.
    În felul acesta se vor demasca, iar experimentul va fi un eșec. Pentru că timpul curge continuu, nu-i poți impune un tact (o cadență).

  3. Excelent Otova! Aceasta este problema: informatizarea este binevenită, esențială. Dar noi mai rămânem oameni?

  4. Inteligent lămurit de ce informatizarea, digitalizarea înregistrează un succes epocal, dar cugetarea, gîndirea sunt mai mult de fiecare dată. Foarte buna argumentare computerială – invocați Putnam și Searle. Temeinică replică la transumanismul de la Davos, y compris Harari.Per total, așa se face analiză și se lămurește o chestiune. Cultivat, cu probe și noțiuni sigure și stăpânite.

  5. Cand nu esti in stare sa stapanesti realul, atunci incerci sa transformi totul in virtual, la un clic de maus. Dupa modelul bisericii se incearca modelul digitalizarii, un alt Joker: Digitalului sa ne rugam, Digitalul a dat, Digitalul a luat. Cata prostie pe capul gol al trotinetristilor care vor o alta subjugare care sa le facilizeze plata impozitelor si a taxelor (!) din care noi primim lunar pensii speciale, marite si la timp, aduse cu caruciorul. Din seria: sa dam tarii cat mai multi trotinetristi !
    PS: vad ca aceeasi care sustin biserica sustin si digitalul, culmea, preponderent aceia cu pregatire umanista !

  6. De ex in Turcia:
    Daca i-ai luat calculatorul din mana vanzatorului, ala nu stie sa adune 2 + 4.

  7. @Balthazar.
    Cred că va fi ca și cu mesagerul ARN. O parte, da, o parte, nu, iar unii nu vor mai rămâne deloc.
    Principalul e că ei vor deveni oameni. Și, ca om, e greu și să-ți conștientizezi imperfecțiunile, darmite să le mai și duci cu tine. Asta va fi pedeapsa lor.

  8. Azi și mâine, în Cehia au loc alegeri prezidențiale.
    Candidează un general în rezervă cu experiență în NATO și un miliardar.
    Noi nu avem … miliardar, așa că în 2024 candidează și în Romania un general … cu experiență ?

  9. Domnule Marga – daca toti scriitorii si filosofii pe care ii pomenesti aici aveau tableta, smartphone, laptop, telefon mobil, astazi nu mai aveai pe cine pomeni in articolul asta kilometric din care nu razbate nici o ideie importanta. Daca calculatorul pe care il folosesti este mai destept decat filosoful Marga atunci care mai este rolul existentei lui Marga? Nu mai admira atata rahaturile aste a tehnice – coeficientul de inteligenta al oamenilor a scazut drastic in urma fabricarii lor. Posesesorii devin tot mai prosti si debiteaza tot mai mari elucubratii – valabil si in cazul dvs. Generatiile mai vechi avem norocul ca nu ne-am nascut cu ele altfel am fi redevenit maimute.

  10. Teoria si dezbaterea filozofica pentru aceasta tema sunt binevenite , dar ceea ce lipseste este aplicabilitatea.
    Nu toti oamenii sunt la fel , unii sunt dotati cu intelegera si utilizarea acestor tehnologii digitale , altii nu (motivele sunt nenumarate). Trebuie sa raspundem la o intrebare, cu „oamenii” care nu vor putea tine pasul cu aceasta „digitalizare” ce se va intampla ?
    Nu putem vorbi de „inglobarea” lor in „ghetouri” sau marginalizarea lor , sunt oameni , la fel si ceilalti „perfevt” integrati in modelul „digital” .

    Dorim o segregare, de data aceasta in baza „nivelului de integrare digitala” ? Construim o noua „Africa de Sud”, mult mai perversa de data aceasta si extinsa la nivel global ?

    Tehnologia este buna , dar cu „modelul” actual conduce la segregare, omul poate evolua dar procesul „evolutiei” necesita timp ( poate generatii) iar noi nu putem sa incepem sa aruncam „la cos” oamenii pentru ca nu se pot adapta la el. Ne intoarcem la nazism si apartheid.

  11. Nu va speriati, ca sa gandesti trebuie sa ai cu ce, de la ADN si de la Scoala, nu „sa umbli cu capul gol, ca balerinele”. Altfel crezi ca inteligenta se ascunde in codul masina (soft) si in hard, intr-un cuvant, informatica, nu in arhitectura invizibila (este ca n-ati auzit despre asta ?). De aceea, niste „scribalai”, vorbitori de limbaje ajutatoare, sunt socotiti Creatori. Aceeasi confuzie ca intre obiect si subiect, efect si cauza, ca la militieni: „Cine o moara pe Siret ? Venea”. Din pacate sau nu, „Creatorul” a pus 6 cifre pe laturile unui zar si doar in 10% din cazuri „nimereste” 6-6. Ciudata inteligenta asta, e contextuala si ea ! Doar vorbirea este fara TVA, chiar si cand este cenzurata.

  12. @Viriartes > Este ca in reclama aia la o bautura alcoolica: „N-ai cu cine”! Emil Bobu a avut nevoie de o singura propozitie, nu de 519 articole. Noi succese, nu voi !

  13. Te înșeli Viriartes. Păi tocmai oameni care s-au interogat, precum profesorul Marga, au dus înainte și cunoașterea și tehnologia. „Rahaturile astea tehnice”, cum le spui cu vizibilă neștiință, nu sunt ceva de disprețuit. Avem nevoie de ele. În România nu stăm grozav. Foarte bine se spune în articol că aplicațiile tehnicii digitale sunt uluitor de multe. Trebuie să șofezi o mașină nouă sau să ajungi la spital să vezi, dar nu-ți doresc să ajungi.Filosofii au întreținut cu argumente și teoreme un nivel ce a încurajat eforturile de dezvoltare. Așa este și cu acest articol. Mata nu-l pricepi, dar alții știu despre ce este vorba. Felicitări foarte cultivatului profesor Marga pentru că pune atît de realist și înțelept problema digitalizării! Ca și alte întrebări privind viața actuală.

