28 iunie 2014
Cel mai recent scandal, acela în care este implicat fratele președintelui țării, a scos din nou în evidență cancerul care macină o societate bolnavă și anume creșterea fără precedent a puterii și influenței organizațiilor infracționale din România.
Clanurile interlope au pus stăpânire pe o mare parte din România. Presa relatează fără încetare în ultimii 24 ani încălcări grave ale legii, ba chiar a întocmit hărți ale infracționalității. Deși adevăratele evidențe se află fără îndoială în posesia organelor abilitate, Poliția, SRI și DIICOT, acestea s-au mulțumit să le supravegheze și să informeze politicul. Dacă am colora o hartă a țării cu nuanțe diferite pentru fiecare grupare identificată, foarte puține ar fi zonele care ar rămâne albe. Cele mai multe sunt în București, unde fiecare sector este împărțit între mai multe clanuri. La fel de „bine” stau și orașe precum Pitești, Craiova, Iași, Timișoara, Cluj și enumerarea nu se oprește aici. Cu îngăduința autorităților, cel mai adesea infiltrate de membri ai clanurilor sau mituite, tensiunile dintre bande răbufnesc nu odată în plină stradă, cu bâte, săbii și topoare și, mai nou, și cu pistoale. De multe ori, procurorii și-au făcut treaba și i-au arestat pe infractori chiar dacă unii dintre aceștia s-au dovedit a le fi fost colegi. Degeaba însă, acum iese la iveală că judecătorii, prinși între presiunile politice și mita oferită prin intermediari de încredere, i-au pus în libertate sau le-au dat pedepse derizorii. Interlopii s-au întors așadar pe străzi, în fruntea bandelor, mai siguri ca oricând că legea nu este făcută pentru ei iar atunci când nu au putut să o facă au continuat să-și conducă afacerile chiar din închisoare, ocrotiți cu grijă de gardienii care le aduceau telefoane mobile.
S-a ajuns aici fiindcă politicul și-a apropiat până într-atât grupările infracționale incât se sprijină pe puterea lor, ba chiar le imită în unele manifestări. Guvernul, Președinția, Parlamentul și o Justiție mult prea politizată au adus România în situația de a-și merita eticheta de stat mafiot. Partidele însele, în loc să fie motoarele instaurării democrației și ale statului de drept, au copiat – ca ierarhie și mod de funcționare – organizarea de tip mafiot a grupărilor criminale. Supunerea oarbă față de șefi și tăcerea complice, chiar și în ceea ce privește faptele adversarilor, au fost în toți acești ani regulile de bază în toate organizațiile politice. Asocierea pe bază de interese de putere și financiare în ierarhii de tip piramidal, circuitul banilor, mai bine spus al mitei, totul arată o organizare a politicului românesc aproape similară cu ceea ce știm cu toții din filme ca „Nașul” sau „Clanul Sicilienilor”.
Atunci când legile sunt concepute deliberat cu portițe de scăpare pentru cei care au spatele politic acoperit, când interlopii manevrează deputați, senatori, președinți de Consilii Județene și primari dintre care unii sunt certați ei înșiși cu legea, când polițiști, procurori sau judecători se află la mâna unor infractori, se ajunge la situații ca cea la care asistăm stupefiați în ultimele săptămâni.
Valurile de dezvăluiri și succesiunea evenimentelor creează confuzie, nefiind încă limpede dacă acestea sunt consecințe ale presiunii americanilor – care ne cer insistent rezultate vizibile în eradicarea corupției sau arme în lupta pe viață și pe moarte pentru președinția țării. Sau ambele la un loc, prilejuite una de cealaltă. Nu a trecut zi în ultimele luni fără vreo arestare spectaculoasă, fără vreo dezvăluire privind afaceri ilegale cu sume astronomice, ultimul pe listă fiind primarul Bacăului, unul dintre marile orașe ale țării. Din această cauză, nu o să insistăm asupra încurcăturii vădite în care se află ambele tabere, care se întrec în minciuni, omisiuni, lapsusuri și justificări care mai de care mai ridicole. Le citim, auzim și vedem zilnic, în toate mediile de presă. Aflăm însă, cu aceeași uimire, că multe dintre fapte sunt cunoscute anchetatorilor sau agenților SRI de ani de zile. Ba, mai mult, ni se spune ca organele și-au făcut datoria și au informat unde trebuia, conform legii. În această situație, întrebarea care se naște în mod firesc este dacă era nevoie de decizie politică pentru a se interveni și stopa respectiva activitate criminală? Răspunsul, care pare a fi pozitiv, duce din nou la concluzia de mai sus: întreaga osatură a autorității de stat precum și organizațiile politice care o controlează sunt cangrenate de corupție, nepotism și relații de tip mafiot.
Pe de altă parte, potrivit unui obicei care a devenit regulă, pe după paravanul scandalurilor politice continuă seria măsurilor aberante care ne transformă viața de zi cu zi în coșmar. După ce am aflat că, sub ocrotirea ANRE, factura la energie electrică ne-a fost umflată cu 6% în ultimii ani, acum mai vine una: celebra taxă pe stâlp se transferă în buzunarele noastre. ANRE va recunoaşte din 1 iulie dreptul Hidroelectrica şi Nuclearelectrica de a introduce în facturile la electricitate costurile aferente taxei pe construcţiile speciale, fiind luate în calcul costurile suportate de cei doi producători de energie cu prima tranşă din taxa pe stâlp. Dacă până recent doar bănuiam, acum știm cu siguranță pentru cine scoatem mereu mai mulți bani din buzunar: pentru clanurile de interlopi.
(editorial publicat in Monitorul de Botoșani 27 06 14)
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.