Început de primăvară în Theatreland

Premiere la Teatrul Naţional din Timişoara

“Nopţi cu Isadora” de Ion Jurca Rovina, respectat scriitor, jurnalist şi dramaturg timişorean, readuce în prezent patetica, tumultuoasa poveste de dragoste dintre Isadora Duncan şi celebrul poet Serghei Esenin, artişti al căror spirit este deopotrivă atras şi respins de forţa geniului fiecăruia dintre ei. Echipa care a participat la realizarea acestui spectacol este compusă din actorii Laura Avarvari, Ionuţ Iova, Iuliana Crăescu şi Cristian Szekeres, balerinele Cristina Romândaşu, Manuela Ardelean şi Alina Mihai, scenografii Zsolt Fehervari (decoruri) şi Krisztina Nagy (costume), compozitorul Ilie Stepan şi coregraful Alin Radu.

Sabin Popescu semnează regia spectacolului. Premiera va avea loc marţi, 5 martie, de la ora 19.00, în Sala Mare a Teatrului Naţional.

A doua premieră a lunii martie este “Bad Bed Stories”, de fraţii Presniakov, în regia lui Traian Şoimu, şi traducerea Elvirei Rîmbu. Un spectacol intens despre singurătate, despre relaţii, despre diferenţe, “Bad Bed Stories” aduce împreună şase intermezzo-uri, şase poveşti despre intimitate, în toate formele ei. Spectacolul îi reuneşte pe actorii Cătălin Ursu, Luminiţa Tulgara, Victor Manovici, Bogdan Spiridon, Mirela Puia, Ana-Maria Cojocaru şi Raul Baştean, cărora li se alătură Geta Medinski (scenografia), Lucian Matei (concept video), Sebastian Hamburger (coloana sonoră), Florian Putere (light design).

Premiera spectacolului este programată miercuri, 6 martie, de la ora 19.00, la Studio 5.

Teatrul Naţional Bucureşti

“Sâmbătă, duminică, luni”

Costel Constantin în Sâmbătă, duminică, luni

Suntem la Neapole, oraşul atât de des evocat de Eduardo de Filippo în piesele sale. Ca în fiecare sâmbătă seara, în casa lui Peppino Priore – Dona Rosa pregăteşte (după o reţetă „de la mama”) un delicios „ragu”.

În jurul mesei sunt aşteptaţi toţi ai casei – membri a trei generaţii, prieteni şi vecini. Din păcate, însă, duminica, atmosfera de sărbătoare este tulburată de tensiuni, conflicte mai vechi sau mai noi. Şi mai ales de o nedreaptă criză de gelozie a lui don Peppino.

Noroc că luni patimile se sting, cei cu temperamente prea aprinse îşi cer iertare şi relaţiile de familie reintră în cursul lor firesc. Ragu-ul e bun şi rece. Iar toată lumea se va reuni în duminica ce va urma în jurul unei alte mâncări napolitane, aşa cum numai dona Rosa ştie să facă.

Regia este semnată de Dinu Cernescu. Muzica, George Marcu. Scenografie: Florilena Popescu Fărcăşanu.

Din distribuţie: Cecilia Bârbora, Costel Constantin, Afrodita Androne, Gavril Pătru, Irina Cojar, Ileana Stana Ionescu, George Motoi, Traian Stănescu, Rodica Mureşan, Marius Rizea, Liliana Hodorogea ş.a.

Spectacolul poate fi vizionat în 1 martie la ora 19.30.

“Sinucigaşul”

Marius Manole în Sinucigaşul

“Un spectacol valoros, seducător, unde se râde copios, se aplaudă îndelung, pe care vi-l recomandăm”, scrie criticul de teatru Ludmila Patlanjoglu.

O comedie amară pe care au vrut s-o pună în scenă mari regizori ca Meyerhold şi Stanislavski, dar pe care a interzis-o însuşi Stalin. Urmarea? Autorul, un scriitor de geniu, a fost deportat în Siberia şi condamnat să rămână un anonim. După moartea sa, această piesă i-a adus dramaturgului celebritatea internaţională. “Sinucigaşul” se joacă astăzi peste tot în lume, relansând o întrebare dramatică: viaţa are sens?

Piesa este un rechizitoriu tragicomic la adresa egoismului feroce, o farsă în care viaţa nu face nici două parale, iar moartea este speculată în folosul interesului propriu. Un spectacol de o actualitate şocantă şi dureroasă, despre criza unui om aflat pe valurile crizei societăţii. O piesă de un curaj nebun scrisă în plin totalitarism, un strigăt disperat pentru câştigarea dreptului la şoaptă.

Piesele lui Nikolai Robertovici Erdman, dramaturg şi scenarist rus, sunt considerate capodopere ale genului şi fac legătura între teatrul satiric al lui Gogol şi teatrul absurdului de după cel de-al Doilea Război Mondial.