  14. @Viriartes > Cine cunoaste face, nu scrie, pana si delfinul stie asta.

  15. Oferim digitalizarii o functie cu mult mai importanta decit ceea ce este ea in realitate .Sa facem diferenta intre digitalizarea inteleasa la virful cunosterii umane si digitalizarea ca functie a obisnuitului nostru de zi cu zi .Digitalizarea reprezinta pentru unii cunosterea absoluta iar pentru altii poate deveni un calvar .Digitalizarea , ca si comunicarea, are multiple forme de exprimare si ea nu este uniform inteleasa de to0ata lumea .Marea majoritate a cetatenilor sunt doar utilizatorii digitalizarii in forma ei cea mai simpla .Folosim digitalizarea spre a ne putea rezolva mai usor anumite probleme ce tin de existenta cotidiana si nicidecum nu putem folosi digitalizarea ca si putere de a intelege adevarul absolut indiferent cita informatie putem procesa in mod individual .Comunicarea este insa cu totul altceva .Comunicarea are multiple forme ce nu sunt reprezentate doar de cuvintul spus sau scris .Limbajul comunicarii este de o complexitate uneori neintelesa de multi .A comunica nu inseamna numai a vorbi .Atunci cind ne referim la judecata ,ca modalitate de cunostere a adevarului absolut ,lucrurile se modifica substantial . Judecata umana nu poate cuprinde intreg adevarul indiferent cita cunostere are in spatele ei .Judecata umanoidului este teribil de influentata de sentimente si de iluziile care ne produc o stare de bine (uneori si o stare de rau ).Practic o judecata , la nivel de valoare absoluta ,nu exista .Niciunul dintre marii ginditori ai lumii nereusind sa ne aduca in fata un model perfect .Nici digitalizarea nu va putea face asta .

  16. Astept raspunsul scris a unui filo-SOV la cele doua intrebari fundamentale ale omenirii:
    1- daca nu eu, atunci cand ?
    2- daca nu azi, atunci cine ?

  17. Da baieti, digitalizarea este un panaceu universal pentru lipsa de inteligenta. Problema este ca au ajuns masinile sa ne controleze vietile iar noi ne dezobisnuim de a gandi. Dl Marga este o floare rara – un ganditor, dar si ganditorii gresesc iar acest articol doct dar sec este una din greselile lui. Ganditorii au de multe ori nevoie sa fie contrati si nu aplaudati – aplaudacii fac foarte mult rau unui ganditor adevarat. in ultima vreme au aparut o multime de articole negative la adresa Inteligentei Artificiale. Ii recomand d-lui Marga sa le caute pe internet si sa le citeasca. Dupa cum se poarta aplaudacii inteligentei arificiale si multi naivi s-ar parea ca suntem specia care suntem gata sa acceptam disparitia noastra in favoarea inteligentei artificiale. Mai usor cu digitalizarea pe scari ca nu digitalizarea va va rezolva de exemplu starea voastra negativa daca veti ajunge la divort – omul are sentimente ceea ce nu se poate vorbi despre o masinarie.

  18. Ar trebui să fie organizat un traning pentru pricine dorește să învețe lucrul cu computerul și ce presupune digitalizarea. Ca să nu mai fie reacții în afara subiectului. Este deja o cultură a discuției privind implicațiile digitalizării. Domnul Marga amintește doi clasici ai distincției dintre activitatea creierului și computer, Putnam și Searle.Eu l-aș folosi și pe Gabriel. În orice caz,chestiunea devine provocatoare din momentul în care computerele cu anume programe dau lucrări științifice. Este un pas nou, dacă computerul este deja savant.

  19. Te înșeli mai departe Viriartes. Adevărul este adesea sec. Aici suntem la Comentariile unui articol – pentru care îl gratulez din nou pe profesorul Marga – ce luminează un aspect fundamental. Adică, digitalizarea stă, teoretic, pe o evoluție a logicii și algebrei ca discipline, și tehnic, pe o evoluție a unor inginerii. Cu adevărat, poezia nu e seacă, dar este altceva. Nota bene, profesorul predă logica (vezi și monografia sa, Argumentarea, Editura Academiei, 2010, cea mai adusă la zi în temă la noi) și este normal să etaleze aici cunoștințe de logică. Ar fi util să avem fiecare asemenea cunoștințe. Numai că în digitalizare ele nu mai merg fără cunoștințe de matematica funcțiilor și alte matematici. De aceea, totul pare sec.
    e

  20. „au ajuns masinile sa ne controleze vietile”

    Atentie, gresit, masina este mijloc, dictatorul este vames. Vorba lui, a vamesului: „nu m-am putut abtine” ! N-am auzit filo-SOVi sa critice dictatori, ei sunt platiti sa le justifice „operele”.

  21. Gandirea dauneaza grav sanatatii si/sau libertatii. Traiasca cenzura !

  22. In viitor solicitarea către un „profesionist” de a realiza o lucrare cu accent pe exactitate (nu și originalitate) va avea de înfruntat capabilitătea inteligentei artificiale (IA) de a realiza aceiași lucrare. Va crește riscul acuzației de plagiat sau, cel puțin, al oprobiului public
    Vedem si in acest articol,suntem inecati-in sensul de creier mic in citate peste citate,o traditie la respectiv, nema originalitate Articolul putea fi ‘realizat” mai usor si fara costuri de IA, care ramane baza cunoasterii pentru viitor ,in cazul celor care se catara pe umerii inaintasilor
    In era digitalizarii multe activități vor fi expuse ca inutile. Primul exemplu este din învățământ – practica lucrărilor suspectate de plagiat – diferența dintre cunoaștere și înțelegere va fi extrem de greu de măsurat, noroc cu vanatorii de plagiate
    Daca nu ar exista tastatura computerului nu ar exista nici mareea actuala de doctorate plagiate, e greu sa gandesti ,sa analizezi ceea ce citesti cu propriul creier, mai ales cand e „politic”

  23. GANDIREA………………inseamna; zestre genetica, viţă nobilă, energie pozitivă, preocupare intelectuala in domeniul CĂRŢII, LECTURII , inventii, inovatii etc. DIN TOATE VREMURILE mijoacele tehnice au fost „SCULE” ajutatoare dezvoltarii GANDIRII………..SI NU INVERS………..

