Guvernul se va reuni, joi, în şedinţă, urmând să discute, printre altele, un proiect de ordonanţă care vizează crearea cadrului legal adecvat pentru punerea pe piaţă a tuturor produselor din tutun.
Proiectul de act normativ modifică şi completează Legea nr. 201/2016 privind stabilirea condiţiilor pentru fabricarea, prezentarea şi vânzarea produselor din tutun şi a produselor conexe şi Legea nr. 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun în conformitate cu mai multe directive europene în materie.
Reglementările europene în materie stabilesc, între altele, obligativitatea etichetării pentru produsele din tutun încălzit, în măsura în care acestea sunt produse din tutun pentru fumat, cu mesajul de informare şi avertismentele de sănătate combinate.
Cadrul legal existent la nivel național, la acest moment, este prezentat în principal de Legea nr. 201/2016 privind stabilirea condiţiilor pentru fabricarea, prezentarea şi vânzarea produselor din tutun şi a produselor conexe şi de modificare a Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun.
Aceasta reglementează obligațiile pe care trebuie sa le îndeplinească produsele din tutun care sunt puse la dispoziția consumatorilor din România, inclusiv produsele de tutun încălzit. Problema, așa cum o semnalează Raportul Comisiei Europene, o reprezintă creșterea vânzărilor de produse din tutun încălzit, care a depășit 2,5 % din totalul vânzărilor de produse din tutun la nivelul Uniunii. In prezent, conform prevederilor din Directiva 2014/40/UE, transpusă în legislația națională prin Legea nr. 201/2016, produsele din tutun încălzit sunt exceptate de la interdicțiile privind adaosul de arome și de la obligațiile prind etichetarea cu avertismentele de sănătate combinate.
În aceste condiții a fost adoptată Directiva delegată (UE) 2022/2100 de modificare a Directivei 2014/40/UE a Parlamentului European și a Consiliului, care prevede interdicția privind introducerea pe piață a produselor din tutun cu o aromă caracteristică sau care conțin arome în oricare dintre componentele lor, cum ar fi filtrele, hârtiile, ambalajele, capsulele sau orice caracteristică tehnică care permite modificarea mirosului sau a gustului produselor din tutun sau modificarea intensității arderii lor și pentru produsele din tutun încălzit. In plus, aceasta stabiliește obligativitatea etichetării pentru produsele din tutun încălzit, în măsura în care acestea sunt produse din tutun pentru fumat, cu mesajul de informare și avertismentele de sănătate combinate.
Adoptarea prevederilor Directivei delegate (UE) 2022/2100 de modificare a Directivei 2014/40/UE a Parlamentului European și a Consiliului va contribui la informarea adecvată cu privire la efectele utilizării produselor de tutun încălzit și la alinierea compoziției acestora în privința aromelor cu prevederile aplicabile pentru celelalte produse.
Beneficiarii direcți ai reglementarii sunt adulții și tinerii care au folosit / folosesc țigări electronice sau dispozitive electronice. Conform cifrelor Raportului OECD/EU 2022, Health at a Glance 2022, adulții care folosesc zilnic sau ocazional țigări electronice sau dispozitive electronice similare au fost în anul 2019 aproximativ 2% din totalul populației.
Beneficiarii indirecți sunt fumătorii din prezent și tinerii care pot fi atrași de mirajul unor produse care par să aibă riscuri mai reduse pentru sănătate. Primii, respectiv ponderea adulților care fumează zilnic în România – conform studiului INS, Starea de sănătate a populației din România – reprezintă 19% din populația adultă. Conform aceluiași studiu, procentul persoanelor fumătoare (fumat zilnic sau ocazional țigări) din grupa de vârstă 15-24 de ani este de 19,97%.
Un grup țintă afectat îl va reprezenta industria producătoare și care comercializează produse de tutun încălzit, pentru care vor exista costuri economice legate de modificarea compoziției produselor de tutun încalzit și legate de etichetare.
Neadoptarea proiectului de act normativ până la data de 23 iulie 2023 va conduce la începerea procedurii de infringement pentru țara noastră.
În temeiul art. 288 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), transpunerea directivelor UE este o obligație esențială a statelor membre UE, iar nerespectarea acestei obligații este de o gravitate certă.
Beneficiul adoptării prezentului act normativ este reprezentat de crearea cadrului legal adecvat pentru punerea pe piata a tuturor produselor din tutun, respectiv prin includerea produselor din tutun încălzit. De asemenea, proiectul de act normativ are în vedere asigurarea protecției sănătății populației pe teritoriul României
În temeiul art. 260 alin. (3) din TFUE și în conformitate cu jurisprudența constantă a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), în situația în care statul membru nu și-a îndeplinit obligația de comunicare a măsurilor de transpunere a unei directive adoptate în conformitate cu o procedură legislativă, Comisia poate sesiza CJUE cu privire la această încălcare a obligației prevăzută de tratate și poate propune Curții să impună sancțiuni financiare statului membru respectiv în cuantum considerabil.