“Excepţional. Istoria acestei piese este, în fapt, istoria cumplită şi tragică a intelectualităţii ruseşti şi a oamenilor care au avut neşansa s-o traverseze. Este admirabil că Felix Alexa a intuit, în cele mai mici detalii, adâncimea acestui text, care transcende timpul şi nu s-a cantonat în acea epocă, nu s-a acoperit de simboluri, ci dimpotrivă a ajuns la esenţă. Comedia neagră din «Sinucigaşul», în care hohotele de râs nu se mai opresc decât la final, când îţi îngheaţă sufletul, este perla operei regizorale a lui Felix Alexa. Un spectacol care face cinste scenei Naţionalului bucureştean.”

Personajul principal, întrupat de Dan Puric, este excepţional, atinge sensibilitatea publicului pentru că el ştie să râdă de moarte.

Alături de el, o distribuţie, la fel de extraordinară, include pe Costel Constantin, Adela Mărculescu, Ileana Olteanu, Marius Bodochi, Marius Manole, Tania Popa, Maria Buză, Lamia Beligan, Mihai Călin, Silviu Biriş, Andrei Finţi ş.a.

Sâmbătă, 2 martie, ora 19.30, la Sala Mare.

“Cinci femei de tranziţie”

Vivian Alivizache în Cinci femei în tranziţie

Un spectacol ce poartă marca Rodica Popescu Bitănescu.

Cinci remarcabile actriţe: Aimée Iacobescu, Magdalena Cernat, Rodica Popescu Bitănescu, Vivian Alivizache,Tania Popa, ne descoperă cu har, haz şi sensibilitate tipologia feminină de ieri, de azi şi de mâine: femeia de tranziţie.

Dialoguri simple şi adevărate, conflicte omeneşti, întrebări existenţiale şi destăinuri tulburătoare, ca între prietene, la o şuetă. Un evantai multicolor de stări şi sentimente, într-un party al revelaţiilor.

Taine, frustrări, suferinţe ni se dezvăluie treptat, în timpul unei petreceri prilejuite de ziua de naştere a gazdei, la care un păhărel de pălincă „dezleagă” limbile şi îndeamnă la mărturisiri, unele triste, altele purtând o încărcătură de umor amar. Prospeţimea jocului, situaţiile pline de verosimilitate din viaţa de zi cu zi sunt secretul acestui spectacol jucat cu casa închisă de câteva stagiuni.

„Atât gazda, cât şi invitatele sale atacă, în replici acide, cam tot ce stârneşte comentarii critice în ultima vreme: succesul în afaceri al şmecherilor, cameleonismul politicienilor, insuportabila vulgaritate promovată în mass-media, decăderea învăţământului, standardizarea ţinutei şi a limbajului după model american (prin contrast cu anii ’50, când modelul era rusesc). (…) Adevărurile dure revelate în duelul verbal nu sunt însă rostite cu acea jubilaţie a catastrofei, de care suferă unii contemporani de-ai noştri. Finalul lasă loc pentru speranţă şi pentru reconciliere, ceea ce face să crească şarmul piesei în faţa spectatorilor”, consemnează Dana Duma.

Sâmbătă, 2 martie, la ora 20.00, la Sala Mică.

“Toţi fiii mei”

Victor Rebengiuc şi Sanda Toma în Toţi fiii mei

“Toţi fiii mei”, piesa scrisă şi pusă în scenă în anul 1947, este cea care l-a propulsat pe Arthur Miller în atenţia publicului american şi a criticilor şi cea care i-a adus primul premiu Tony. Povestea, respectând regula tragediei greceşti de timp, spaţiu şi acţiune, este inspirată dintr-un fapt real, preluat de dramaturg din paginile unui ziar. Acţiunea se petrece în America, imediat după cel de-al Doilea Război Mondial, în sânul unei familii care a reuşit să se îmbogăţească, profitând de oportunităţile apărute. În casa Keller, dramele sunt însă adânci. Deciziile din timpul războiului au consecinţe tragice, trei ani şi jumătate mai târziu, asupra întregii familii.

“Toţi fiii mei” revine la Teatrul Naţional la peste jumătate de secol de la prima sa montare în România, în 1948. Din echipa de atunci au făcut parte Aura Buzescu, în rolul lui Katty Keller, şi Liviu Ciulei, care a semnat scenografia spectacolului.

“Curajoasă opţiunea Teatrului Naţional, a directorului său, Ion Caramitru – regizorul spectacolului! – şi cu atât mai de aplaudat izbânda. (…) Primul care a crezut în text a fost regizorul. Se vede în spectacolul său arhitecturat fără fisură, fluent, cu noduri dramatice ca la carte şi o ţinută intelectuală demnă de discuţia pe care o iniţiază”.

