Din secretele ascensiunii politice: Marcel Vela – partea II

Am amintit în articolul anterior despre amploarea grupurilor de interese din jurul lui Marcel Vela.

Astfel, Nicușor Maldea, fostul președinte al Secției de Contencios Administrativ și Fiscal de la Tribunalul Caraș-Severin şi unul dintre membrii completului care a pronunţat decizia civilă nr. 360 din 5 mai 2015 a fost trimis în judecată într-un dosar de corupție pentru că ar fi făcut parte dintr-un grup infracțional organizat al cărui creier ar fi fost lichidatorul Ion Tudor și a fost găsit de Agenția Națională de Integritate cu o avere ce depășește cu mult nivelul câștigurilor obținute în roba de judecător.

Între averea dobândită și veniturile realizate în perioada exercitării funcției de către Nicușor Maldea ca judecător la Tribunalul Caraș-Severin până în momentul în care DIICOT a descins în instanță și l-a scos cu cătușe pe mâini pe magistrat veniturile nejustificate erau în cuantum de 181.573 de lei

Redăm în continuare comunicatul ANI „Având în vedere cele de mai sus, Agenția Națională de Integritate a sesizat Comisia de cercetare a averilor din cadrul Curții de Apel Timișoara, în vederea începerii acțiunii de control cu privire la modificările patrimoniale intervenite și veniturile realizate în perioada exercitării funcției de către Nicușor Maldea. Persoana evaluată a fost informată despre declanșarea procedurii de evaluare, drepturile de care beneficiază, precum și despre existența diferențelor semnificative. Nicușor Maldea a depus la dosarul de evaluare un punct de vedere, în exercitarea dreptului la apărare”.

Nicușor Maldea e judecat într-un dosar de corupție în care sunt investigate mai multe fapte care au avut ca scop devalizarea patrimoniului Reșiței. Magistratul ar fi ajutat prin deciziile sale grupul infracțional conturat în jurul lichidatorului Tudor. Acesta își susține însă nevinovăția și a apelat deja la instanțele internaționale pentru că ar fi fost ținut încătușat în ciuda unei decizii a instanței care îi înlocuise măsura preventivă cu una mai blândă.

Secția pentru judecători a CSM a încuviințat, în ședința din 15 octombrie, arestarea preventivă a judecătorului Nicușor Maldea, de la Tribunalul Caraș Severin.

Decizia CSM a fost adoptată pe baza Legii 317/2004, articolul 42, potrivit căruia „Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii încuviinţează percheziţia, reţinerea, arestarea preventivă sau arestul la domiciliu cu privire la judecători…” și pe baza Legii 303/2004, articolul 95, care spune că „Judecătorii, procurorii şi magistraţii – asistenţi pot fi percheziţionaţi, reţinuţi, arestaţi la domiciliu sau arestaţi preventiv numai cu încuviinţarea secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii”. 

CSM a decis, în ședința din 12 octombrie, să permită perchezițiile la biroul judecătorului Nicușor Maldea de la Tribunalul Caraș Severin, fiind acuzat că ar fi primit 80.000 euro.

Hotărârea Secției pentru judecători a CSM, care îl vizează pe judecătorul Nicușor Maldea, a fost adoptată pe baza articolului 42, alineat (1) din Legea 317/2004 și articolului 95, alineat (1 ) din Legea 303/2004, care arată că judecătorii, procurorii și magistrații – asistenți pot fi percheziționați, reținuți, arestați la domiciliu sau preventiv doar cu încuviințarea secțiilor din cadrul CSM. 

„Solicitarea de încuviinţare a arestării preventive a fost prezentată Secţiei pentru judecători a Consiliului de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală, care efectuează cercetări faţă de un grup infracţional organizat specializat în săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală, spălare de bani, bancrută frauduloasă, luare de mită, abuz în serviciu şi fals intelectual”, informează CSM. 

Legătura dintre lichidatorul Ion Tudor și fostul judecător al Tribunalului Caraș-Severin, Nicușor Maldea, a fost stabilită de către procurori în mai multe cauze printre care și cazul falimentului SC CONSTRUCT CEMENT SRL Berzovia, în urma unui denunţ bombă formulat de către patronul Marius Cârpean, fostul comisar-şef al Gărzii de Mediu din Caraș-Severin.

