Economia României a crescut cu 7% anul trecut în raport cu 2016, depășind serios cele mai optimiste estimări, inclusiv pe cele ale Comisiei Naționale de Prognoză, care vedea un salt de 6,1%. Acest salt vine însă la pachet cu o inflație-record pentru ultimii cinci ani, de 4,3%, deși BNR a prevăzut o creștere de 3,2% pentru 2018. În plus, datoria publică a crescut în 2017 cu 1,2 miliarde euro, ajungând la 33,5 miliarde euro, deficitul de cont curent al balanţei de plăţi a ajuns în 2017 la 3,4% din PIB, cel mai înalt nivel din 2012 încoace, pe fondul deteriorării severe a deficitului comercial, ca urmare a creşterii puternice a cererii de consum, ce nu a putut fi acoperită de oferta internă.
Indicele ROBOR, care influențează creditele în lei, se situează la peste 2%, față de acum o jumătate de an, când era sub 1%, iar cursul leu/euro a înregistrat luna trecută un minim istoric. Asta înseamnă că ratele la bănci, în lei și euro, sunt mai mari, iar estimările analiștilor converg către o creștere a ROBOR și o depreciere a monedei naționale în acest an.
„Știți de ce îmi aduce aminte această evoluție economică, în care avem creșterea PIB simultan cu o inflație mare? De perioada guvernului Văcăroiu, când s-a realizat o creștere economică falsă. După scăderea economică din anii de după Revoluție, a venit un guvern în care întârzierea reformelor și stimularea consumului au produs un reviriment în buzunarele românilor.
Dar creșterile de venituri s-au dovedit nesustenabile și au produs imediat o criză. Ne amintim că a urmat criza din anii 1997-1999“, a declarat profesorul de economie Bogdan Glăvan la un post TV. După anii de guvernare Văcăroiu, PIB a scăzut cu 6,6% în 1997 și cu peste 5% în 1998, recesiunea economică întinzându-se până în 1999.
Îndatorare peste măsură
„Creşterea economică nu este întotdeauna sinonimă cu dezvoltarea. Economia românească a crescut prin îndatorare, fără a construi niciun nou kilometru de autostradă“, a explicat analistul Cristian Păun. Singurii kilometri de șosea rapidă puși în circulație anul trecut au fost pe segmentul Lugoj – Deva, ce au fost lăsați de guvernul Cioloș, care n-a mai apucat să taie panglica. Comisia Europeană a atras atenția că principalul motor al creșterii economice a fost consumul gospodăriilor, stimulat de scăderile de taxe și majorările salariale. Investițiile publice au consemnat al doilea an de scădere, iar acestea contribuie în timp la bunăstare. De altfel, România se împrumută masiv de pe piețele interne și externe pentru a acoperi deficitul, împins la limita maximă de 3% de cheltuielile cu satisfacerea masei electorale. „Consumul nu poate să stimuleze nimic, expresia este o aberație, mă chinui de ani de zile să conving lumea să renunțe la ea, dar n-am cum, dacă așa învață economiștii în școală, n-avem ce face, defilăm mai departe cu prostia portdrapel. Deci iată unde duce lipsa acumulării de capital, de fapt, chiar decapitalizarea, pentru că noi nici măcar nu vorbim despre menținerea nivelului de capital, ci despre scăderea acestuia. Avem decapitalizare la CFR, la RADET și, grație Guvernului care obligă companiile de stat profitabile să verse tot profitul dividende la buget, curând vom avea și decapitalizarea celor câteva companii de stat profitabile. Drumuri? Ce drumuri?
Școli? Cad pe copii. Fără acumulare de capital nu putem să avem drumuri sau școli. Și nu poți să ai acumulare de capital dacă nu economisești. Iar noi, ca națiune, abia dacă economisim. Excedentul sectorului privat este luat de stat, pentru acoperirea deficitului bugetar, și tot continuăm să ne împrumutăm din străinătate. Pentru ce? Pentru consum. Încă o dată, lumea trebuie să înțeleagă: este bine să crești salariile, este bine să mănânci și să bei. Dar dacă mănânci și bei pe datorie, asta nu e bine. Nici dacă mănânci și bei în vreme ce acoperișul casei stă să cadă, în vreme ce copiii nu au haine să meargă la școală ș.a.m.d.“, comentează Glăvan.