Regia: Ion Caramitru. Scenografie: Dragoş Buhagiar.Muzică originală: Vlaicu Golcea. Lighting design: Chris Jaeger.

Distribuţia reuneşte doi monştri sacri ai scenei româneşti, Victor Rebengiuc şi Sanda Toma. Le dau replica Dragoş Stemate, Costina Ciuciulică, Dorin Andone, Vivian Alivizache, Victoria Dicu, Ioan Andrei Ionescu, Gavril Pătru, Irina Cojar, Petru Georoiu.

Spectacolul poate fi vizionat în 3 martie, la ora 19.00, la Sala Mare.

ArCuB

“Două poveşti de amor”

Silviu Biriş şi Cerasela Iosifescu în Două poveşti de amor

La începutul anotimpului iubirii, publicul se poate delecta cu un spectacol ce înfăţişează într-o manieră comică spontaneitatea cu care dragostea se cuibăreşte în sufletele atât de schimbătoare ale oamenilor. “Ursul” şi “Cerere în căsătorie” sunt cele două creaţii ale lui Cehov, care surprind fragilitatea relaţiilor aparent tensionate dintre bărbaţi şi femei. Cele două piese scrise parcă în oglindă dezvăluie complet şi abrupt spiritul slav în care extremele fac casă bună. Două subiecte savuroase, considerate de autor drept farse, care se caracterizează printr-un extrem de ofertant comic de situaţie şi un dialog spumos.

Vineri, 1 martie, la ora 19.00, sunteţi invitaţi la spectacolul după A.P. Cehov, pus în scenă de regizorul Mircea Cornişteanu, în scenografia semnată de Bogdan Spătaru. Cu Cerasela Iosifescu, Silviu Biriş şi Ion Arcudeanu.

“Marfa vie”

Florin Busuioc şi Ana Covalciuc în Marfa vie

Problematica cehoviană a cuplului, cu alunecări imprevizibile de la căsnicie la adulter şi la singurătatea conştientizată este abordată cu mult umor în montarea regizorului Dragoş Câmpan. Răsturnările spectaculoase de situaţie, presărate cu partituri tragi-comice, pe care actorii le valorifică la maximum, sunt deosebit de incitante şi constituie sursa unui amuzament rafinat. Montarea este incitantă, cu răsturări spectaculoase de situaţie şi partituri tragi-comice.

Cu Ana Covalciuc, Tudor Smoleanu, Florin Busuioc, Casandra Topologeanu, Cristina Giurgea. Regia: Dragoş Câmpan, dramatizare: Nicolae Urs; scenografia: Maria Dore.

“Marele talent al lui Cehov face ca, la o sută treizeci de ani de la publicarea nuvelei «Marfă vie», să răsară un nou spectacol de teatru care are la baza opera sa. Am pornit acest proiect, în perfect acord cu realizatorul dramatizării şi actorii, cu gândul de a oferi publicului un spectacol Cehov. Clasic. Fără viziuni regizorale şi creaţii scenografice care pun în plan secundar opera autorului. Sincer, am zis: nu cred că va discuta cineva peste o sută de ani despre talentul nostru, aşa că hai să ne bucurăm cu toţii, artişti şi spectatori, de cel a lui Cehov. Tipul promite… “, mărturisea regizorul.

Sâmbătă, 2 martie, la ora 19.00.

Teatrul Metropolis

“Baba care ascultă ABBA”, cu uluitoarea actriţă Luminiţa Gheorghiu

Luminiţa Gheorghiu şi Emilia Dobrin în Baba care ascultă ABBA

După succesul de la Festivalul de la Berlin, unde filmul „Poziţia copilului“, în care deţine rolul principal, a câştigat trofeul suprem, “Ursul de Aur”, Luminiţa Gheorghiu îşi reia locul în distribuţia unui spectacol despre două femei care îşi retrăiesc tinereţea pe care o asociază cu muzica formaţiei “ABBA”.

Actriţa Luminiţa Gheorghiu revine pe scena Teatrului Metropolis, pe 2 martie, la ora 19.00, în singurul spectacol în care joacă în acest moment, „Baba care ascultă ABBA“, de Catherine Aigner, regizat de Theo Herghelegiu. Alături de ea evoluează Emilia Dobrin, Ion Arcudeanu, Dana Voicu şi Gabriel Duţu.

„Dragostea şi râsul sunt cele mai bune leacuri pentru a putea trece cu sens prin această viaţă scurtă şi destul de complicată pentru fiecare dintre noi. Dacă Dumnezeu îţi mai face cadou şi simţul umorului eşti salvat şi dacă printre hohotele de râs îţi apare o lacrimă, vino să dansezi cu «Baba» şi să asculţi ABBA!“, mărturiseşte Luminiţa Gheorghiu.

