Tradiţia dinastiilor în lumea afacerilor s-a încheiat în Rusia după venirea la putere a bolşevicilor. Acum, marii oligarhi ruşi se află în faţa unei alegeri care le va aparţine prea puţin – vânzarea afacerilor sau menţinerea lor in familie. Spre deosebire de alte mari economii, unde legile încurajează transmiterea afacerilor către următoarea generaţie, pătronii ruşi vor avea o mare problemă. În următorii ani se aşteaptă ca nu mai puţin de 600.000 de afacerişti ruşi să aibă de a face cu dilema succesiunii.
Mai multe studii realizate începând cu aplicarea primelor sancţiuni împotriva Rusiei, în 2014, arată că marii oligarhi ruşi nu sunt deloc avantajaţi de cadrul legal din ţară când vine vorba să cedeze afacerile pe care le conduc. “Proprietarii marilor întreprinderi sunt practic prizonieri”, spune Alena Ledeneva, profesor la University College of London, citat de Bloomberg. “Le pot doar sugera copiilor să le ia locul, însă cel care va decide va fi doar Putin”.
Companiile de investiţii de la Moscova au început deja să scoată profituri însemnate prin serviciile de consiliere în materie de succesiune, iar datele arată că majoritatea oligarhilor sunt înclinaţi să-şi vândă afacerile mai degrabă decât să le lase pe mână copiilor. Peste jumătate dintre cei intervievaţi într-un sondaj realizat Centrul de Management al Capitalului de la Şcoala Skolkovo din Moscova considera că “marile companii din Rusia nu vor deveni dinastice”. Centrul amintit a intervievat 39 de mari afacerişti ruşi. Centrul este susţinut de premierul Dmitri Medvedev şi de miliardari ca Viktor Vekselberg, Roman Abramovici sau Patr Aven. La Kremlin, purtătorul de cuvânt al preşedintelui Putin, Dmitri Peskov, a refuzat să comenteze pe marginea studiului realizat.
Capitalul care constituie miza acestui schimb de generaţii se ridica la circa 200 de miliarde de dolari, dacă sunt luaţi în calcul doar cei mai bogaţi 400 de ruşi. Din această sumă, 115 miliarde de dolari sunt sub forma capitalului fix şi al tranzacţiilor din Rusia.
Problema succesiunii la conducerea acestor afaceri ţine de natura distinctă a capitalismului din Rusia, scrie Bloomberg, un capitalism care funcţionează pe baza favorurilor şi a a unor reguli în mare parte nescrise. Majoritatea afaceriştilor ruşi au creat legături cu diferitele zone ale puterii, de la deputaţi, la angajaţi ai fiscului, alţi afacerişti şi până în zona ministerelor. Toate aceste relaţii la vârf constituie o forma de capital absolut necesară pentru a face afaceri în Rusia, însă un “capital intangibil” care nu poate fi transferat următoarei generaţii, arată studiul Centrului Skolkovo.
“Contextul în care avem de-a face cu o categorie de antreprenori tot mai în vârstă şi cu o dorinţă a acestora de a ieşi din afaceri mai degrabă decât de a o păstra în familie este o caracteristică a pieţei ruse”, spune Ilia Solarev, de la UBS Wealth Management.
O diferenţă majoră faţă de restul marilor economii. O treime din cei din topul 400 al miliardarilor realizat de Bloomberg au moştenit averile. În Statele Unite, un sfert din cei 125 de miliardari au moştenit averea, iar în Europa jumătate dintre miliardari se află în această situaţie.
În Rusia este un singur miliardar care a semnalat clar că vrea să urmeze această cale. Andrei Guriev şi-a numit deja fiul în calitatea de CEO al celei mai importante companii pe care o deţine.Guriev, fost partener de afaceri al lui Mihail Hodorkovski, a facut avere din fabricarea îngrăşămintelor chimice, asta în timp ce a fost deputat mai bine de zece ani. Guriev are acum o avere de 4,5 miliarde de dolari. Oligarhul a ieşit din politică în 2013, iar apoi şi-a numit fiul, Andrei Guriev jr., în fruntea companiei Phosagro, cel mai mare producător de îngrăşăminte naturale pe baza de fosfaţi din Europa, companie listată la bursa din Londra. Tânărul Guriev a studiat la Londra şi spune că i-ar fi foarte greu să conducă afacerea fără supravegherea atentă a tatălui său.