  24. „capabilitătea inteligentei artificiale (IA) de a realiza aceiași lucrare.”

    Asa numita inteligenta artificiala, adica aia luata de pe jos, n-are UMOR, acela nu poate fi „digitalizat”. Vreau sa vad caricaturi gen Stanescu la Paris facute de computer („daca o iau pe strada oare unde ajung ?”) Asa ca, nu exista lucrari similare, oricand este preferata lucrarea omului. Computerele sunt programate sa spuna/scrie ca profii, mult si degeaba. IA nu poate fi concisa ca Emil Bobu, sa spuna totul intr-o propozitie simpla. Apoi, vreau sa aud un computer cum creaza slava cuiva, fie El si Inexistent. Vor exista IA membre de partid, in cate partide e nevoie ? Dar computerele turnatoare au amprenta olografa, de unde stim cine a sifonat ? Viata e greu !

  25. IA va putea sa scrie articole de slava lui ceausila de genul: IA pentru noi este ceausecu 2 ?

  26. IA va putea posta in Coti fara sa inteleaga margatii la ce se refera ? Computerele respective sunt tinute in viata cu Lithiu la U.C. ? Computerele acelea merg cu combustibil fosil, pana cand ? Digitalizarea asta naste o infinitate de intrebari. Si noi care credeam ca doar doua entitati sunt infinite ! Apropo, se va digitaliza si infinitul ?!

  27. DE PE ACTIVE NEWS: Inteligența artificială avansată ar putea, într-o zi, să „ucidă pe toată lumea” – și nu vom putea face nimic pentru a o opri, au fost avertizați parlamentarii, potrivit dailymail.

    Experții de la Universitatea Oxford au declarat că, atunci când inteligența artificială va deveni mai inteligentă decât noi, este posibil să reprezinte o amenințare de proporții.

    Atingerea acestui stadiu – cunoscut sub numele de IA supraomenească – ar putea fi realizată până la sfârșitul secolului. Avertizând cu privire la o „cursă a înarmării la propriu” între statele naționale și firmele de tehnologie, Michael Osborne a cerut o reglementare globală pentru a împiedica firmele de tehnologie să creeze sisteme scăpate de sub control care ar putea sfârși prin a „elimina întreaga rasă umană”. Dovezile au fost audiate în cadrul unei anchete guvernamentale privind riscurile pe care le prezintă inteligența artificială și modul în care aceasta poate fi utilizată într-un mod etic și responsabil.

    Cu toate acestea, în cadrul primei sesiuni, doctorandul Michael Cohen a lansat un avertisment dur, afirmând că nu există limite în ceea ce privește progresul AI. El a declarat: „Cred că scenariul sumbru este realist, deoarece inteligența artificală încearcă să stocheze integral ceea ce fac ca oamenii, ceea ce a dus la schimbarea completă a oamenilor pe fața Pământului.

    „Deci, dacă vom reuși să capturăm acest lucru în tehnologie, atunci, bineînțeles, va reprezenta un risc la fel de mare pentru noi cum am reprezentat și noi, pentru alte specii.”

  28. INTELEG CA DE ACUM CARTOFII VOR FI STRANSI DE INTELIGENTA ARTIFICIALA. TOTI CEI CARE SCREM AICI FOLOSIM COMPUTERUL SAU TELEFONUL IN MOD JUST. PERICOLUL DIGITALIZARII APARE CAND FOLOSIM SI DAM PREA MULTA PUTERE DIGITALIZARII. SI DEJA ESTE PREA MULT – COPII DE ASTAZI NU MAI POT NICI INMULTI DOUA NUMERE FARA TELEFON. OMUL TREBUIE SA DEVINA EL INSUSI INTELIGENT – NU SCULELE SALE SA FIE MAI INTELIGENTE CA EL. CE HOATARARE VA LUA OARE IA ATUNCI CAND ISI VA ASIGURA ALIMENTAREA SIGURA CU CURENT ELECTRIC SI VA AVEA IN MEMORIE TOATA CULTURA UMANITATII? CE REZULTA DIN TOATA ISTORIA UMANITATII? DACA OMUL NU-I VA MAI FOLOSI LA NIMIC OARE NU-L VA DISTRUGE?

  29. Digitalizarea face parte din categoria: „drumul spre iad este pavat cu intentii bune” !

  30. I În termeni mai puțin academici, aş spune că, digitalizarea este un fenomen de stocare a unor anumite tipuri de informații organizate în mod logic sau după o anumită logică, pe un suport material fără ca ele să fie materiale. Asta înseamnă că, utilizând hardul, accesăm informațiile din el, aflate în interconexiuni logice. Dacă am ignora rolul hardului, am putea spune că doar informațiile din el contează, ori aici se comite o eroare pe care o întâlnim şi în privința memoriei noastre. Nu putem ignora trupul cu întreaga memorie din el, inclusiv cea din minte, aşa cum nu putem ignora hardul, cablul şi curentul electric. Denumirea de „templu al duhului sfânt” dată trupului uman, nu este o simplă figură de stil, duhul fiind sinonim cu informația. Trupul şi sufletul omului este pnevmatofor. Ele nu pot fi despărțite cum nu se desface memoria de conştință sau în alt sens memoria de trup. De aici pot porni multe erori de înțelegere a căror înrâurire logică se poate pierde în discuții ce pot avea loc sau nu. Măcinatul la moara rațiunii poate fi o îndeletnicire a minții în timp ce trupul are şi altceva de făcut dar unde sunt şi ce se întâmplă cu restul informațiilor nesupuse procesării informaționale sau discuțiilor? Categoric le ignorăm segvențial sau în totalitate tocmai pentru a da consistență gândurilor, ideilor, discuțiilor, drumul rămânând permanent deschis. Mersul pe acest drum ne arată că există peste tot o realitate existențială logică în ea însăşi ce are în spate un parcurs propriu iar această realitate are şi o dimensiune spiritulă bazată pe relația om-om, om-natură. Nu putem spune desigur, acelaşi lucru despre relația hard-soft.