La sfârșitul anului 2014, Marius Cârpean a formulat un denunț penal prin care a sesizat că judecătorul sindic Nicușor Maldea, în calitate de judecător în cadrul Tribunalului Caraș-Severin – Secția Civilă, Contencios, Administrativ și Fiscal, i-a fost repartizat dosarului civil nr. 407/115/2009, având ca obiect procedura insolvenței SC Construct Cement SRL, în acest caz administrator judiciar fiind desemnată IT MANAGEMENT ADVISORS SPRL, controlată de către Ion Tudor, care în mod repetat a pretins și primit prin intermediul interlopului Constantin-Adrian Dunăreanu, în trei tranșe, suma totală de 87.000 lei cu scopul de a încuviința efectuarea unor operațiuni de către firma în insolvență.

La momentul intrării în reorganizare, SC CEMENT CONSTRUCT SRL avea de încasat creanțe în valoare de aproximativ 7 milioane de lei, dintre care cea mai mare sumă trebuia încasată de la Consiliul Județean Caraș-Severin. Este vorba despre aproximativ 3,5 milioane lei. Întrucât actele lichidatorului judiciar prin care și-a dat acordul în vederea cesionării drepturilor trebuia aduse la cunoștință judecătorului sindic Maldea, denunțătorului Cârpean i s-a comunicat că magistratul investit cu soluționarea cauzei a pretins o sumă de bani, cu scopul de a accepta modul în care urmează a fi lichidat patrimoniul SC CEMENT CONSTRUCT SRL. Procurorii au descoperit că sumele de bani remise magistratului provin din retragerile în numerar efectuate din contul bancar al firmei ADRM TRANS-LOG SRL Berzovia. Interesant este și faptul că, deși denunțătorul Cârpean a indicat remiterea în mai multe tranșe judecătorului Maldea a sumei totale de 87.000 lei, din probele administrate în cauză a rezultat în mod cert remiterea sumei de doar 30.000 lei către Nicușor Maldea.

La data de 21.08.2014 a apărut sesizarea creditorului DGFP Timiș cu privire la faptul că „urmare a inspecției efectuate la ADRM TRANSL LOG SRL Berzovia a rezultat că în perioada 26.03.2009-31.12.2010 SC CONSTRUCT CEMENT SRL Berzovia a emis facturi fiscale reprezentând livrări de bunuri și servicii…în valoare totală de 12.568.815 lei”. În consecință, s-a cerut să nu se procedeze la întocmirea raportului final de închidere a procedurii de faliment, numai că, judecătorul sindic, Nicușor Maldea, prin încheierea din data de 11.09.2014 a omis să se pronunțe asupra acestei solicitări, deși potrivit art. 11 alin. 1 lit. f din Legea nr. 85/2006 avea posibilitatea să dispună înlocuirea lichidatorului judiciar fiind îndeplinită condiția privind existența unor motive temeinice, din moment ce societatea comercială se afla în stare vădită de insolvență, iar interesul era ca toți creditorii să își recupereze creanțele, fapt ce confirmă primirea foloaselor materiale în schimbul neîndeplinirii obligațiilor de serviciu cu consecința favorizării activității grupării infracționale.

În continuare vom reda comunicatul DIICOT ”La data de 15.01.2016 procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală au dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor: TUDOR I. ION, TUDOR M. ION, BERAR LOREDANA-IOANA, BRÎNDA CRISTINEL, OANCEA CĂLIN-NICOLAE, GORUIAN AURORA-PETRONELA, MALDEA NICUȘOR, DUNĂREANU CONSTANTIN ADRIAN, MURARIU CRISTIAN-GELU, VĂDRARIU IANAȘ, ANDRIESCU EUGENIU-ROMULUS, RUSU GHEORGHE, RUSU ANCA, CASA DE INSOLVENȚÃ BANAT SRL, TUDOR&ASOCIAȚII SPRL şi SC MASTER&RECOVERY SRL, pentru săvârşirea infracţiunilor de  constituire a unui  grup infracțional organizat, evaziune fiscală, spãlare de bani, bancrută frauduloasă, abuz în serviciu, luare de mită, dare de mită, fals în declarații, fals intelectual, uz de fals şi favorizarea făptuitorului.

    Prin actul de sesizare s-a reţinut că începînd cu anul 2009, inculpatul Tudor I. Ion, practician în insolvență, a inițiat constituirea unui grup infracțional cu scopul de a eluda plata obligațiilor fiscale datorate bugetului consolidat al statului.