Un alt exemplu este David Iakobaşvili, 64 de ani, care şi-a rechemat fiul în Rusia pentru a-l învăţa cum se fac afacerile în ţară. Primul test a fost vânzarea a 49% din compania petrolieră Petrocas către compania de stat Rosneft, contra a 144 de milioane de dolari. “Universitatea vieţii reale este cea mai folositoare. Mă uit la cum tatăl meu vorbeşte cu alţii”, a spus fiul lui Iakobaşvili.
Cele două cazuri de mai sus sunt însă aproape singulare. Foarte puţini afaceristi ruşi se gândesc să le transfere copiilor companiile, prin urmare pe agenda lor stă pe primul loc vânzarea. “Ne aşteptăm la o creştere a numărului de fuziuni şi achiziţii”, spune Alexei Stankevici, de firma de consultanţă Phoenix Advisors.
Situaţia pare să stea altfel când vine vorba de urmaşii celor care deţin acum puterea politica la Moscova, dar în cazul lor averile provin aproape exclusiv din patrimoniul statului. Legile nescrise se aplică mai uşor în cazul lor. În această săptămână Reuters a luat-o în colimator pe Katerina Tihonova, plecând de la supoziţia că ar fi fiica lui Vladimir Putin. Tihonova este căsătorita cu fiul unui bun prieten al lui Putin, Nikolai Şamalov. Şamalov jr. şi Tihonova au o avere de 2 miliarde de euro, mare parte provenind de la o companie petrochimică cumpărată de la Ghenadi Timcenko, un alt apropiat al lui Putin. În ecuaţie mai intră şi un post de conducere în Gazprombank, care i-a revenit unui alt fiul al lui Samalov.
Director la Gazprombank este Serghei Ivanov, fiul şefului cancelariei prezidenţiale. Director al Băncii Agricole este Dmitri Patruşev, fiul lui Nikolai Patruşev, fost şef al FSB şi acum secretar al Consiliului Naţional de Securitate. Fii fostului partener de judo al lui Putin, Arkadi Rotenberg, sunt acţionari la Gazprom Forare, respectiv vicepreşedinte la Gazprombank. Boris Kovalciuk, fiul unui alt prietene al preşedintelui este CEO la compania care administrează reţelele electrice din Rusia, InterRAO.
“În Rusia actuala este absolut normal care la conducerea băncilor de stat să se afle copii unor foşti oficiali din structurile de forţă care nu au nici 30 de ani când sunt numiţi”, spune Alexei Navalnii, unul dintre liderii opoziţiei firave din Rusia.
Dmitri Gudkov, tânăr parlamentar rus ales pe listele partidului Rusia Dreaptă şi exclus apoi din aceasta formaţiune din cauza criticilor aduse regimului, spune că, în ciuda evoluţiilor de până acum, noua aristocraţie nu va reuşi să creeze dinastii. “În ultimul secol nu a existat nicio generaţie care să fi părăsit puterea de voie, care să nu fi fost masacrată, deportată sau, în cel mai bun caz, marginalizată”, scrie el pentru publicaţia Vedomosti. “Elitele se schimbă total la fiecare 20-25 de ani, începând de la zero. În scurt timp, peste lista asta se varsă cerneală roşie sau sânge”. Aşa s-a întâmplat cu miniştrii ţarului Nicolae al II-lea, iar apoi cu prima generaţie de bolşevici, epurată de Stalin. “Uităţi-vă la soarta moştenitorilor “nobilimii sovietice” şi veţi înţelege”, scrie Gudkov, amintind că nepoata lui Nikita Hruşciov, nepoata lui Leonid Brejnev trăiesc acum în străinătate, la fel şi fiica ideologului lui Brejnev. “şi acestea sunt cazurile cele mai fericite”, scrie Gudkov. Sistemele autoritare au o problemă cu succesiunea şi sunt înlocuite de unele identice, dar cu alte feţe. “Sunt convins că fiecare generaţie de dumnezei cred că de data asta va dura pentru totdeauna”, scrie Gudkov.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.