Reintrăm în ciclul austerităţii duse în extrem, în stil românesc – acum e clar că anul electoral 2012 e compromis pentru partidele din actuala coaliţie guvernamentală. România e iar în pericol să rămână fără bani pentru salarii şi pensii, dacă dobânzile au crescut la băncile din ţară într-atât (aud de 7,4 la sută la credite, pe când Germania plăteşte 2 la sută la creditele de la băncile de acasă; să dau un exemplu)? Normal, România lui Băsescu va apela la rezerva împrumutului de precauţie cu FMI, 3,5 miliarde de euro – care se va topi în majoritate tot la Banca noastră Naţională, cu menţinerea cursului de schimb. E teribil ce ni se întâmplă, România se îndatorează pe plan intern mai mult decât pe plan extern. Vă reamintesc, deficitul la fondul de pensii e de 3,5 miliarde de euro, deficitul la sănătate e de 1 miliard de euro, deficitul la celelalte cheltuieli sociale e de 1 miliarde de euro. Imaginaţi-vă ce înseamnă înmulţirea cu 7,4 la sută dobândă a acestor 5,5 miliarde de euro. În condiţiile în care de anul viitor trebuie să plătim şi ratele la împrumutul de 20 de miliarde de euro de la FMI, CE şi BM. Rămas fără soluţii, Băsescu ar trebui să forţeze acum alegerile anticipate şi să nu se mai amestece în administraţia statului, să nu mai facă atâta şi pe premierul, fiindcă a adus ţara pe buza prăpastiei. Mai mult decât atât, Băsescu trebuie să-şi reconsidere atitudinea faţă de locomotivele UE, să nu reproşeze că din cauza lor România îşi dă duhul. Să nu uite că UE a şters jumătate din datoriile Poloniei şi acum e la un pas să şteargă jumătate din datoriile Greciei – nouă, românilor, cu un şef de stat lipsit de clarviziune şi arţăgos n-o să ne şteargă nimeni nici o datorie. Şi prostul de român (incapabil să-şi ceară drepturile în stradă, demn) înghite toate greşelile conducătorilor lui, el e victimă. Pur şi simplu acum s-a şters cu buretele orice speranţă de mai bine. Lunar ne îndatorăm cu încă 1 miliard euro!
Pe cât de tristă ne e soarta, pe atât întinde coarda actuala coaliţie guvernamentală, care stă numai la gândul să nu piardă puterea, în modul cel mai periculos posibil (odată ce România a devenit o ţară subdezvoltată, fără economie, în pragul falimentului, cu o sărăcie extinsă aberant): vrea reorganizare a statului (punând în pericol integritatea teritorială), vrea alegeri comasate în noiembrie 2012 (să pună primarii şi preşedinţii de consilii judeţene să cerşească după ce li se termină mandatul, în iunie 2012; opera de racolare a UNPR are legătură directă cu falimentarea primăriilor opoziţiei), vrea vot prin corespondenţă (să fure după bunul plac în străinătate) – toate, legiferate prin asumarea răspunderii guvernamentale în Parlament. Mai vrea şi revizuirea Constituţiei, dar n-are cum să atragă de partea ei voturile USL (de altfel, Consiliul Naţional al PSD a votat zilele trecute împotriva regionalizării ţării şi a comasării alegerilor anul viitor, ca şi împotriva revizuirii Constituţiei), e imposibil din acest moment să se mai schimbe poziţia USL faţă de aceste legi abuzive. De altfel, ideea introducerii deficitului de minus 3 la sută (la deficit intrând acum şi arieratele!) în Constituţie rămâne un deziderat caraghios azi pentru actuala putere, care abia face rost de bani să plătească din credite pe plan intern salariile şi pensiile. Ca şi pentru Banca Naţională, care ţine inflaţia în frâu urmărind preţul cartofului! Sacrificiile făcute de majoritatea populaţiei de la noi au fost până azi degeaba. Ele n-au făcut decât să prăbuşească nivelul de trai. Fiind vorba de români cărora nu numai că li s-au tăiat salariile şi li s-au tăiat sporurile, sau li s-au impozitat pensiile, dar a crescut şi TVA cu cinci procente, scumpind totul. Finanţarea deficitului e extrem de scumpă, repetă Băsescu, vrea să deschidă minele de aur, de parcă asta n-ar costa bani suplimentari şi investiţia ar da roade peste noapte. Bani de privatizări nu mai avem. În plus, se visează ireal la banii Uniunii Europene (s-a demonstrat în timp că nu suntem capabili să-i atragem). Care bani, ciudat, nu pot fi… facturaţi la UE, deşi statul român şi-a dat cota parte la proiecte. Repet, Băsescu nu mai are soluţii – ar trebui să se dea deoparte. Dacă opoziţia actuală consideră că are soluţii de ieşire din marasm, să vină ea să preia ţara de la zero. Au plecat din ţară 3 milioane de români peste hotare, unde au văzut cu ochii, să câştige o pâine în condiţiile cele mai umilitoare cu putinţă, cât vrea actuala putere să mai întindă coarda?
Nu-mi pot imagina cum va arăta bugetul pe anul viitor, la ce curs valutar va fi programat măcar. Cu siguranţă, salariile şi pensiile vor fi îngheţate. Să facă pe deştepţii, guvernanţii vor trece o cifră cât mai mare la investiţii (nu întâmplător Băsescu acum s-a lăudat că România e pe locul doi ca buget alocat la fondul investiţii) – să aibă de unde să ia bani să plătească pensiile şi salariile, la o adică. Mergem din rău în mai rău, furându-ne singuri căciula. De ce nu i se cere demisia lui Boc?
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.