“Fantoma, dragostea mea!”

Monica Davidescu şi Alexandra Velniciuc în Fantoma, dragostea mea

Cu titlul “O comedie spumoasă cu actori minunaţi”, Ileana Lucaciu scrie despre această piesă scrisă de Noel Coward: “Piesa este o farsă ce are la bază problemele lui Charles (Marius Florea Vizante), un scriitor care pentru a-şi stimula inspiraţia la scrierea la care lucrează apelează la amintiri referitoare la fosta soţie decedată, Elvira (Alexandra Velniciuc), în prezenţa actualei soţii, Ruth (Monica Davidescu). Invită la o şedinţă de spiritism, ce va fi «moderată» de un medium trăsnit, Madam Arcadi (Gabriela Popescu), familia Bradman (Raluca Ghervan şi Vasile Flutur). În casa scriitorului activează şi o servitoare ciudată, Edith. Primul act ne pune în temă asupra personajelor, iar în cele ce urmează se declanşează o cavalcadă nebună de întâmplări hazlii şi conflicte comice. Într-o scenografie funcţională (decor şi costume), bine concepută de Ioana Popescu, regizorul Şerban Puiu, cunoscut pentru activitatea sa bogată în teatrele din ţară, în special la Teatrul «Sică Alexandrescu» din Braşov, conduce profesional punerea în scenă a piesei. A inventat gaguri de calitate speculând situaţiile şi a ales ireproşabil distribuţia reunind actori minunaţi. A apelat pentru rolurile cheie la stimaţi actori ai Teatrului de Comedie, Marius Florea Vizante şi Gabriela Popescu… «Fantoma,dragoste mea» este un spectacol creator de bună dispoziţie, ce merge pe linia obişnuită a convenţiei teatrale. Nu propune revoluţii estetice ci doar întâlniri cu umorul de calitate susţinut de actori admirabili”.

Duminică 3 martie, ora 19.00.

Teatrul Naţional „Radu Stanca” din Sibiu, la Tokyo

Un spectacol de mare clasă, Lulu

„Lulu” în regia lui Silviu Purcărete, cu cinci reprezentaţii programate în perioada 27 februarie – 3 martie, la „Tokyo Metropolitan Theatre”.

Actorii Teatrului Naţional din Sibiu vor urca pe scena Teatrului “Metropolitan” din Tokyo la invitaţia directorului artistic al teatrului, dramaturgul Hideki Noda. „Domnul Noda a văzut spectacolul regizat de Silviu Purcărete în cadrul Festivalului Internaţional de Teatru din Sibiu din 2011 şi a fost foarte impresionat şi uimit. Sperăm ca acesta să fie începutul unei colaborări bune între Teatrul Naţional din Sibiu şi Teatrul Metropolitan din Tokyo”, a declarat Hiroshi Takahagi, vicedirectorul Teatrului “Metropolitan” din Tokyo.

Spectacolul „Lulu” în regia lui Silviu Purcărete marchează redeschiderea noii clădiri a Teatrului „Metropolitan” din Tokyo, ce a fost închis timp de 17 luni pentru renovări capitale. Mai mult decât atât, acestea sunt primele reprezentaţii publice ale producţiei Teatrului Naţional din Sibiu, după incendiul din 24 septembrie 2011, de la Hala Simerom, locul unde se juca spectacolul „Lulu”. Pentru reprezentaţiile din Tokyo, Lia Manţoc a fost invitată din nou la Sibiu pentru a reface în totalitate costumele pentru acest spectacol, iar decorul a fost reconstruit de o echipă formată din tehnicieni japonezi, sub îndrumarea lui Helmut Stürmer, direct la Teatrul „Metropolitan”. Spectacolul va fi reluat anul acesta şi la Sibiu, unde a început reamenajarea decorului la Hala Balanţa, locul unde se joacă acum mega-producţia „Faust”.

Spectacolul „Lulu” în regia lui Silviu Purcărete a avut premiera pe 24 mai 2008 şi are la bază textul omonim al dramaturgului german Frank Wedekind. „Lulu” este un o piesă ce pune accent pe detalii şi imagini şocante. Spectatorul stă în proximitatea actorului, ocupând un loc special în amfiteatrul construit de Helmut Stürmer. Montarea lui Silviu Purcărete este o provocare a introspecţiei celor mai intime gânduri despre noi înşine, o trecere luxuriantă despre dorinţe, nedreptăţi, sexualitate patologică şi feminitate.