    Inițierea constituirii grupului a fost favorizată de faptul că împreună cu tatăl său, inculpatul Tudor M. Ion și sora sa, inculpata Berar Loredana-Ioana, dețineau calitatea de asociat sau/și administrator în mai multe societăți comerciale care aveau ca obiect de activitate prestări servicii (contabilitate, arhivare, recuperări creanțe, etc.) precum și aceea de asociat coordonator în cadrul unor societăți civile profesionale de reorganizare/lichidare a unor societăți comerciale cu privire la care au fost declanșate procedurile de insolvență sau ulterior faliment.

     Pentru a putea să își atingă scopul urmărit, inc. Tudor I. Ion a urmărit atragerea unor persoane care dețineau calitatea de administrator ale unor societăți comerciale, cu scopul ca aceste entități juridice să fie utilizate fie pentru a emite facturile fictive care să justifice majorarea artificială a cheltuielilor și, implicit, deducerea de TVA, fie pentru a putea retrage sume importante de bani provenite din lichidarea unor societăți aflate în insolvență ori a bunurilor acestora valorificate către firmele din grup, așa fiind explicată existența firmelor unde calitatea de administrator aparține inculpaților BRÎNDA Cristinel și Oancea Călin-Nicolae.

    Este important a arăta faptul că inc. Tudor I. Ion, pentru a putea lua deciziile, care îi erau favorabile atingerii scopului infracțional, cu privire la mersul procedurilor de insolvență sau faliment, a făcut demersuri pentru a obține majoritatea în adunarea creditorilor.

    În realizarea acestui scop, pentru a putea fi solicitată deschiderea procedurii insolvenței sau a falimentului, inculpatul Tudor I. Ion a folosit societățile comerciale unde calitatea de administrator era deținută de către inculpații Brînda Cristinel și Oancea Călin-Nicolae, spre a obține prin cesiuni fictive, diferite creanțe cu privire la patrimoniul unor societăți comerciale.

    Ulterior societățile comerciale care deveneau deținătorii creanțelor solicitau deschiderea procedurii insolvenței, astfel că, în lipsa cererii debitorului aveau posibilitatea de a cere judecătorului sindic numirea în calitate de administrator judiciar a firmelor de practicieni în insolvență unde Tudor I. Ion sau membrii familiei acestuia dețineau calitatea de asociat coordonator (IT MANAGEMENT ADVISORS SPRL, TUDOR&ASOCIAȚII SPRL și CASA DE INSOLVENȚĂ BANAT SPRL).

    De asemenea, pe parcursul derulării procedurilor de insolvență sau faliment, societățile comerciale unde calitatea de administrator era deținută de către inculpații Brînda Cristinel și Oancea Călin-Nicolae, fiind creditorul care deținea creanța cea mai mare, vota favorabil toate deciziile luate de către inc. Tudor I. Ion, cu privire la numirea administratorului judiciar/lichidatorului judiciar la prima ședință a adunării creditorilor, stabilirea onorariului, vânzarea unor bunuri, declanșarea procedurii falimentului etc.

    Cunoscând faptul că practica organelor de control fiscal este aceea că, în majoritatea cazurilor, verificările în cazul unei societăți comerciale se extind doar cu privire la firmele de la care au fost înregistrate aprovizionările fără a se continua aceste verificări pe lanțul achizițiilor spre a se stabili realitatea acestora, inc. Tudor I. Ion a conceput un mecanism în vederea atingerii scopului urmărit.

    Mecanismul infracțional a presupus înființarea unor societăți comerciale (așa-numitele „fabrici de facturi”) care erau situate pe primul palier infracțional. Aceste societăți comerciale se caracterizează prin aceea că nu își declară toate veniturile, care în mod exclusiv provin din prestări de servicii și emit facturi, pe care de asemenea nu le înregistrează în contabilitate, către firmele situate pe palierul doi infracțional.

    Este de precizat că aceste societăți comerciale au funcționat o perioadă de timp după care au fost radiate. S-a reţinut că membrii grupului au optat pentru operațiunea de radiere, cunoscând faptul că în această situație sunt împiedicate verificările ulterioare de către organele fiscale, în condițiile în care firma respectivă nu mai există.