  31. VIRIARTES , excelente comentariile d.tale ! Si la obiect ! Toate directiile , inclusiv altele : OK . Umor trist ! Astfel de politicieni au distrus Romania ! Si o fac in continuare !

  32. IA se va uita la filme porno artificiale ? Injuraturile vor mai avea sens in epoca digitala ? La cine va sta cheia de la computerul IA ? Nu stiu, dar discutia aceasta a deschis cutia Pandorei. Ce va spune biblia despre IA, se va scrie o biblie artificiala ? Cum vor semna cei doi Creatori pe FaceBook, ca se se deosebeasca: Inexistentul adevarat si Inventatul artificial ? Va putea fi artificializat Vanghelie ? Viata e greu !

  33. Nici nu va imaginati ce se pregateste!Sunt in pregatire in diverse companii de de profil programe pentru IA care raspund la orice intrebare care va trece prin cap,cu documentarea raportata la cunoasterea umana din acel moment!
    Sunt in pregatire drone dotate cu IA ,care zboara grupat si isi transmit reciproc informatii asupra tintelor pentru care au fost programate in baza carora iau decizii ,fara interventia operatorului de la sol,la sute/mii de km de el, evitand contraatacurile si urmarind tintele pana la distrugere
    Voi chiar credeti ca omul poate trai pe Marte?:))) dar „pregatirea amartizarii” de catre NASA presupune pasi noi in IA la care SUA si China sunt mari campioane
    Razboiul din Ucraina e un prilej de testare IA ,nu exista un pas facut de armata rusa sa nu fie identificat,evaluat si pentru care sa nu existe un raspuns
    Altfel,ce rol au atatia bani aruncati pe arme… incet ,incet, omul devine o prelungire a IA

  34. II Aceste tandemuri la care putem adăuga un altul de tip natură-natură, ar fi putut continua să coexiste în condiţii foarte bune, numai că, digitalizarea a înlocuit o parte din „hard-softul” om-om cu o parte de tip hard-soft, fenomen similar cu trecerea de la un nivel de performanță al unui calculator, la altul sau al informaților de la un „omul vechi” către „omul nou.” Cât de vechi sau cât de nou nu mai contează căci oricum nimeni nu întreabă.
    Aşadar, dacă cele mai vechi calculatoare au mers la dezmembrat nu pentrucă s-au stricat ori au ieşit din garanție ci pentru a face loc celor noi ce vin mereu din urmă, cei mai vechi oameni, treptat sunt sau trebuie scoşi mai repede din uz pentru a face loc celor „mai noi”. Iată cum, „marea resetare” din promotor natural şi firesc al noului, a devenit un fel de motor al distrugerii obligatorii şi uneori forțate a vechiului pentrucă acesta „ar încurca afirmarea noului” suprasaturat de el însuşi să pătrundă pe o piață aflată într-o perpetuă mişcare brawniană. (Cursă pentru şoareci sau strategie de marketing?)

  35. & Domnu’ Marga dă și citate și autori și în această chestiune, ceea ce ar arăta că i-a citit și pe ăștia de zice de ei în articol, ?

  36. S-a digitalizat FRICA ? Astept aparitia PA (prostia artificiala) pentru fuduli.

  37. Digitalizarea nu are nici o treaba cu gandirea, nu e nici spre, nici de la. Digitalizarea e o actiune populara la fel ca si alfabetizarea, electrificarea, iodarea sarii, folosirea furculitei; un mod de relationare care amana procesul gandirii intr-un timp viitor prin suprimarea emiterii unor judecati proprii si verificarea lor imediata cu indivizi din apropiere si din trecutul apropiat; o antiteza indus neplacuta intre bastina ta si locul de devenire al altora.

  38. Cine cunoaște cîtuși de puțin digitalizarea și discuțiile internaționale în jurul digitalizării și al specificului ireductibil al minții își dă seama repede de valoarea articolului De la digitalizare la gândire. Ca informatician știu bine cum stau lucrurile. Articolul are dreptate să evoce argumentul computerial al lui H.Putnam și argumentul camerei chineze, al lui J.Searle. Argumentul domnului Marga – organizarea gîndirii pe cultura logică rezultată din evoluția logicii, trecând prin logica simbolică, informizare și pragmatica normativă – este original.Unii oamenii obosesc la argumente, dar asta nu ne scuză să trecem peste ele. Unii obosesc și la amintirea reperelor, de la Russel & Whitehead încoace, la Shanon. Cultura profesională presupune să cunoști cum au gândit cei care au creat.Toate personalitățile citate de domnul Marga au creat mult. Este cazul să-i cunoaștem.

  39. & Domnu’ Marga, „ghid turistic digital” prin spațiile „virtual-digital intelectuale”, Frege, Russell & Whitehead, John R. Searle, Hilary Putnam, Claude Shannon, Charles S.Peirce, mulți alții, ? De Schengen și Metaverse, „s-a plictisit”, deci , un „factor de instabilitate” despre spațiul Schengen, „confluența spațiilor” provocând „tendine Browniene” de „așezare a ideilor”, ? Și chestorul Tobă s-a retras de la MAI „cu aptidudini de cititor de bare”, în spațiul Uniunii Europene, ?

  40. & Un articol care probabil că ține să arate că , domnul Marga nu își încape în propria piele de ideile altora, cu care este premiat, ,,cot la cot”, ?

  41. & Le plătește ,,cotizații intelectuale” , ăstora de-i citează, ?

  42. & Dacă nu învăța cuvântările și tezele lu’ tovarășu’ Nicolae Ceaușescu probabil că tovarășu’ Maraga nu avea o așa, „ascensiune intelectuală” , ?

  43. & „Face concurență la ăia de citesc pomelnice la câți a citat într-o jumătate de pagină de articol”, că parcă a exprimat opinii și despre „Biserica Scientologică” , ?

