Ghidul premierilor fugari din sud-estul Europei

În urmă cu o săptămână, pe 9 noiembrie, fostul premier al Macedoniei, Nikola Gruevski, nu s-a prezentat la penitenciar, pentru ispășirea unei pedepse de doi ani de închisoare. Poliția a emis un mandat de arestare pe numele său și a fost dat în urmărire națională.

Pe 13 noiembrie, după zile în care nu a apărut nicio informație în presă despre el, Gruevski postează un mesaj pe Facebook – se află în Ungaria, unde a cerut azil politic. Imediat, poliția macedoneană emite un mandat internațional de arestare pe numele fostului premier.

Situația pare complicată pentru premierul Ungariei, Viktor Orban. La o primă vedere, Orban are de făcut o alegere politică. Să dovedească că este un aliat al lui Vladmir Putin și al mașinațiunilor ruse în Balcani sau să dovedească că este un aliat al Vestului și un apărător al democrației? Până acum, mesajul lui Orban, transmis prin politicienii loiali din Fidesz, este că nu vrea să se dovedească un susținător al lui George Soros.

Gruevski, premier între 2006-2016, a fost catalogat în ultimii ani drept un pion al Rusiei în Balcanii de Vest. Asta pentru că ar fi unul dintre prietenii lui Vladimir Putin (așa cum este considerat acum supraviețuitorul politic al regimului său, președintele în exercițiu Ghiorghi Ivanov, care se opune înțelegerii cu Grecia pentru schimbarea denumirii țării), pentru că ar fi luat în calcul ca prin țara sa să treacă gazoductul South Stream, pentru că s-ar fi opus forțelor democratice, pentru că nu a vrut să renunțe la numele Macedonia pentru a ajunge la o înțelegere cu Grecia ce ar fi deschis aderarea la NATO și, desigur, pentru că a fost un premier corupt. Se uită însă că Gruevski a avut un rol important în aducerea țării sale la un pas de aderarea la NATO, la Summitul NATO de la București, în 2008, și că doar opoziția Atenei a ținut țara în afara Alianței.

Decăderea lui Gruevski a început în 2015, când rivalul său social-democrat din opoziție, Zoran Zaev, a transmis presei înregistrări secrete ale convorbirilor a circa 20.000 de oficiali macedoneni. L-a acuzat pe premier că ar fi ordonat interceptările. Premierul Gruevski a spus atunci că interceptările au fost făcute de servicii secrete străine, fără a preciza vreo țară anume. Criza a devenit foarte gravă, cu proteste și paralizia administrativă totală – activitatea parlamentului și a guvernului a fost complet blocată. Alegerile din decembrie 2016 au complicat și mai mult lucrurile, cu un rezultat foarte strâns între partidul lui Gruevski și social-democrați. Apoi, la fel ca și în Kosovo sau în România anului 2012, vizita unui subsecretar de stat al SUA a limpezit ca prin minune situația – guvernarea a revenit social-democraților lui Zoran Zaev, care declara că principalele sarcini sunt lupta anticorupție și aderarea la NATO si UE. Și astfel s-a înființat imediat un departament special dedicat corupției la nivel înalt în Tribunalul din Skopje. Unul dintre primele cazuri instrumentate a fostcel al lui Gruevski. Pentru deceniul petrecut la putere, dosarul ales pare o glumă – corupție la cumpărarea unei limuzine Mercedes în valoare de 600.000 de dolari. Verdictul – doi ani de închisoare cu începere de pe 9 noiembrie.

Fostul premier s-a ”evaporat” repede din Macedonia. Ziariștii au încercat să refacă drumul său de la Skopje la Budapesta. Ungaria joacă un rol determinant în acest voiaj secret prin Balcani. Ar fi fost preluat de o mașină a ambasadei ungare în Albania, de la frontiera albenză, a petrecut o noapte la ambasadă. Apoi a tranzitat cu mașina Ungariei Muntenegru și Serbia și a intrat în Ungaria. Totul fără documente valabile, căci regimul Zaev i-a confiscat pașaportul imediat după venirea la putere.

E limpede că fostul premier a avut susținerea lui Viktor Orban, câtă vreme doi aliați de ai săi în fostul regim au fugit în Grecia, de unde au căutat să plece cu o cursă aeriană spre Ungaria. Au fost însă reținuți și încă așteaptă eventuala extrădare, zădărnicită până acum ”din lipsa de traducători”.

Directorul de comunicare al partidului la putere din Ungaria, Fidesz, a spus că Ungaria le va oferi protecție celor urmăriți de actualul regim din Macedonia, care se află sub influența lui George Soros. Apoi, el a acuzat SUA că se implică în afacerile interne ale Ungariei. Asta după ce purtatoarea de cuvânt a Departamentului de Stat de la Washington a susținut poziția guvernului macedoneana actual și a considerat că Gruevski a fost supus unui ”proces transparent” și că SUA ”consideră că este legitim ca procesul legal macedonean să continue, iar Gruevski să fie tras la răspundere de justiția macedoneană”.

Premierul Ungariei s-a mai aflat într-o situație similară chiar de la începutul mandatului său din 2010-2014, iar atunci a ales interesul economic și de afaceri în dauna celui politic. În 2004, în timpul unui curs NATO pentru militari de la Budapesta, un ofițer azer, Ramil Safarov, a ucis un ofițer armean cu un topor. A fost arestat de poliția ungară, judecat și condamnat la închisoare pe viață în Ungaria. Regimul Alyiev din Azerbaidjan a cerut extrădarea lui Safarov. Decizia a fost luată abia de guvernul Orban, în 2012. Safarov a fost primit ca un erou în țară, grațiat de Ilham Aliyev, a primit bani și un apartament. Ce a primit însă guvernul Orban? Presa ungară a scris că Azerbaidjanul ar fi cumpărat o mică parte din datoria statului ungar, denominată în lire turcești de regimul Orban, și că firmele ungare au avut porți deschise pentru afaceri petroliere în Azerbaidjan.

După cum Viktor Orban nu este la prima alegere politică de acest fel, nici Gruevski nu este primul premier fugar din regiune și, la cum evoluază politica din Balcanii de Vest, nu va fi nici ultimul. În iulie 2009, premierul Croației, Ivo Sanader, își dă demisia, iar în decembrie este zărit trecând granița în Slovenia și apoi în Austria. A fugit de o condamnare la zece ani de închisoare pentru corupție în mai multe dosare (implicând banca austriacă Hypo Bank, care i-a dat o mita de peste jumătate de milion de dolari, implicând companii energetice din Croația). Sanader a fost extrădat din Austria în iulie 2011 și de atunci se află în închisoare, condamnat în mod repetat în noi dosare. La un an de la extrădarea premierului, Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie l-a achitat pe Ante Gotovina, generalul croat condamnat pentru crime de război, primit ca un erou în țară.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.