    Firmele situate pe primul palier, au avut rolul de firme furnizoare de facturi fictive emise către firmele de pe palierul doi care la rândul lor au emis facturi către firmele de pe palierul trei, circuitul financiar fiind în sens invers celui al documentelor, respectiv banii au fost transferați de la palierul 3 către palierul 1 prin intermediul firmelor de pe palierul doi, iar apoi din conturile firmelor situate pe primul palier, sumele au fost retrase în numerar. După implicarea in circuitul infracțional, aceste societăți au fost radiate, iar locul acestora a fost luat de altă societate comercială cu același profil de activitate care a fost înființată înainte de radierea societății comerciale care urma a fi înlocuită, iar documentele justificative și contabile ale firmelor radiate au fost distruse cu scopul de a nu se mai putea efectua verificări de organele de control. Aceste societăți nu au achitat la bugetul de stat impozitul pe profit și TVA, aferente facturilor emise către firmele situate pe palierul doi și respectiv trei.

    Firmele situate pe al doilea palier au fost firme intermediare între firmele situate pe primul palier și cele situate pe al treilea palier, la care s-a constatat că veniturile și cheltuielile sunt aproape egale, astfel că nu mai datorau impozit pe profit ori TVA, în sensul că TVA dedusă și TVA colectată au fost cu valori relativ egale, nedatorând astfel nici TVA de plata la bugetul de stat.

    Firmele situate pe al treilea palier au fost firmele care au emis facturi către firmele in insolvență, pe care le-au încasat integral. Pentru nu datora impozit pe venit/profit si TVA, aceste societăți au înregistrat în contabilitate de la firmele situate pe palierul doi, facturi de cheltuieli cu serviciile, rezultând astfel, în mod nereal, că aferent acestor facturi de cheltuieli, nici societățile situate pe al treilea palier nu ar mai datora bugetului de stat impozit pe venit/profit ori nici TVA.

    Din cele de mai sus rezultă că activitatea infracțională a fost pusă în practică, cu scopul ca niciuna dintre societățile implicate în circuit să nu achite la bugetul de stat impozit pe venit/profit și TVA.

    Este important a arăta faptul că în majoritatea cazurilor radierea societăților comerciale folosite în circuitul evazionist avea loc înainte de depunerea declarațiilor trimestriale, situație în care pentru eliberarea certificatului fiscal care atesta că firma nu are datorii la bugetul de stat se avea în vedere declarația fiscală din trimestrul anterior.

    Cunoscând acest aspect, membrii grupului infracțional au creat circuitele fictive, de obicei, în perioada cuprinsă între depunerea declarației fiscale și momentul în care ar fi trebuit efectuată următoarea raportare semestrială, caz în care nu se mai raportau obligațiile fiscale, rezultând din emiterea fictivă a facturilor fiscale, singurele înregistrări fiscale și implicit raportările fiind, în general, cele ale firmelor beneficiare respectiv, firmele de practicieni în insolvență.

    Folosind acest „modus operandi” a rezultat situația în care societățile situate pe palierul treișsi doi, aveau venituri și cheltuieli, respectiv TVA dedusă și TVA colectată, de regulă la același nivel, fără a datora astfel bugetului de stat impozit pe venit/profit și nici TVA.

    Societățile comerciale care au fost implicate în circuitele fictive au fost cele care fie au desfășurat activitatea specifică practicienilor în insolvență, care s-au situat pe al treilea palier infracțional, fie firmele care au avut obiect de activitate prestarea de servicii (contabilitate, arhivare, intermedieri imobiliare, etc.)

    Avându-se în vedere că activitatea infracțională derulată de către gruparea infracțională viza și obținerea unor imobile ale firmelor în insolvență prin intermediul unor societăți comerciale controlate de către membrii grupării infracționale, inc. TUDOR I.  ION a făcut demersuri spre a racola un judecător sindic care să admită cererea de intrare în faliment a societăților cu privire la care era deschisă procedura insolvenței, unde era desemnată în calitate de administrator judiciar una dintre societățile civile de practicieni în insolvență, controlate de către inculpatul TUDOR I. ION sau, după caz, să confirme măsurile luate de către acesta din urmă în cursul procedurilor de insolvență.

    Întrucât inc. Tudor I. Ion urmărea să înstrăineze bunuri ale debitorilor, în frauda intereselor creditorilor, avea și interesul de a avea concursul judecătorului sindic în cauzele de pe rolul Tribunalului Caraș Severin în care acesta a fost desemnat lichidator judiciar, astfel că l-a racolat pe inc. Maldea Nicușor, judecător în cadrul acestei instanțe, la momentul respectiv președinte al Secției a II-a Civilă, Contencios, Administrativ și Fiscal spre a sprijini activitățile grupării infracționale.