Din distribuţia spectacolului fac parte actorii Ofelia Popii, Mariana Mihu, Diana Fufezan, Ema Veţean, Codruţa Vasiu, Cristina Stoleriu, Cristina Ragos, Maria Anuşcă, Raluca Iani, Constantin Chiriac, Dan Glasu, Cristian Stanca, Adrian Matioc, Pali Vecsei, Mihai Coman, Cătălin Pătru, Gelu Potzolli, Eduard Pătraşcu şi muzicienele Loredana Stranici – violoncel, Laura Călina – vioară şi Cora Miron – pian.

„Programul Sibiu 2007 – Capitală Culturală Europeană a jucat un rol important în realizarea acestor reprezentaţii ale «Lulu» în Tokyo. Din 2007, artişti japonezi de top, dar şi voluntari, au câştigat o experienţă valoroasă prin participarea la Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu. Din acest motiv, reprezentaţiile Teatrului Naţional «Radu Stanca» Sibiu la «Tokyo Metropolitan Theatre» sunt pline de semnificaţie pentru noi, având în vedere parteneriatele pe termen lung dintre cele două ţări. Noi credem că Sibiul este un sanctuar al artelor spectacolului nu doar la nivel european, cât şi mondial”, a declarat Shuji Kogi, Secretar – General al EU JAPAN Fest Committee.

Pentru reprezentaţiile din Japonia, publicul va fi aşezat în amfiteatrul creat de Helmut Stürmer, direct pe scena Teatrului Metropolitan din Tokyo. Spectacolul va fi prezentat în limba română, cu traducere la cască în limba japoneză. Preţul unui bilet la o reprezentaţie este de 6.500 de yeni japonezi (echivalentul a aproximativ 230 de lei).

Turneul Teatrului Naţional din Sibiu este organizat de Tokyo Metropolitan Art Space cu sprijinul Institutului Cultural Român (ICR), sub egida Tokyo 2020 – oraş candidat pentru găzduirea Jocurilor Olimpice şi Paralimpice.

Tomohiko Kogi, japonezul sibian

„Cineva mă aşteaptă…“ este primul proiect one-man show al actorului Tomohiko Kogi. Spectacolul este o adaptare după textul omonim al scriitorului nipon Seiko Ito, câştigător al Premiului Yukio Mishima pentru literatură din 1988. Prezentat în japoneză, cu supratitrare în limba română, spectacolul de pe scena teatrului sibian este o analiză asupra naturii umane şi preia teme importante ca religia, libertatea de alegere, timpul şi izolarea omului modern.

Tomohiko Kogi a absolvit cursurile de actorie ale Universităţii “Wasia Waseda” din Tokyo şi este colaborator al Teatrului Naţional „Radu Stanca“ Sibiu din 2007, unde joacă în douăsprezece spectacole: “Casa Andersen – poveşti de Crăciun”, “Călătoriile lui Gulliver”, “D’ale carnavalului”, “Faust”, “Frumoasa din pădurea adormită” (Secţia Germană), “Hoţii” (Secţia Germană), “Kafka meets Japan”, “Love Factory”, “Metamorfoze”, “Puricele în ureche” (Secţia Germană), “Talismanul” (Secţia Germană) şi “Visul unei nopţi de vară” (Secţia Germană).

Fondat în 1987, “Kaze” şi-a stabilit propriul spaţiu de joc în 1999 şi se remarcă ca una dintre puţinele companii de teatru din Japonia care au adoptat sistemul de repertoriu. Compania japoneză este bine cunoscută pentru co-producţiile şi schimburile de proiecte multinaţionale cu artişti din Franţa, România, Polonia, Germania şi Republica Moldova. Compania “Kaze” a susţinut, de asemenea, două reprezentaţii la noi în ţară, în 2008 („The Story of Panda“ după Matei Vişniec, în regia lui Fuminari Nagumo) şi 2009 („The Beggar“ după Bertolt Brecht, în regia lui Yoshinari Asano), în cadrul Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu.

Cele trei reprezentaţii ale spectacolului „Cineva mă aşteaptă…” vor avea loc vineri, 1 martie, ora 19.00, sâmbătă, 2 martie, ora 19.00 şi duminică, 3 martie, ora 15.00, la sediul Teatrului “Kaze” din Tokyo.

Godot Cafe-Teatru

„Marea iubire a lui Sebastian”

Marius Manole şi Rodica Mandache în Marea iubire a lui Sebastian

Având la bază fragmente din însemnările lui Leny Caler, “Jurnalul” lui Mihail Sebastian şi piesa “Jocul de-a vacanţa”, spectacolul are în centru povestea de iubire dintre scriitor şi Caler, mare actriţă a perioadei interbelice. Decor minimalist, pagini de jurnal intim, dialoguri imaginare între ea – acum, în vârstă – şi el, încă tânăr, şi muzica epocii. Un recital actoricesc deosebit.

