În luna septembrie 2019, expoziția Dumitru Bâșcu – „Melodia cromatică” propune iubitorilor de artă o incursiune prin pictură și desen în muzica familiei lui Enescu. Fratele lui George Enescu după tată, Dumitru Bâșcu, a fost un artist cunoscut în perioada interbelică pentru pictură, desen și restaurare murală.
A fost remarcat și apreciat de cei mai importanţi critici ai timpului, precum Nicolae Tonitza, Eugen Ispir, Alexandru Busuioceanu, George Oprescu și Petru Comarnescu, primind distincţii importante în epocă, precum premiul Anastase Simu, și expunând regulat în expoziţii individuale și colective.
Mai puţin vizibil în perioada comunistă, lucrările sale prezintă astăzi un nou interes pentru contribuţia pe care au adus-o curentelor de pictură din perioada interbelică, în cadrul cărora Dumitru Bâșcu s-a distins ca o prezenţă independentă dar în același timp profund implicată în evoluţia artei romanești.
„Ambii frați, la distanță de 21 de ani, au început să deseneze încurajaţi de mătușa Tinca, unul dintre ei a devenit un genial muzician cu pasiune pentru desen și pictură, celălalt pictor. Credem că e un univers frumos care e interesant să fie explorat. Am fost mereu discreți în privința relațiilor de rudenie cu George Enescu. În acest an, coincidența fericită dintre programarea Festivalului care poartă numele unuia dintre frați și cea a expoziției celuilalt ne-a convins să ne asociem public și să invităm melomanii să privească și această mărturie artistică.”- spune doamna Ana Maria Sandi, fiica pictorului Bâșcu, nepoata lui George Enescu.
Pentru cei care doresc să exploreze muzica prin culoare, expoziția este deschisă la Galeria Romană, de pe bulevardul Lascăr Catargiu nr. 1, București. Curatorul expoziţiei este Ion Grigorescu și studiul critic este realizat de către Ioana Vlasiu.
Dumitru Bâșcu s-a născut în satul Cracalia, comuna Dumeni, județul Dorohoi, actualmente George Enescu, Botoșani. Este fratele vitreg al muzicianului George Enescu prin tatăl său, Costache Enescu. Mama sa a fost Maria Ferdinand Suschi, de origine poloneză.
A urmat Școala de Belle Arte din Iași (actualmente Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași) între 1920-1924, avându-i ca profesori pe Gheorghe Popovici (pictor) si Jean L. Cosmovici, precum și Școala Națională de Arte Frumoase (actualmente Universitatea Națională de Arte București) între 1924–1927 unde i-a avut ca profesori pe George Mirea și Camil Ressu. A debutat la Salonul Oficial de pictură și sculptură în 1927, câștigând premiul Anastase Simu. A expus din nou la Salonul Oficial în 1928-1930 și 1946, primind în 1929 premiul Aman precum și cel mai mare premiu „Bursa de voiaj pentru pictura” în valoare de 50000 lei care i-a permis o călătorie extinsă de studii în Franța (1929-1931). A întreprins alte călătorii de studii în Franța și Italia în 1939.
În următorii ani, Bâșcu a expus regulat, având prima expoziție personală la Sala Dalles în 1935 urmată de o expoziție la Societatea Tinerimea artistică în 1944. A expus lucrări la Flacăra (1947), Expoziția Anuala de Stat (1948, 1953, 1954), Expoziția Interregională București (1956), și Expoziția de Arte Plastice București (1960). A făcut parte din juriul Salonului Oficial de toamnă în 1946 (președinte Camil Ressu). A publicat numeroase cronici de artă.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.