Pentru anul 2023 cuantumul sumei forfetare stabilite de Comisia Europeană pentru România este de 1.708.000 eur la care se pot propune penalități pe zi de întârziere. Tot potrivit jurisprudenței CJUE, un stat membru nu poate invoca nicio situație internă pentru a justifica neîndeplinirea obligațiilor sau nerespectarea termenelor prevăzute de normele UE
Soluția legislativă propusă, aceea a Ordonanței Guvernului, permite încadrarea în termenul stabilit de transpunere a prevederilor Directivei Delegate, care este 23 iulie, astfel încât până la data de 23 octombrie 2023 să poată fi puse în aplicare prevederile aplicabile pentru produsele de tutun încâlzit.
Adoptarea prezentului proiect de Ordonanță a Guvernului are caracter social, prin asigurarea etichetării corecte a produselor din tutun încălzit. Proiectul de act normativ contribuie la protejarea sănătății generale a populației, prin prevederea de mesaje de atenționare adecvate fiecărui tip de produse din tutun existente pe piață.
În 2021, companiile din sectorul tutunului au virat 4 miliarde la buget, echivalentul a circa 1,7% din PIB. În contrapondere, UE suportă o povară economică substanțială din cauza fumatului. O estimare conservatoare a acestor costuri se încadrează între 98-130 miliarde EUR pe an, sau între 1,04-1,39% din Produsul Intern Brut al regiunii pentru anul 2000. Costurile adevărate sunt, fără îndoială, mai mari și vor continua să fie escaladate dacă nu se iau măsurile adecvate. Această creștere a costurilor va rezulta din ratele mai mari de fumat în noile state membre ale UE10, îmbunătățirile asistenței medicale și creșterea cererii de servicii medicale. Fumători, dar și nefumători, guverne și angajați trebuie să acopere aceste costuri. Dovezile empirice arată că consumul de tutun reprezintă o povară netă pentru bugetele de stat chiar și după contabilizarea taxei colectate pe tutun și a economiilor din plățile de asigurări sociale din cauza mortalității premature în rândul fumătorilor.
În România, aproape 43.000 de români au murit în 2010 din cauza unei boli cauzate de fumat. Aproape un sfert (23,8%) din toate decesele în rândul bărbaților și aproximativ unul din doisprezece (8,2%) din toate decesele în rândul femeilor în 2010 au fost cauzate de tutun. Aceste rate sunt mai mari decât media altor țări cu venituri medii. Majoritatea acestor decese sunt cauzate de cancer pulmonar și de alte tipuri de cancer induse de tutun, accidente vasculare cerebrale, boli cardiace ischemice și alte boli cardiovasculare și boli respiratorii. Costurile tratării bolilor cauzate de fumat au fost de peste 1,2 miliarde de lei în 2012, aproximativ 5,4% din cheltuielile totale pentru sănătate în acel an. Aceste costuri sunt aproape sigur o subestimare, având în vedere că reflectă doar costurile cazurilor spitalizate și cazurilor finanțate de Programele Naționale de Sănătate și sunt limitate la un subset al bolilor cauzate de consumul de tutun.
Citez „..un proiect de ordonanţă care vizează crearea cadrului legal adecvat pentru punerea pe piaţă a tuturor produselor din tutun.” Fratilor, dar astea se vand in Romania de cel putin 2-3 ani ilegal! De acum se vand prin lege? Asadar, mori prin explozia acestor rahaturi aprobate prin lege de guvernul roman! Sa nu spuneti ca e rea credinta a guvernului roman pentru legea care poate ucide oameni prin explozii!
Adica să scumpeasca si drogurile legale.
fumati fratilor sanatos. tigari de foi. si gata. bunicii nostri bateau suta si fumau tutnul crescut de ei in curte. fumul curata plamanii si caile respiratorii de BACTERII. de aceea oamenii care fumeaza NU iau „gripe”. si nu tovarashi, tutunul nu imbolnaveste plamanii. de altfel, plamanii si ficatul sunt organele care SE REFAC SINGURE! tutnul poate genera, insa NU NUMAI EL, CI SI MANCARE FAAASTFUUUUD OTRAVA, trombi pe vasele de sange. vasele de sange se incarca de asemenea de la colesterolul produs de STRES,precum si depuneri de calciu, da? NU TUTNUL VA IMBOLNAVESTE, CI OTRAVA PE CARE O INGERAM CU TOTII – FRUCTE SI LEGUME OTRAVITE SI IRADIATE ETC..