  44. Datoria unui profesor de filosofie contemporană și logica argumentării care se respectă este să poată da tabloul a ceea ce se discută în lume în domenii cheie și să formuleze sistematic o concepție proprie. Evident că digitalizarea este un fenomen caracteristic. Prin scrierile sale, recunoscute și într-adevăr în diferite țări, profesorul Marga este un astfel de profesor. care stăpânește domeniul său. Vezi sintezele sale, de genul Introducere în filosofia contemporană (2014) și Filosofi și teologi actuali (2018). Dînsul a formulat și o concepție proprie, originală. Vezi, de pildă, Pragmatismul reflexiv(2017). Despre orice se poate vorbi, dacă se citește, spre a vorbi în cunoștință de cauză. Altfel, vorbe, vorbe, vorbe…

  45. Domnul Andrei Marga evocă inspirat în articolul său De la digitalizare la gândire cursul științific care a dus la digitalizare. Acest curs este o cultură științifică ce s-a acumulat și ar trebui cunoscută și la noi. Un profesionist veritabil recurge la cultura domeniului și aduce în atenție autorii de referință. În știință nu există mură în gură, ci o acumulare pe mulți umeri. Cine nu citește și nu citează nu are cum face știință. Ar fi inteligent să se ducă mai departe argumentele puse în discuție, precum și argumentul excelent formulat de Andrei Marga: cultura digitalizării este esențială, dar cultura în înțeles larg, istoric-umanistă, nu poate fi dizolvată fără pierderi. Urgența este formarea tinerilor.

  46. & „Transferurile culturale” în Metaverse au și ele rolul lor, pentru utilizatorii aplicației, ?

  47. @ Domnul Marga anunță că se specializează, „filozof de digitalizare” , ?

  48. Chestiunea este bine pusă: ce cultură împărtășim? Profesorul Marga are dreptate că fără însușirea culturii științifice nu merge. De aceea, să învățăm copii Newton, Bernoulli, Faraday etc., dar și funcțiile matematice, calculul numeric. Este bine că aduce în față algebra booleană, logica simbolică, pe care fiecare ar trebui să o avem în bagajul cultural. Măcar cît se predă în școala generală. Profesorul are dreptate că acea cultură nu este de ajuns. Ne trebuie și cultură umanistă – adică ceva drept, morală, înțelegerea a istoriei, a lumii. Mesajul este limpede argumentat, simplu și înțelept.

  49. A patruns frica in tuarasi, pe sistemul: „noul patrunde greu” !

  50. Logica ce se face în liceu ar trebui însușită, pentru comunicarea între cetățeni. Dar și în liceu ar trebui învățate mai mult elementele de la baza digitalizării: analiza numerică, funcțiile matematice, traducerea matematică a impulsurilor electronice. De ce să nu se învețe Frege, Shanon, Russell? Așa se va înțelege digitalizarea. Și cum se integrează în cultura largă, cum se spune în articol, care este cultura civico-morală. De care este într-adevăr mare nevoie. Felicitări domnului Marga pentru execelenta idee de a aduce în discuția cotidiană așa un subiect neobișnuit, dar extrem de actual.

  51. Logica ce se face în liceu ar trebui însușită, pentru comunicarea între cetățeni. Dar și în liceu ar trebui învățate mai mult elementele de la baza digitalizării: analiza numerică, funcțiile matematice, traducerea matematică a impulsurilor electronice. De ce să nu se învețe Frege, Shanon, Russell? Așa se va înțelege digitalizarea. Și cum se integrează în cultura largă, cum se spune în articol, care este cultura civico-morală. De care este într-adevăr mare nevoie. Felicitări domnului Marga pentru execelenta idee de a aduce în discuția cotidiană așa un subiect neobișnuit, dar extrem de actual.

  52. Marga nu e baiat prost !
    Insa dac-avea IQ-ul lui mishteaux …vorbea si de granitele LOGICII
    ca tot i-a scris dansei ca-i substanta ratiunii 😉 !
    Dintre desteptii ponemti de Marga lipseste …cu desavarsire : Kurt Gödel care-a demonstrat ca logica e o ISOMORFIE oarecare
    si ca … exista o infinitate de sisteme ipotetic-uman-posibile …in care …LOGIC-finit (vezi Gödel) putem organiza
    cunosterea umana !
    Cunosterea umana e una … si divesele medtode de-a accesa coherent la eelementele ei (logicile posibile) sunt alta !
    Deocamdata … avem o logica umana bine balansata care spune … ontologic ca din nimic nimic si cantitatile cevaului se conserva (1+1=2) in trasformarile operatorului rational !
    LOGICA e una dintre artele de-a acesa coherent si CONSERVATIV … cunoasterea umana …dobandita la randul ei prin experienta si INDUCTIE !
    etc si bla-bla-bla !
    A facut-o margarina …intentionat …uitarea lui Kurt Gödel ca … cel care-a ucis suprematia logicii si prin asta a matematicisumuli de inceput de secol xx ?
    Prin Gödel nu doar LOGICA are iNCOHERENTE de conservare la margini de sistem (= mereu va fi ceva-n afara logicii 😉 !) ci si
    ce-a mai pura stiinta … conservativa (1+1=2, „2” si nu o variabila oarecare)
    logica moderna face loc pe banca cunosterii umane si … RELIGIEI ?