    Din cercetări a rezultat cu privire la magistratul judecător Maldea Nicușor că în anul 2010, fiind repartizat să judece dosarul privind falimentul SC DRUMURI ȘI PODURI SA CARAȘ SEVERIN, în care lichidator judiciar a fost IT MANAGEMENT ADVISORS SPRL, reprezentată de către inc. Tudor I. Ion, a primit de la acesta prin intermediul inc. Murariu Cristian-Gelu suma de 60.000 euro (echivalentul a 257.472 lei), disimulată sub forma unui contract de vânzare cumpărare a unui teren forestier, cu scopul de a-i crea acestuia o situație favorabilă în dosarele comerciale pe care le avea spre soluționare.

    S-a reținut că, la data de 24.02.2010, debitorul SC DRUMURI ȘI PODURI SA Reșița a solicitat deschiderea procedurii insolvenței, astfel că  prin încheierea din data de 06.05.2010 s-a dispus deschiderea acestei proceduri împotriva debitorului SC DRUMURI ȘI PODURI SA Reșița, dosarul fiind repartizat spre soluționare inc. Maldea Nicușor, judecător în cadrul Tribunalului Caraș Severin – Secția a II-a Civilă, Contencios, Administrativ și Fiscal.

    Prin încheierea din data de  06 mai 2010, a judecătorului sindic Maldea Nicușor, a fost admisă cererea creditorului SC CAMAND IMPEX SRL Reșița  de numire în calitate de administrator judiciar a SC IT MANAGEMENT ADVISORS SPRL (asociat inc. TUDOR I. ION), cu motivarea că cererea a fost formulată de către creditorul cu creanța cea mai mare.

    La dosarul cauzei au fost depuse oferte de către mai multe firme de practicieni în insolvență, însă în mod interesat inculpatul a dispus desemnarea societății civile unde calitatea de asociat coordonator o deținea inc. TUDOR I. ION.

    Referitor la imobilul în discuție, este de arătat că la data de 14.05.2008, inc.  Maldea Nicușor, prin titlu de proprietate emis de către Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Caraș Severin a fost pus în posesie asupra unui teren forestier situat pe raza localității Târnova.

    În acest context, s-a urmărit cointeresarea materială a magistratului astfel, în scopul arătat anterior, a fost identificată modalitatea prin care folosul material, în speță suma de 60.000 euro să ajungă în posesia lui Maldea Nicușor, prin încheierea fictivă în mod succesiv, a 2 contracte de vânzare-cumpărare având ca obiect terenul în discuție.

    Astfel, la data de 17 noiembrie 2010, a fost încheiat un contract de  vânzare-cumpărare prin care magistratul Maldea Nicușor a „înstrăinat” cu suma de 60.000 euro (echivalentul a 257.472 lei), terenul forestier (pădure) în suprafață de 5850 mp situat pe raza localității Tarnova către inc. Murariu Cristian-Gelu.

    Ulterior, la data de 16 februarie 2011 (după 3 luni), inc. Murariu Cristian-Gelu împreună cu soția sa au încheiat fictiv un contract de vânzare cumpărare în care s-a consemnat în fals că susnumiții au înstrăinat către Tudor I. Ion același teren cu suma de 20 000 lei (aproximativ 8 % din valoarea contractului anterior).

    După încheierea fictivă a contractului de vânzare-cumpărare prin care inc. Maldea Nicușor „a înstrăinat imobilul”, dar cu câteva zile de încheierea celui de-al doilea act fictiv, la data de 07.04.2011, a fost admisă cererea administratorului judiciar IT MANAGEMENT ADVISORS SPRL prin TUDOR I. ION fiind dispusă declanșarea procedurii falimentului.

    După deschiderea procedurii falimentului, inc. TUDOR I. ION  a procedat la valorificarea bunurilor aparținând SC DRUMURI ȘI PODURI SA Caraș Severin, către societăți comerciale controlate de către inc. TUDOR I. ION, care au procedat la înstrăinarea acestor bunuri la valori mult mai mari.
Legătura infracțională dintre inculpații Tudor I. Ion și Maldea Nicușor a fost stabilită și în cazul falimentului SC CONSTRUCT CEMENT SRL Berzovia, jud. Caraș-Severin.