Un spectacol lectură cu Marius Manole, Rodica Mandache, Ana Ioana Macaria şi Istvan Teglaş, vineri 1 martie, la ora 19.00.

Nu pierdeţi “Concertul Aniversar 10 Ani” al Irinei Sârbu Jazz Band, cu Irina Sârbu (voce), Puiu Pascu (pian), Dan Ioniţă (saxofon), Ciprian Parghel (contrabas), Tudor Parghel (tobe). Invitaţi speciali: Andrei Tudor, Alex Man şi Adrian Naidin. Concertul este programat vineri, la ora 22.00.

“Fragil”, în avanpremieră

În spectacolul regizat de George Dogaru după piesa lui Neil LaBute, Greg o iubeşte pe Steph cu adevărat, chiar dacă nu crede că e cea mai frumoasă femeie din lume. Steph însă vede altfel lucrurile când vine vorba de ea însăşi…

O piesă despre cât de imposibilă poate fi dragostea când nesiguranţa şi lipsa de încredere în tine şi în cel de lângă tine pun stăpânire pe oameni.

Cu Andreea Grămoşteanu, Radu Iacoban, Mirela Zeţa, Marin Grigore.

Sâmbătă, 2 martie, la ora 18.30. Premiera va avea loc duminică, 3 martie, la ora 20.00.

La ora 22.00, puteţi audia concertul “When Violin Meets Guitar”, susţinut de violonistul Cristi Horia şi chitaristul Emilian Florentin Gheorghe.

Teatrul Nottara

“Nu vorbiţi cu actorii”

Alexandru Repan, Diana Lupescu şi L. Ghimişi în Nu vorbiţi cu actorii

“Actorul te cheamă să trăieşti împreună cu el o experienţă nouă. Nu e un mincinos, e un magician mai mult sau mai puţin talentat… Depinde şi de tine succesul aventurii. De imaginaţia, de educaţia, de disponibilitatea ta afectivă şi intelectuală… La rândul său, actorul autentic, cu educaţia, sensibilitatea, inteligenţa, caracterul, intuiţia şi experienţele sale, trăieşte dublu fiecare aventură, în timpi şi timpuri şi în spaţii diferite. Această dedublare este permanentă în actor, împrumutând ceva fiecărui personaj, murind puţin cu fiecare, îmbogăţindu-se, în acelaşi timp, cu câte ceva de la fiecare personaj. Trăind la dublu sunt de două ori mai uzaţi, uneori, de două ori mai egoişti sau de două ori mai laşi, dar, cu siguranţă, pot fi generoşi şi iubitori la dublu. Şi, totuşi, în toată hărmălaia vieţii lui, actorul rămâne un om singur şi trist.”

Un spectacol de Diana Lupescu, după Tom Dudzick, cu Alexandru Repan, Diana Lupescu / Ruxandra Sireteanu, Ion Grosu, Lucian Ghimişi, Ioana Calotă, Mihaela Subţirică / Raluca Jugănaru. Ilustraţia muzicală: Dan Ardelean. Mişcarea scenică: Roxana Colceag.

Duminică, 3 martie, de la ora 19.00.

Teatrul Odeon

Concert extraordinar cu “Emil Bîzgă Jazz Orchestra”

Trompetistul Emil Bîzgă

“Emil Bîzgă este unul dintre cei mai originali şi dinamici trompetişti care au apărut pe scena jazz-ului în ultimele decenii. Îmbinarea dintre muzica populară românească cu jazz-ul este irezistibilă. Cred că Emil este pe cale să se transforme într-un star al muzicii jazz, care în mod categoric va influenţa generaţiile viitoare de trompetişti”, scria Jack Kleinsinger în “Highlights in Jazz”.

Stilul muzical al lui Emil Bîzgă se caracterizează printr-un amalgam de experienţe diverse alături de orchestre de muzică clasică sau de jazz, o mixtură de sunete contrastante, inedite pentru jazzul modern.

Considerat unul dintre cei mai buni trompetişti români, Emil Bîzgă s-a născut la Iaşi, într-o familie de muzicieni. Şi-a desăvârşit studiile muzicale în Bucureşti, la Conservator, locul în care a descoperit şi pasiunea pentru jazz.

Cu un master în trompetă clasică la Malmo, Suedia, şi trompetă de jazz la Hanovra, Germania, şi Universitatea Rutgers din New Jersey, Emil Bîzgă a colaborat îndeaproape cu artişti de renume precum Hakan Hardenberger şi Wynton Marsalis, care i-au definitivat stilul şi tehnica muzicală şi i-au incitat curiozitatea de a îmbina diverse categorii muzicale – muzica clasică, jazzul sau folclorul balcanic -, reuşind să aducă un element de noutate în arena muzicală internaţională.