Majorare salarială anihilată
În 12 luni, politicile guvernamentale au dus rata inflației de la un minus de 0,5% la 4,3%. Asta înseamnă că toată creșterea salariului net de 3-4% rezultată din trecerea contribuțiilor de la angajator la angajat de la 1 ianuarie 2018, prin modificarea Codului fiscal, a fost anihilată. Dobânzile bancare sunt condamnate să crească, pentru că BNR deja a luat două decizii de majorare a ratei dobânzii de politică monetară, după ani de zile când nu a mai făcut asta, pentru a ține în frâu inflația. Cu cât aceste dobânzi rămân în urma inflației, cu atât mai mult rata inflației va accelera. Acum avem ROBOR de 2%, iar inflația a ajuns la 4,3%. În prezent, toți indicatorii prezintă o economie cu probleme: inflație, deficit, deficit bugetar, datorie publică, procentajul din venituri fiscale folosite pentru cheltuieli neproductive, procentajul din PIB cheltuit pentru investiții.
Fug banii din țară
Deficitul de cont curent, indicatorul care arată că valoarea bunurilor și serviciilor importate este mai mare decât valoarea bunurilor și serviciilor exportate, a ajuns la un maxim pentru ultimii cinci ani. Creșterea salariilor bugetarilor și reducerile de taxe au determinat un deficit bugetar (cheltuieli minus venituri la buget) de aproape 3% din PIB. Au fost tăiate investițiile, ajunse la minimul ultimilor 15 ani, prin luarea a cel puțin 90% din profitul companiilor de stat, prin creșterea accizei la carburanți. Astfel, politicile fiscale se văd acum în evoluția inflației și în deficite: deficitul comercial a crescut cu 30% în 2017 faţă de 2016, până la 13 miliarde euro, potrivit INS, iar deficitul de cont curent a atins 3,4% din PIB (6,4 miliarde euro), în creştere cu 84% faţă de 2016. Excedentul înregistrat pe exportul de servicii, cel care menţine în echilibru deficitul de cont curent, a crescut doar marginal, cu 3%, de la 7,7 miliarde euro la 7,9 miliarde euro, şi, astfel, deficitul de cont curent s-a accentuat puternic.
Deci asa, economia privata a performat iar rezultatele se vad, se vor vedea din martie 2018 in salariile bugetarilor.
Mi-aduc aminte de acea glorioasă perioadă în care salariul, deși mi se indexa lună de lună, devenea tot mai slăbuț, mai plăpând și tot mai puține lucruri puteam cumpăra cu el în timp ce, spun gurile rele, o ordonanță de urgență, dată când trebuia și pentru cine trebuia, costa și un milion de dolari. Era vorba de scutirile de vamă pentru perioade de până la 24 de ore când pe la punctul vamal trecea coloana de TIR-uri a lui X sau a lui Y. Când ultimul camion trecea, ordonanța își înceta valabilitatea iar fraierii care urmau, erau taxați la vamă. Ca și azi, era un guvern și-un parlament de oameni tot unul și unul, să umpli pușcăriile cu ei, nu alta. Ce bine că au revenit vremurile frumoase, nu domnu Dracnea?
asta a marelui economist glavan e un fake news si o manipulare jalnica. minunata recesiune din perioada cdr ist se datoreaza tocmai cdr ului, vacaroiu fiind cel mai bun premier de dupa 89. dupa ce stolo a nationalizat valuta fabricilor, s a creat un blocaj finacira de 80 % in economie. la finalul lui 96, cu vacaroiu premier blocajul finaciar era de numai 20 % conform INS. si au venit cei 15 mii de specialisti ai cdr, ceva comparabil pt Romania cu marile treceri turco-tatare. doua masuri marete luate de cdr+bnr la insistentele fmi: dobanda a crescut de la 70 la 200 % si dolarul de la 4 la 8000. au rezultat 1200 de fabrici rase pana in 2000 si intoarcerea in evul mediu.
Fug banii din tara, fug si mai tare Romanii din tara!
Locul 2 in Lume, dupa Siria unde e RAZBOI!
Tocmai aici e problema.mereu când au crescut salariile au venit „economiști” din astia de ziar si au panicat tot.BNR mâna în mâna cu mafia financiara străină au crescut brusc euro la 4,65 ca să rămână prostu de român tot cu 250 în mâna.Păi cum e asta:eu produc piese auto pentru europa,patronul îmi da 300 de euro ,a zecea parte cât dădea in Anglia si Franța,că deacolo a mutat fabricile,si tot eu mănânc mult si beau???mănânc mult,sa cacaturi de la lidl…