    S-a reţinut  că  în perioada 2008-2010, inc. Maldea Nicușor, în calitate de judecător în cadrul Tribunalului Caraș-Severin – Secția Civilă, Contencios, Administrativ și Fiscal, fiind investit cu judecarea unui dosar civil având ca obiect procedura insolvenței SC Construct Cement SRL (administrator judiciar fiind desemnată IT MANAGEMENT ADVISORS SPRL, controlată de către  inc. Tudor Ion), în mod repetat a pretins și primit prin intermediul inc. Dunăreanu Constantin-Adrian suma de 30. 000 lei cu scopul de a încuviința efectuarea unor operațiuni de către firma în insolvență.

    Din conținutul raportului de constatare financiar-contabilă, a rezultat că aferent perioadei 2009–2014, valoarea sumei totale reciclate în cadrul circuitelor economice fictive este în cuantum de 18.935.614 lei.

    Aferent circuitelor de facturi fictive bugetul de stat a fost prejudiciat cu suma de 6.023.336 lei, reprezentând impozit pe venit/profit și TVA.

    În cauză s-au instituit măsuri asiguratorii asupra mai multor bunuri imobile precum şi asupra conturilor bancare.

    Dosarul a fost  înaintat spre competentă soluţionare Curţii de Apel Bucureşti.

    Facem precizarea că faptele inculpaţilor sunt analizate prin raportare la dispoziţiile art.66 Cod procedură penală, referitoare la prezumţia de nevinovăţie.”

Acesta este unul dintre judecătorii care printr-o simplă coincidență se află și în dosarul din Consiliul local Caransebeș și S.C. Pangram S.A.

Întrebarea este de ce Vela Marcel nu a dat în judecată S.C. Pangram S.A. încă din iulie 2007 când contractul de vânzare era lovit de nulitate deoarece această societate nu și-a îndeplinit obligația conform contractului?

Nu am găsit o raţiune pentru acest comportament din lectura Deciziei Civile nr. 360/05.05.2015, pronunţată în Dosarul Nr. 2676/208/2014, prin care S.C. Pangram S.A. devine proprietar cu acte în regulă pe cei 10.000 m.p. de teren şi, mai mult, Primăria reprezentată de Marcel Vela mai plăteşte şi 3.000 lei cheltuieli de judecată.

Deci, prin această decizie, Primăria pierde cei 20 mii euro şi terenul, care trebuia să-i aparţină dacă acţiunea era făcută la timp.

Să vedem care a fost cauza pentru care instanța a dat câştig de cauză S.C. Pangram S.A. Cităm din Decizie: „Acţiunea în rezoluţiunea de vânzare-cumpărare imobiliară este o acţiune reală, dar vizează protejarea unui drept patrimonial, astfel încât, faţă de conţinutul Deciziei nr. 32/2008 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, dreptul subiectiv ce se cere a fi protejat în instanţă conferă caracter patrimonial şi litigiului. Ca atare, având în vedere că acţiunea în rezoluţiune nu este declarată imprescriptibilă, extinctiv, soluţia primei instanţe de aplicare a dispoziţiilor Decretului nr. 167/1958, în cazul acţiunii în rezoluţiune este temeinică şi legală, termenul de prescripţie fiind de cel de trei ani”.

De ce acţiunea Primăriei a fost introdusă după şapte ani? Este clar că Vela nu l-a acţionat în judecată pe Ioan Popa, acționarul majoritar de la S.C. Pangram S.A., deoarece acesta este naşul de botez al nepoatei. Acesta a acționat în judecată societatea abia după şapte ani, tocmai pentru ca acţiunea să fie prescrisă şi S.C. Pangram S.A. să devină proprietar cu acte în regulă pe cei 10.000 m.p. de teren?

În acest caz este evident că avem de-a face cu o neglijență în serviciu conform art. 298 din Codul Penal, atât pentru primarul din aceea perioadă, Vela Marcel cât și pentru funcționarii primăriei Caransebeș.

Conform art.298 C.P. ” Încălcarea din culpă de către un funcționar public a unei îndatoriri de serviciu, prin neîndeplinirea acesteia sau prin îndeplinirea ei defectuoasă, dacă prin aceasta se cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă”.

Și în acest caz așteptăm ca DNA Timișoara să se sesiseze cu privire la aceste fapte, mai mult decât clare, dar având în vedere prieteniile domnului Vela cu procurori din cadrul DNA cred că și de data asta se va pune bastista pe țambal. Dar relațiile lui Vela cu magistrații vor fi prezentate în cadrul acestei anchete, deoarece aceste relații au ajuns să pericliteze siguranța națională.