Cariera lui Emil Bîzgă cuprinde numeroase concerte solo, cele alături de Orchestra “Niedersachen Jazz”, “Bucharest Radio Big Band” şi Opera din Hanovra şi apariţii în cadrul numeroaselor festivaluri din ţară sau din străinătate, precum Festivalul de Jazz “Richard Oschanitzky” (Iaşi), Festivalul de Jazz de la Patras (Grecia), “ZeitTon Festival” (Viena), Festivalul “Miles Davis” (Cracovia) sau Festivalul de Jazz de la Montreux. Renumitul trompetist a urcat pe aceeaşi scenă cu nume mari ale jazzului internaţional, Ray Charles şi Jimmy Cobb, iar în St. Petersburg a avut ocazia să încânte publicul prin colaborarea cu Vladimir Cosma, unul dintre cei mai cunoscuţi compozitori de muzică de film.

Bogata experienţă muzicală şi capacitatea de a se dedica muzicii i-au conferit lui Emil Bîzgă o amprentă muzicală unică, recunoscută la nivel internaţional.

EBJO va aduce pe scena Teatrului Odeon muzica jazz-ului clasic din perioada swing, reprezentată de mari compozitori şi lideri de band: Count Basie, Duke Ellington, Gil Evans, Thad Jones etc.

Invitatul special al serii este marele pianist, compozitor, aranjor, profesor de jazz Mircea Tiberian.

Vineri, 1 martie, ora 19.00.

“Viaţa e vis”

Este una dintre cele mai cunoscute piese ale lui Calderón de la Barca, o alegorie filosofică despre condiţia umană, despre misterul vieţii şi despre iluziile lumii reale.

“Viaţa e vis” imaginează povestea lui Segismundo, încarcerat de la naştere de propriul lui tată, Regele Basilio, rege fictiv al Poloniei. Drama piesei de teatru are două surse, “Viaţa lui Budha” şi istoria reală a lui Don Carlos, prinţul diform din naştere, închis şi ucis de propriul lui tată, regele Filip al II-lea al Spaniei. Segismundo este o paradigmă a fiinţei umane închise în jocul iluzoriu al existenţei.

“«Portretul lui Dorian Gray», «Hamletmachine», «Epopeea lui Ghilgamesh», «Viaţa e vis», texte cu o lumină lunară, melancolice, reflexive, piese de teatru dar şi texte care n-au fost scrise pentru scenă, montate la Odeon în ultimii ani, fac parte dintre marile vise ale omenirii, pentru ele spectacolul de teatru este în primul rând o lentilă. Reprezentarea unui asemenea text e regândire, forma teatrală e un gest maieutic, amintind de potecile dintr-o grădină orientală, desenând un timp emoţional al gândirii”, afirma regizorul Dragoş Galgoţiu.

Din distribuţie: Marius Stănescu, Nicoleta Lefter, Gabriel Pintilei, Istvan Teglaş, Dan Bădărău, Mihai Smarandache, Marian Ghenea, Paula Niculiţă, Ioana Marchidan, Mugur Arvunescu, Ionuţ Kivu, Laurenţiu Lazăr, Mircea N. Creţu.

Costumele îi aparţin Doinei Levintza.

Spectacolul este programat sâmbătă, 2 martie, la ora 19.00.

“joi.megaJoy”

Literatura de scenă pe care o scrie Katalin Thuroczy porneşte, aparent, de la practicile naturalist-realiste ale teatrului maghiar. Replica vivace, nervul şi acuitatea cuvântului vorbit induc senzaţia că avem de-a face cu o prelungire a cotidianului – dar surprizele nu se lasă mult aşteptate, căci piesele Katalinei Thuroczy se deschid întotdeauna spre registrul poetic, simbolic sau metaforic. Aerul de comedie absurdă, uneori mai acut, alteori abia disimulat de sarcasm, este comun tuturor pieselor acestei scriitoare şi constituie o dominantă a stilului său. În “joi.megaJoy” avem de-a face cu o piesă a excesului şi a decadenţei, o frescă a unei lumi al cărei apus s-a derulat deja, dar care nu vrea să moară. Bătrânii Katalinei Thuroczy bântuie tandru, ca nişte eterne fantome.

Un spectacol de Radu Afrim. Scenografia, Vittorio Holtier, costumele Ilona Varga-Jaro. Muzica este semnată de Vlaicu Golcea.

În distribuţie: Dorina Lazăr, Rodica Mandache, Irina Mazanitis, Virginia Rogin, Liana Mărgineanu, Tatiana Iekel, Jeanine Stavarache, Crina Mureşan, Ana Maria Moldovan, Constantin Cojocaru, Virgil Andriescu, Alin Teglaş.

Duminică, 3 martie, la ora 19.00.