  53. nu religiei 🙂
    ci … metafizicii ! 😉
    [PS: de ce-i logica cuantica …para-aristotelica ? pentru ca REAL-CUANTIC … „tertz”-ul chiar nu e exclus ci NECESAR ?! 😀 … etc. ]

  54. modern exista …si se stie ca LOGICAN nu e ceva ideal PLATONIAN ci extrasa din realitatea observat …
    logica cuantica unde … exista REAL … 1-adevar , 0-fals si i-indecis
    „indecisul” cuantic nu e adevar sau fals nici combinatie intre ele ci e ceva de sine statator existent, distinct celor lalte 2-oua stari …la fel de rational precum „adevar”, „fals” .
    si nu e ca e ceva iNVENTAt …ci cuantic exista cu adevarat ( lumea e mai complicata de cat credeam si prin observare si simturi ne obliga la noi teorii siu logici adaptate noilor cunosteri … daca n-aveam cunstinte noi azi pamantul inca era PLAT !)
    REALITAATEA e ceva distilat din multitudinea simturilor umane prinaparatul pseudo-logic al creierului !
    nun doar atat … ci CUANTICA spune ca …real (1+1= orice … desi creierul e dresat inca cultural ca BINAR)
    CUANTICA spune ca din neant pot aparea arbitrar particule reale care se pot „anihila” in „nimicul” din carea-au aparut ! 😀
    Modern …se fac studii (inoficial universitare) de aplicare a logicii cuantice … la societate si teoria grupurilor mari !
    exista rezultatea promitatoare care explica coherent in noile logici …comportamentul uman de masa !
    😉 …etc.
    atentie la balamzcul teuton …poate invatati ceva …special ! Mishteaux nu poate gresii
    IQ=?
    😉

  55. CREIERUL …domnule MARGA e parte a realitatii care n-are doar fenomene vizibile (1+1=2) si „oarecum” binare sau indejuns binar interpretabile 😀
    cum au teoriile informationale despre functionarea MACROFIZICA a CREIERULUI (teorii artificiale [!] perfect-delimitate = lipsite de surprize cuantic-reale … care matematic ar fi 1+1=orice si geneza din „neant”
    a realului din ireal-ipotetic 😀
    de ce nu e creierul o „camera chinezeasca” … adica un calculator modern ?
    pentru ca „camera chinezeasca” CA MODEL pseudo-izomorf creierului … nu implica ILOGICA realului CUANTICII …pe cand
    CREIERUL ca ceva real si auto(=straniu n-asa?)-evoluat (de parca legile naturii ar obliga evolutia constiintei pe un ATRACTOR cuantic) …creierul implica real si existent si … nastrusniciile reale ale cuanticii !
    De aia nu vor avea creirele construite limitat pe logica binara …constiinta …pentru ar necesita logica cuantica si un HARDWARE pe care …asemena creierului sa ruleze !
    E constiinta … ceva mai profund decat … semnalele electrice ca parte integranta insa nu definitorie a ei ? sau putem face constiinta cu … piese mecanice de logo (e demonstrat ca orice computer oricat de evoluat …chiat TURING …poate fi construit din piede de LEGO !) …
    E constiinta ceva … in afara (1+1=2) ? … ca daca-i asa … „constiinta” artificiala a viitorului nu va fi realizabila decat pe un hardware pe care sa poata rula … strania logica CUANTICA ( fizic reala, pe care ruleaza si creierele noastre)
    UN model e un model = construit sa nu fie straniu … realitatea fizica e si stranie insa !

    Pentru a simtii DURERE … Real nu interpretativ … un aparat trebuie sa aiba si … CONSTIINTA … etc 😛

  56. Vom avea adevarata Inteligenta Artificiala atunci cand ea va putea simtii durerea … 😉
    pana atunci oricat de complicate informational vor fi computerele, fara EVOLUTIE NATURALA,construite.
    Nu creiere nascute din insasi necesitatea natural-materiala a atractorilor materiei, in fagasul sau valea probabilistica in care temporar universal existam, care ne-a creeat organic-real pe noi = o singura constanta micro sau macro-fizica universala, de-ar fi fost altfel n-am fi avut constiinta STRANIU …de parca VIDUL CUAANTIC din care vine si-n care se re-intoarce realul …ne-ar fi dorit in EXISteNta ! N-asa ?
    Marga … lumea e peste limita finita a capacitatii de interpretare existentiala a crerului …absolut absurda 1
    A fost BIG BANG ? Ce-a fost inaintea lui ?
    E timpul istoric finit sau infinit … daca e finit in ce structura e inglobat la randul lui si ea daca nu e infinita in ce alt sistem si mai complex e inglobata ? Daca timpul istoric …deja trecut e infinit … nu e LOGIC viitorul ceva deja …de infinite ori in diferite moduri …deja intamplat !
    Ca sa vezi cat de absurd-REALA e lumea … la limite trebuie sa ai un IQ genetic peste medie ! 🙁
    suntem „CEVA” si nu nimic … putem deveni „nimic” prin moarte ? DA ! … pentru ca raspunsul nu e in logica binara cin ce-a cuantic-reala 0+0= orice 😀 Daca nu era asa … aveam memoria mcar a unei vieti din infinitul dejua intamplat al TIMPULUI 😛

  57. Durerea SIMTITA e o insusire a viu-lui cu memorie !
    Deci memoria ca concept e … de studiat in cazul analizei CONSTIINTEI ! 😀

  58. Cenzura este frica de adevar, deci am dreptate, Coti nu vrea sa informeze ! Treaba voastra, voi veti fi primii afectati de „digitalizare” !

  59. Articol scris sa ne laudam ca am auzit de Wiener si de Shannon. „Digitalizarea” n-are legatura cu cibernetica si/sau cu informatica. „Digitalizarea” urmeaza dupa MARELE RESET (ca sa pastreze termeni de aburire a usereilor) si creaza visul stravechi al dictaturii: OMUL NOU, Omul Digital, cel condus dintr-un click de maus, ce n-a reusit Vaticanul, comunistii, nazistii si nici capitalistii, desi tac. Digitalizati-va, sa lingeti pe unde calca stapanii !

  60. „Muresan A spune:
    29 IANUARIE 2023 LA 23:04
    Ce sa-i faci,sloganul „m-am saturat de ROMANIA” e nascut din inima ardeleanului lichea Gherman”

    Tuasu profesor scrie la subsol cu semnatura cunoscuta de toti, dar nerecunoscuta de El ? Ieri la ora aceea am fost cenzurat cand scriam aici ca vorbeste pe nas.
    PS doar la unguri pre-numele se pune dupa nume !