Ca lucrurile să fie şi mai enigmatice, Primăria Caransebeș montează pe terenul cumpărat de S.C. Pangram S.A., în baza unei înţelegeri verbale și fără a deține autorizaţie de construire, faimoasele sculpturi în andezit create în taberele de creație organizate de Vela, sculpturi care valorează câteva milioane de euro, conform evaluărilor unor comisii.

După ce iniţial terenul a fost al Consiliului Local, Marcel Vela l-a vândut cu numai 2 euro/mp firmei SC PANGRAM RESIŢA, firmă care la vremea respectivă îl avea acţionar majoritar pe nimeni altul decât Ioan Popa, actualul primar al Reşiţei. Faptul că acesta este naşul de botez al nepoatei lui Marcel Vela nu are foarte mare importanță, deci preţul de 2 euro/mp a fost unul corect. Se important faptul că statuile (considerate acum obiecte de patrimoniu al Municipiului Caransebeş) au fost amplasate fără niciun fel de documentaţie (cu atât mai puţin vreo autorizaţie de construire) pe un teren privat. Și la fel de important este şi faptul că între Consiliul Local al Municipiului Caransebeş şi SC PANGRAM nu există niciun contract de comodat sau de închiriere, maestrul Ioan Cojocariu declarând că a fost doar o înţelegere verbală. Suntem curioşi cine a ”semnat” această înţelegere verbală despre care face vorbire Ioan Cojocariu. Mai grav este faptul că în contractul de vânzare-cumpărare al terenului există drept clauză de rezoluţiune nerealizarea investiţiei în termen de un an, clauză care nu a fost respectată de SC PANGRAM şi la care niciodată primăria condusă de Marcel Vela nu a apelat (oare de ce?). Practic, Consiliul Local Caransebeş, prin primar Marcel Vela, era obligat să ia înapoi cei 10.000 mp de teren, iar SC PANGRAM să piardă şi terenul, şi banii. În schimb, primăria transformă terenul SC PANGRAM într-un parc de sculptură, montând sculpturile pe un teren privat. O afacere de tipul – „curat/murdar”!

Dacă Vela tot era un om de cultură, de ce a vândut terenul firmei S.C. Pangram S.A., pe care l-a cumpărat la preț de 2 euro/mp cu scopul clar ca ulterior să-l vândă la prețul de 14 euro/mp. Deci este clar că acest teren, încă de la început a fost doar o afacere imobiliară a lui Vela Marcel și Popa Ioan, actualul primar din Reșita.

Cronologie: Vela, pe baza relațiilor de ,,prietenie” cu Nelu Popa, zis și TĂIETELU, îi dă terenul de 10000mp, fără licitație, pentru un supermarket. Popa nu realizează investiția dar prin sentință, cu complicitatea lui Vela, intră în posesia terenului. În baza unei înțelegeri verbale între cei doi, Popa permite amplasarea unui parc cu statui de andezit pe teren. Probabil că, ulterior, urma să facă un contract cu Consiliul Local Caransebeș prin care amândoi sa câștige. Între timp, Popa își pierde calitatea, cel puțin scriptic, de acționar majoritar la Panorama vânzând acțiuni unui italian iar actele care permiteau amplasarea statuilor nu se mai încheie. Primăria investește bani și forță de muncă în lucrările de amenajare ale parcului, săpături, betoane, instalație de iluminat arhitectural. Lucrările au fost executate din dispoziția lui Vela de către Serviciul Public de Întreținere și Reparații Caransebeș. Nu exista niciun document cum ar fi deviz, situații de lucrări sau plăți efectuate pentru amenajarea parcului. Presupunând că au fost decontate pe alte lucrări, deci în acest caz avem de-a ace și cu deturnare de fonduri publice, realizând o investiție pe un teren privat.

