„Enigmele infinite. Vocalize în Do Major“ (XI)

33. Celebrul infractor Wilhelm von Reichenbach se află pe drumul cel bun

Celebrul infractor Wilhelm von Reichenbach, alias Rudy Spuhr, alias Sir John Ritch, alias Guby, aşa cum este cunoscut în cercul său intim de tâlhari, a hotărât brusc, de pe o zi pe alta, să intre în legalitate: dacă tot a ieşit mereu basma curată ori de câte ori a fost luat în colimator de autorităţi, viaţa la suprafaţă nu putea fi nici ea mai rea. Aşa că s-a înţeles cu Boom, bunul său prieten şi complice, ca acesta să-şi ducă oamenii la furat vite, iar el să deschidă o preacinstită măcelărie unde să valorifice carnea. (Ba, Guby şi-a propus să deschidă şi o tăbăcărie, căci, altfel, ce să facă şi cu pieile? Logic, nu?).

Totul a mers bine, doar că pe strada unde şi-a început Reichnebach – Spuhr – Ritch comerţul se afla, de două generaţii, MĂCELĂRIA VACA BĂLŢATĂ a lui Ronatz. Aşa că Ronatz trebuia eliminat. Şi asta e logic, nu? Deci, dacă încăpăţânatul de Ronatz n-a înţeles cu vorba bună să se mute unde o dori, dar să plece naibii din strada unde exista acum MĂCELĂRIA UNIVERSAL, Guby a pus câţiva oameni onorabili să reclame la poliţie că Ronatz – care se ştie că avea o gură spurcată – îi înjura ori de câte ori intrau să cumpere ceva. Mai ales două doamne au fost extrem de convingătoare contra unei recompense modeste. Ronatz ce să facă? Plătea şi două-trei amenzi pe zi.

Da, totul ar fi mers bine, doar că Ronatz nu s-a dat bătut: ticălosul a cheltuit ceva bani pentru a-l convinge pe un domn venit special chiar de la Paris (sau de la Berlin?) să omoare un trecător imprudent şi să arunce cadavrul în magazia MĂCELĂRIEI UNIVERSAL. De data asta, lui Wilhelm von Reichenbach, alias Rudy Spuhr, alias Sir John Ritch, alias Guby nu i-a mai mers. A fost condamnat pentru crimă şi se află pe drumul cel bun pentru cel puţin douăzeci de ani.

Şi cum nimic nu se pierde într-o economie coerentă, în continuare Boom îi livrează lui Ronatz carnea vitelor furate, iar alături de MĂCELĂRIA VACA BĂLŢATĂ a apărut şi marochinăria CUREAUA DE AUR.

34. Jean-Paul Romerg a fost executat cu onoruri militare

Jean-Paul Romerg, „Marele Jean“, cum fusese numit pe vremea terorii, a comis atâtea crime în încercarea de a-l deposeda pe Suveran de Tronul Legitim, încât, dacă n-ar fi fost Paul Lorens, „Viteazul Paul“, întreaga ţară ar fi fost transformată într-un imens abator.

Drept urmare, Regele a ordonat, spre satisfacţia întregului Său popor, ca toţi cetăţenii Săi de sex masculin purtând prenumele Jean să fie împuşcaţi. (Prea multă lume a participat la masacrele lui Jean-Paul Romerg… ) Şi, prin acelaşi decret, toţi bărbaţii cu prenumele Paul au fost decoraţi.

Drept urmare, Jean-Paul Romerg a fost executat. Dar cu onoruri militare.

(Nimic nu e nou pe lume: să ne amintim că Poolo I a fost spânzurat având pe piept Ordinul Sfântul Gheorghe cu spade. Şi, probabil pentru că nu e nimic nou pe lume sunt enigmele infinite).

35. Volumul blestemat

O veche legendă din Orania povesteşte despre o carte groasă pe care, când o deschideai, nu o mai puteai lăsa la o parte. Aşa că cititorul se rătăcea în text şi dispărea în el. Se mai spune că însuşi Julius Zimberlan ar fi încercat să dezlege enigma celor astfel dispăruţi, însă pentru asta a trebuit să deschidă şi el voluminosul op: a pătruns în el şi l-a colindat vreme de mulţi ani. Când a revenit printre vechile sale cunoştinţe, a scris, la rândul său, o carte în care a istorisit întâmplările prin care a trecut. urmând paginile volumului blestemat. (Unde ar fi întâlnit şi multe dintre persoanele dispărute în timpul lecturii, întâlniri ce i-ar fi produs, desigur, reale satisfacţii).

Din păcate, nu multă lume a fost dispusă să-l creadă, deşi Julius Zimberlan avea un dar înnăscut al povestirii. Dar astea toate n-au ieşit din sfera legendelor, întrucât nici cei ce s-au aventurat să deschidă cartea întitulată Uluitoarele peripeţii ale lui J. Z. în desişurile volumului blestemat, cu cine s-a întâlnit el acolo şi la ce minuni a fost martor nemijlocit, nici cei ce au început să citească primele pagini din cartea lui Julius Zimberlan n-au mai apărut vreodată spre a da mărturie.

Aşa că, până astăzi, nu se ştie dacă Julius Zimberlan a fost cu adevărat în volumul blestemat, cât este legendă şi cât este adevăr.

36. Vila Eduard

Doamne, cu ce se pot amuza unii! De pildă, Julius Zimberlan nu obosea să râdă de verişorul său, Hary, de fapt, verişor de-al doilea: Hary spunea mereu că un bărbat nu şi-a făcut datoria decât dacă are un copil, plantează un copac şi ridică o casă. Verişorul acesta provenea din ramura săracă a familiei, mai ales după ce taică-său a dat faliment. Aşa că întreaga-i familie a trăit într-un apartament modest („cea mai mică locuinţă posibilă“) şi întreaga copilărie a lui Hary s-a derulat într-o lipsă de confort vecină cu mizeria. Aşa că, dorinţa lui de a-şi construi o casă unde să fie suficiente încăperi pentru a nu se călca unii cu alţii pe picioare era absolut justificată. Plus că verişorul Hary a fost un bărbat harnic şi a reuşit prin forţe proprii să-şi facă o situaţie absolut respectabilă, să-şi înjghebeze o familie şi să ridice nu o simplă casă, ci chiar o coşcogeamite vilă. A lucrat ani grei numai şi numai pentru acest ţel şi când şi pomii plantaţi de el în curte au început să dea rod, şi-a chemat rudele şi prietenii şi le-a repetat: „Un bărbat nu şi-a făcut datoria decât dacă are un copil, plantează un copac şi ridică o casă. Doar aşa rămâne numele său neşters din memorie! Toată viaţa pentru asta am lucrat. Şi numai Dumnezeu ştie cât m-am străduit!“. Verişorul Hary a murit fericit – visul i s-a împlinit.

Numai că, râdea Julius Zimberlan, după ce a murit Hary, soţia i s-a recăsătorit şi cei doi copii au preluat numele noului lor tată. Pe urmă, s-au mutat cu toţii în capitală şi au vândut vila. Acum, toată lumea o numeşte după proaspătul ei stăpân: VILA EDUARD. Şi nici măcar pomii sădiţi de Hary nu i-au supravieţuit prea multă vreme, întrucât acel Eduard i-a tăiat când a reamenajat întregul areal, schimbând tot decorul.

Bietul verişor Hary! „Un bărbat nu şi-a făcut datoria decât dacă are un copil, plantează un copac şi ridică o casă. Doar aşa rămâne numele său neşters din memorie!“, se tot amuză Julius Zimberlan.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.