  61. Generația noastră de studenți, din jurul lui 1968, a studiat la filosofie logica simbolică, teoria relativității și genetica. De aici atenția față de evoluția științelor. Pledoaria profesorului Andrei Marga pentru a lua în serios degitalizarea și a o complementa cu multă cultură îmi amintește de insistența sa de a lua în serios inovațiile lui Boole, Frege, Peirce. În prelegerile sale ca lector din anii șaptezeci i-a absorbit. Revăd cu plăcere același interes pentru științe și preocuparea de a le insera în tabloul filosofic.

  62. Ar trebui mers la școală și învățat, totuși, ceva. Programa prevede, deja din 1969, învățarea algebrei. Să nu se confunde însă Kurt Godel cu logica simbolică ce stă la baza computerelor. Celebrul matematician a fixat prin teorema sa limitele construcției logico-matematice, dar nu logica digitalizării. Bazele digitalizării sunt puse de logicieni și matematicieni, de la Frege la Shanon. Digitalizarea nu ar fi fost fără cibernetica lui Wiener și urmașii, fără informatică, fără tehnicile convertirii datelor în impulsuri electrice. Salut și eu faptul că profesorul Marga captează cu vastă cultură fenomenul digitalizării și arată, observând construcția lui, unde-i sunt limitele dincolo de care înc rolul alte culturi.

  63. De ce despre Kurt Gödel nimic … ?
    Mai ales ca limitele logicilor universale …desoperite de el … au implicatii in capacitatea de a rationa a creierului material-uman !
    Ce implica logistiac … demonstratiile (2) lui Göedel ?

  64. te lauzi c-o meserie de care habar n-ai … informatician , subteran , e mishteaux ! 😐
    loca computerelor nu e logica simbolica si logica/algebra lui Boole implicit teoremele lui De Morgan
    primul program software a fost scris de o poeta britanica: Ada Lovelace
    si a foat teoretic un program nu mai puin complicat sau capabil decat cele de azi ( avea …secvente de mcomenzi ordonate relational, avea bifurcatii pe baza de conditional si avea repetitie de subprogram … de facto intreagul fundament al tuturor limbjelor actuale … vezi c si limbjele functionale/declativ-logice pot fi rulate pe sublimbaje imperative 🙁 )

    Gödel spune ca logica demonstrata ca incompleta de el …ramane incompleta chiar de-ar fi rulata pe calcualatoare cuantice :()
    deci si ratiunea uman-cuantica are margini 😉 de aia trebuia pomenit godacul austriac 😉 !

  65. are margini in sensul godelian ca mereu vor exista adevaruri de nedemonstrat in timp finit in sisteme arithmetic ne-simple

  66. Generația noastră de studenți a studiat două semestre logica simbolică și un semestru sisteme logice. Cursul de Bazele matematicii se adăuga. Kurt Godel a fost studiat la sisteme logice și bazele matematicii. S-a studiat și un semestru Teoria informației, de la Norbert Wiener la Shanon. A fost un program foarte bun de învățare a ceea ce se petrece în bazele digitalizării. De care, cum se vede și în articolul de mai sus, se poate profita și astăzi.

  67. Cred ca astazi mergem in sens invers de la gandire la digitalizare in frunte cu dl Marga!

  68. In 1984 era naspa, se dadeau foc la carti, azi este kool, are cine sa ni le povesteasca.

  69. „Generația noastră de studenți, din jurul lui 1968, a studiat …”

    gelu/AURel > Cum o fi sa studiezi/cercetezi si apoi sa crezi ? Blestemele am inteles de unde vin, de acasa.

  70. Programul de studii parcurs de cineva se vede în examenele promovate. Ca student. Se poate vedea și în Lista examenelor promovate, atașată Diplomei de licență. Precum colegii mei de generație, am în indexul notelor la examene promovate Logica, Logica simbolică, Sisteme logice, Bazele matematicii, Biologie genetică, Teoria relativității, Informatică. Armătura științifică a studiilor de filosofie s-a asigurat atunci, în 1968, mai bine decât oricînd. Și la un contemporanist eminent ca profesorul Andrei Marga se recunoaște ușor cunoașterea științifică necesară unei pregătiri filosofice și sociologice.Este un merit.

  71. Într-adevăr, lectorul Andrei Marga, căci profesor a devenit abia după 1989, ne-a predat filosofia contemporană în anii optzeci, cu Frege, Peirce, Russell,Carnap, Wiener și alți contributori la computerizare. Domnia sa a și introdus “argumentul computerial” al lui Putnam în discuția filosofilor de dinainte de 1989. Se pot vedea cursurile litografiate și traducerile făcute de dînsul. În 1992 a și tipărit ceea ce publicase litografiat anterior. De pildă cursul întitulat Metodologie și argumentare filosofică (Dacia, Cluj-Napoca, 1992), traduceri din filosofia contemporană și apoi sinteza Introducerea în filosofia contemporană, cu deja trei ediții. Observ că în volumul Filosofi și teologi actuali (Meteor Press, București, 2019), tratează “argumentul camerei chineze” al lui John Searle (Berkeley University).

  72. “argumentul camerei chineze” e fals pentru ca prea simplu …e ca si cum ai vrea sa demonstrezi ca PAMANTUL E PLAT
    printr-un model anume construit ca sa sustina ipoteza pamantuluim plat !
    “argumentul camerei chineze” e construit pentru a justifica prin izomorfie functionala
    modelul digital al inteligentei
    un model simplu si fals pentru ca presupune … digital … ca constiinta umana exeacat cum e ea NATURAL rulata „viu” pe un suport al chimiei organice a proteinelor (aceleasi tuturor viului )
    poate fi rualata pe altceva cu o alta chimie organica (alta constelatie material-molecular-cuantica)
    Incepem STIINTIFIOC sa intelegem ca actual CONSTIINTA nu poate fi rulata pe alta chimie decat cea bazat pe proteine 🙁 !
    CLAR … putem construi computere sau „camere chinezesti” … insa exista limite fizice (exact cum exista in cazul vitezei luminii si altor interactiuni electrochimice distincte si unice … de ne implementat altfel decat proteinic )
    modele ale unor papusi facute prin softuri ultra-complexe sa para oameni si sa se manifste ca oameni …insa sa fie doar papusi !
    Ce-i CONSTIINTA ? … cat timp nu stim nici macar unde-i inmagazinata memoria umana … cum stim ce-i A.I.-ul ?
    mishteaux spune ca nu putem desparti CONSTIINTA de substratul ei …putem insa sa facem un AUTOMAT care sa imite
    FARA CANSTIINTA … prin programe complexe constiinta … penatru a PACALI oameni !
    😉