CARANSEBEȘ, ORAŞUL CELOR 100 DE STATUI ”MONUMENTALE”

Practic, în fiecare an, primăria plăteşte o tabără de creaţie pentru mai mulți artişti adunaţi din toată lumea, cu condiţia ca munca lor să rămână în patrimoniul oraşului. Aşa au apărut pe marginea drumurilor din oraş peste 100 de sculpturi şi statuete cărora puţini cetăţeni le înţeleg sensul. Artiştii sunt invitaţi să realizeze şi o reprezentare miniaturală a creaţiei lor, care să fie expusă într-un viitor Muzeu de Artă Contemporană. Dureros este că Vela vede şi astăzi potenţialul unei extraordinare afaceri culturale: „Sculpturile mă costau aproximatv 5.000 de euro/bucata. La final, le evalua un critic de artă la 80.000 de euro. Ei bine, unul dintre aceşti sculptori dacă ajungea de talia lui Brâncuşi, ar fi fost ceva! Şi atracţie turistică, şi investiţie, şi tot.“

Artiștii veniți la Caransebeș n-au ajuns însă de talia lui Brâncuși, așa că multe dintre sculpturi au rămas abandonate pe marginea şoselei. Marcel Vela insista totuși că arta mijlocită de el aduce oraşului un beneficiu de proporţii mondiale. Cu ocazia ultimei ediţii a Simpozionului la care participă în calitate de primar, prezintă un bilanţ mai monumental chiar şi decât operele marelui maestru Brâncuși.

Redăm integral această declaraţie a primarului Caransebeşului, Vela Marcel: „Dincolo de a crea 100 de opere de artă, acest simpozion a făcut ca într-un oraş de provincie, un oraş modest, chiar dacă e municipiu, să fie încorporate 100 de gânduri, 100 de vise, 100 de creaţii ale unor artişti de pe întreg mapamondul. Prin urmare, mesajul nostru, dincolo de a fi unul cultural, este unul de unitate şi prietenie, pentru că oamenii, indiferent de pe ce continent vin, indiferent de rasă sau religie, pot împreună să pună umărul la crearea unui climat de prietenie şi unitate, a unei lumi în care pacea să treacă dincolo de conflicte politice şi războaie între ţări, dincolo de orice acţiuni care atentează la viaţa omului“.

Mai jos vom reda o parte din evaluarile acestor opere de artă, create pe mulți bani de către niște artiști anonimi și pe care anumite ”personalități” din România, gen Pavel Șușară și alții, au reușit să se le supraevalueze la sute de mii de euro bucata, la ordinul lui Vela.

De aceea, cred că a venit momentul unor evaluări corecte din partea unei comisii competente pentru a demonstra că totul a fost, de fapt, o spălare de bani din partea lui Vela Marcel, cu ajutorul Consiliului Local din Caransebeș.

Mai jos prezentăm o parte din lista lucrărilor de cultură aflate în patrimoniul Casei Municipale de cultură ”George Suru” Caransebeș.

Dacă vom însuma valoarea acestor ”lucrări de artă” vom observa că și marele nostru artist Brâncuși este prea mic atunci când vine vorba de aceste așa-zise opere de artă din taberele de creație marca Vela.

Nu punem nicio clipă la îndoială valoarea proiectelor artiştilor, însă ne putem întreba dacă materialul pus la dispoziţie de marele maestru Ioan Cojocariu, zis Coajă, a corespuns cerinţelor sculptorilor sau a încercat să facă „economii” aşa cum numai un personaj ca el „ştie” să le facă. O întrebare ar fi cum au fost scăzute din inventar, dacă au fost, statuile care nu mai există? De exemplu lucrarea „Androgin”, a sculptorului Bogdan Raţă, cine e responsabil pentru dispariţia ei? Altfel spus, cine s-a ocupat de întreţinerea periodică a acestor lucrări făcute din bani publici, banii caransebeşenilor, care au ajuns să putrezească? Oare primarul Felix Borcean nu vede aceste lucruri? Totuși aceste sculpturi au fost catalogate drept „opere”, conform evaluărilor unor specialişti, care actualmente se află în gestiunea primăriei. Deci în acest caz există două alternative: să le scadă din inventar casându-le sau să le restaureze, cele care mai pot fi restaurate bineînţeles cu aceeaşi sculptori, iar varianta a doua însemnând alţi bani, altă „distracţie”. Pentru a concluziona, credem că toţi aceşti bani însumaţi puteau fi folosiţi în scopuri mult mai nobile şi mai utile locuitorilor din Caransebeş.

Vom reveni cu noi amănunte cu privire la diversitatea preocupărilor lui Marcel Vela în cazul căruia, dacă ar fi să dăm crezare aparenţelor, ca nişte oameni de bună-credinţă şi fără a cunoaşte substraturile acestor încrengături, ne-am putea gândi la faptul că susținătorul simpozionului este un iubitor de artă şi un Mecena al artiştilor. Adevărul este că pentru dl Vela era important „să iasă banul”, iar pentru asta a recurs la orice mijloace.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.