Reuniunea miniștrilor de Externe din cele mai industrializate state din lume (G7) a fost mai degrabă o întâlnire SUA-NATO, plus Japonia, menită să întărească mesajul pe care secretarul de Stat al SUA urmează să-l transmită Moscovei în privința războiului din Siria. Rezultatele acestei întâlniri monopolizate de agenda americană nu sunt chiar cele dorite de SUA.
Administrația de la Casa Albă a reușit să obțină un consens în ce-l privește pe președintele sirian Bahar al-Assad: Vestul nu va accepta nicio propunere de reglementare politică a crizei din Siria care îl va include pe Assad. „Niciun scenariu de viitor în Siria nu este posibil cu Assad“, a spus ministrul francez de Externe, Francois Ayrault. Așadar, atacul cu arme chimice de pe 4 aprilie și riposta bombardamentelor americane ce a urmat înseamnă renunțarea Vestului la varianta menținerii la putere a regimului sirian.
Cu totul altfel stau însă lucrurile pentru administrația de la Washington în ce privește cealaltă mare inițiativă prezentată la reuniunea G7 din Italia: sancționarea Rusiei pentru susținerea regimului Assad și, indirect, a atacului cu arme chimice. SUA au folosit Marea Britanie pe post de vârf de lance pentru a-i convinge pe partenerii din G7 de necesitatea pedepsirii Rusiei. După o discuție telefonică nocturnă între Donald Trump și premierul Theresa May, ministrul britanic de Externe, Boris Johnson, a încercat să-și convingă omologii prezenți în Italia. Fără succes însă. Celelalte puteri europene (Germania, Italia și Franța) au arătat clar că nu vor fi de acord cu sancțiunile împotriva Rusiei. Motivul oficial: statele G7 nu sunt convinse că probele prezentate de SUA privind implicarea regimului Assad în atacurile cu arme chimice sunt concludente. În plus, inițiativa sancționării Rusiei, precum și lovitura dată de SUA și G7 regimului Assad au fost criticate de o serie de diplomați occidentali. „Până la această ultimă diversiune, Assad era pe cale să elimine și ultimele zone de rezistență ale opoziției. Din păcate, Trump a creat această diversiune… S-ar putea ca acesta să fie momentul Blair al Theresei May“, a spus Peter Ford, fost trimis al Londrei în Siria, amintind de modul în care fostul premier Tony Blair, la insistențele lui George W. Bush, a implicat Marea Britanie în războiul din Irak, în 2003.
Așadar, în urma reuniunii G7, secretarul de Stat, Rex Tillerson, va vorbi la Moscova doar cu jumătate de gură: poate anunța sprijinul întregului Vest pentru eliminarea lui Assad, însă nu poate vorbi de un consens privind pedepsirea Rusiei. În plus, Tillerson va fi lăsat „singur“ la Moscova, pentru că președintele Vladimir Putin a sugerat că nu se va întâlni cu oficialul american. Un comunicat al Ministerului rus de Externe, emis înainte de vizita lui Tillerson, îi întinde totuși o mână președintelui Trump, aruncând vina pentru impasul actual ruso-american pe fosta administrație de la Washington. „Criza ucraineană și cea din Siria, cu toată ambiguitatea și elementele lor tragice, sunt rezultatul direct al politicii iresponsabile a lui Barack Obama, care a decis să împiedice procesul de formare a unei lumi multipolare.“
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.