  73. modelele actuale ale CONSTIINTEI nu sunt … nicimcar holografice
    si presupunem ca exista limite inter-relationale de viteza de reactie si interactiune
    care limiteaza CONSTIINTA la rulajul pe subtrat organic !
    E ca si cum ai vrea sa canti un concert de pian la toba … substratul pe care se ruleaza e parte integranta din ce ruleaza informatic pe el !
    de ce e credibil asta ?
    pentru ca EVOLUTIA ne-a facut haotic MUTATIV-SELECTIV exact pe complexitatea interactionala (predefinita fizico-chimic
    a chimiei proteinelor … CONSTIINTA fiind o EMERGENTA … proprietara doar acestor molecule !
    PS: Unele chestii limiteaza teoreticul … exact cum inteligenta unui „creier” digital e limitata de viteza luminii pe circuite si
    efectele realtiviste …etc.
    Nu ma bag in detalii 1
    CONSTIINTA ruleaza doar pe viul organic …fie el CLONAT sa u inginerat genetic ! … altceva ar fi …ca si cum ai vrea sa faci diode din caramizi de lut ! Substratul conteaza …si … daca mai e si demonstrat evolutional c-a aparut nu din ceva ceresc ci din amestec si sortaj al unor substante numarabile …aceleasi intregului REGN … e CLARO !
    IQ=?
    😉

  74. „Argumentul camerei chineze” este corect. El privește relația dintre sintaxă și semantică. Dacă se înțeleg bine noțiunile, argumentul este corect, puternic, decisiv. Nu s-a putut trece peste el și este unul dintre argumentele cele mai puternice aduse de John Searle și cei care au intrat în discuție.

  75. e corect cum „corect” ar fi un experiment oarecare c-o masa de bucatarie ca modelul pamantului pentru
    a demonstra ca pamantul e plat !
    pe scurt algebra unui geometrii (daca-i construita axiomatic ) nu-ti face surprize
    si-i generata de axiomele voluntar alese … parabolica, hiperbolica sau euclidiana … daca sunt sanu nu sunt paralele axiomatic fixate !
    Babeste … un calculator finit cu un program finit … poate fi descris teoreti ca multimea finita a functiilor matematice (programe) ruland pe el … notiuni de teoria multimilor finite …etc.
    0, 2, 4 … 2n … e o multime infinita si imposibil de descris DECRIPTIV …poat fi insa usor descrisa analitic printr-o formula
    adica o functie aritmetica care condenseaza finit infinitatea variatiilor ordonate ale elementelor ei
    „camera chinezeasca” …ar fi asa o multime de output-uri legate analitic (printr-un program complex SIMULAND constiinta)
    CONSTIINTA nu e „functia matematica” care pe baza de input-uri genereaza functional output-uri …ci e si subtratul material cuantic pe care ruleaza functia „constiintei”…
    alta intrebare …. e o carte, plina de informatii, IN SINE, un extract de …CONSTIINTA umana (?)
    daca DA 😀 … e o carte informational-complexa scrisa intr-o limba uitata si ne-mai-descifrabila … un extract de constiinta ß
    😀

  76. Informatia ca si materia …are nevoie de un OBSERVATOR care prin propria arhitectura informational-realtionala s-o poata iNTERPRETA asa … 😉 …e ca-n CUANTICA … fara OBSERVATOR canci decoherenta !
    NU CONFUNDA un model ANALITIC simplu („camera chinezeasca”) cu … o CONSTIINTA evoluata NATURAL(=impusa functional de insuirile materiei iN INTREAGIME + istoria universala ce-a CAUZAL …PERMISO !)
    Teoremele lui Gödel … fac „camera chinezeasca” practic un automat care nu poate „gandi” in afara „functiilor analitice”=algebre=programe ce iau fost pre-construite !
    E …constiinta umana un AUTOMAT …sau e ceva inherent materiei materiale …care pusa dinamic-evolutiv intr-un anumit context dinamic fizico-chimic …genereaza real ce-are ca insusiRE POTENTIALA … in ce-o descriu material ?
    Poate constiinta exista fara oxigen, azot si carbon … poti face microcipuri din carton ?
    MDA … ‘s multe de zis … si babeste e dificil = daca explici o chestie complicat prea simplu , prin omisiuni voluntare …ajungi sa „explici” altceva … e ca si cum ai incerca sa explici teoria functiilor …. fara-a pomenii de numere complexe si algebra lor ! 🙁

  77. Studentu-le …nu uita CIBERNETICA de gradul 2 !
    E o omisiune ce-o fac toti mediocri !
    in modelul „camerei chinezesti” unde-i constiinta observatorului care se vede in camera s-i-n afara ei …in ratiunea pe thema modelului 😉
    IQ=?
    😉

    PS: Mishteaux …in puerila lui anostitate clown-easca … e … SPECIAL ! 🙂 SHALOM :* 🙂

  78. Intr-un univers ipotetic-experimental
    putea lipsi constiinta daca fizico-chimic … istoric-cauzal
    aveam (pe aceasi istorie fizica in timp) o galaxie aidoma Caii Lacteee ?
    sau …
    conditiile fizico-chimice aidom trecutului nostru solar … faceau sa se releve real ce-i ascuns iNTERRELATIONAL in
    proprietatile universale ale materiei …= constiinta ca ceva intrinsec POTENTIAL materiei ?
    etc. Religia e OPIUM pentru …PRRROSTI ! 🙁 SHALOM ! :*
    nu e clar ca daca esti prea destept devi singuratic daca nu inveti timpuriu sa faci pe prostul …si sa, obligat, URLII CU LUPII
    chiar daca esti un … LEU 😉 ?

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.