UnTeatru

“Frumoasa călătorie a urşilor panda povestită de un saxofonist care avea o iubită la Frankfurt”

Iolanda Covaci şi Marius Călugariţa în Povestea urşilor panda

Istoria dramaturgului Matei Vişniec, absurdă şi plină de umor, începe ca o poveste de dragoste din lumea noastră: doi tineri se trezesc într-o dimineaţă în acelaşi pat şi nu-şi amintesc nici cum au ajuns acolo, nici dacă au făcut dragoste, dar încep o relaţie. Convenţia este să petreacă împreună doar nouă nopţi, apoi ea să dispară pentru totdeauna. Sunt nouă nopţi care se scurg încet şi durează cât o viaţă, în care cei doi refac ritualul vechi şi nou al iubirii dintre un bărbat şi o femeie. Se descoperă unul pe altul, încep să se adulmece, se oferă unul altuia, încep să schimbe experienţe, apoi se ceartă, se însingurează şi devin mai atenţi la ceilalţi decât la ei înşişi…

Cu: Iolanda Covaci şi Marius Călugăriţa.

Regia. Cătălina Buzoianu. Mişcarea scenică: Galea Bobeicu.

Sâmbătă 2 martie, ora 19.00.

Opera Comică pentru copii

“Coana Chiriţa”, în interpretarea Stelei Popescu

Stela Popescu, în Coana Chiriţa

Coana Chiriţa, unul dintre cele mai populare personaje ale literaturii noastre, care a stârnit râsul generaţiilor întregi de spectactori mari şi mici pe toate scenele din România, soseşte cu – alaiul ei de franţuzisme greşit pronunţate spre hazul tuturor – pe scena din Giuleşti. Dacă de-a lungul istoriei teatrului românesc Coana Chiriţa a însemnat magistrale interpretări ale marilor noastre actriţe, printre care le amintim pe Draga Olteanu şi Tamara Buciuceanu, de această dată moşiereasa grosolană cu preocupări mondene va prinde viaţă graţie unui alt important nume al scenei noastre: Stela Popescu. Chiriţa cu cei trei copii ai ei Aristiţa, Calipsiţa şi Guliţă şi celelalte personaje pitoresc creionate de Alecsandri în seria sa de comedii vă aşteaptă la un spectacol plin de haz şi voie bună.

Regia producţiei poartă semnătura lui Cristian Mihăilescu, scenografia este semnată de Viorica Petrovici, iar asistent de regie este Sorina Tiron. Partitura muzicală creată de compozitorul Alexandru Flechtenmacher va fi interpretată, alături de Stela Popescu, de artiştii deja aplaudaţi de public în numeroase spectacole ale Operei Comice pentru Copi în ţară şi peste hotare: Vicenţiu Ţăranu, Valentin Racoveanu, Daniel Filipescu, Oana Şerban, Valentino Tiron, Raluca Oprea, Andrei Lazăr şi Levente Ambrus.

Spectacolul poate fi vizionat în 1 martie, la ora 17.00.

“Pygmalion”

Florăreasa s-a transformat în prinţesă, în Pygmalion

Povestea transformării unei florărese într-o balerină.

A fost odată ca niciodată un mare meşter, pe numele său Pygmalion, care a creat o fată aşa de frumoasă încât i-a dat viaţă şi s-a îndrăgostit pe loc de ea… Pornind de la mitul antic, celebrul dramaturg irlandez George Bernard Shaw ne-a dăruit unul dintre cele mai îndrăgite personaje ale literaturii universale: frumoasa florăreasă Eliza Doolittle, pe care profesorul de fonetică Henry Higgins face pariu că o va transforma într-o adevărată doamnă din înalta societate după ce o va învăţa să vorbească elegant.

Savuroasa poveste a transformării Elizei capătă o nouă formă în baletul “Pygmalion”, unde dintr-o fată simplă Eliza ajunge o celebră balerină. Vă veţi putea bucura de frumoasa poveste în toate zilele de luni şi marţi ale lunii martie, de la orele 11.00 şi 13.00. Regia şi coregrafia au fost concepute de Mihai Babuşka, scenografia poartă semnătura Vioricăi Petrovici, ilustraţia muzicală este semnată de Alexandru Istrate, iar asistent de regie este Cătălin Caracaş.

Îi veţi aplauda talentaţii balerini ai Operei Comice pentru Copii, Daniel Manea, Alexandra Corneanu, Andreea Soare, Roberta Ştefu, Andy Ardeleanu, Alis Birjovanu, Sabina Chirilă, Claudia Iagăr, Mihai Pricope, Octavian Iuga, Ionuţ Birjovanu şi copiii-vedetă ai teatrului: Roberta Enişor şi Jennifer Dumitraşcu.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.